Știri
Știri din categoria Infrastructură
Deschiderea în decembrie 2026 a lotului Biharia–Chiribiș ar aduce mai devreme un coridor rutier aproape continuu între granița cu Ungaria și Cluj, cu efect direct asupra traficului dintre Oradea și Cluj-Napoca, potrivit Economedia, care citează evaluarea Asociației Pro Infrastructură (API).
Lotul Biharia–Chiribiș are 28,55 km, iar API apreciază că mobilizarea din șantier este „foarte bună”, ceea ce face plauzibil un scenariu de deschidere a circulației în decembrie 2026, deși termenul contractual de finalizare este mai 2027.
Miza operațională este reconfigurarea fluxurilor de trafic între Cluj-Napoca și Oradea. API anticipează că, odată cu avansul A3, o parte importantă dintre șoferi vor prefera autostrada în detrimentul DN1, chiar dacă traseul pe A3 ar presupune ocolire.
În scenariul descris, s-ar putea circula pe A3 de la granița cu Ungaria până la Cluj-Napoca (și mai departe spre Târgu Mureș), cu o excepție majoră: tronsonul dintre Nușfalău și Poarta Sălajului.
Chiar dacă lotul Biharia–Chiribiș ar fi dat în trafic în 2026, continuitatea completă pe A3 ar fi în continuare întreruptă de segmentul de aproximativ 40 km dintre Nușfalău și Poarta Sălajului, care include traversarea Meseșului prin viitorul tunel rutier menționat ca fiind cel mai lung din țară.
Conform informațiilor prezentate:
API condiționează scenariul deschiderii în decembrie 2026 de menținerea ritmului de lucru și de evitarea „extensiilor de timp” și a blocajelor birocratice.
Recomandate
Deschiderea A3 Poarta Sălajului–Zimbor „în iulie” ar reduce presiunea pe un proiect întârziat cu trei ani , dar finalizarea completă până la Nădășelu depinde de două viaducte construite separat, după alunecări de teren, potrivit HotNews , care citează evaluarea și filmările din dronă ale Asociației Pro Infrastructură (API) . API susține că tronsonul Poarta Sălajului–Zimbor poate fi deschis „imediat în iulie”, iar restul până la Nădășelu ar putea urma „în decembrie”. În total, este vorba despre aproape 42 km care aveau termene inițiale de finalizare în 2023. „Solicităm oficialilor CNAIR și constructorului UMB să deschidă circulația pe A3 între Poarta Sălajului și Zimbor până cel târziu la sfârșitul acestei luni. Nu mai este timp de irosit.” De ce nu se poate deschide integral: viaductele contractate separat Pentru ca întregul tronson Poarta Sălajului–Nădășelu să fie deschis, API arată că este necesară finalizarea a două viaducte, după ce UMB s-a lovit de alunecări masive de teren și a fost nevoie de relocarea traseului inițial. Lucrările la aceste devieri au fost contractate ulterior cu antreprenorul turc Ozaltin. Organizația afirmă că Ozaltin ar putea termina devierile de la Topa Mică și Nădășelu în decembrie, „cu vreo 3 luni înainte de termen”, ceea ce ar permite circulația pe toți cei 42,3 km dintre Poarta Sălajului și Nădășelu și mai departe pe A3 până la Târgu Mureș, „peste 155 km”. Context suplimentar despre cele două mega-viaducte: HotNews . Detalii despre alunecările de teren: HotNews . Întârzieri și redistribuirea resurselor: „grosul armatei UMB este pe A7” API spune că, pe tronsonul Nădășelu–Zimbor, UMB „a ieșit mult din contract” și că în teren ar mai fi doar „câteva echipe” pentru lucrări punctuale (structuri, taluzări, asfalt, marcaje, finisaje și spații de servicii). Potrivit organizației, ritmul actual ar indica o finalizare „cândva prin octombrie, în pas lejer”, în timp ce resursele principale ale constructorului ar fi mobilizate pe Autostrada A7. În urmă cu o lună, secretarul de stat în Transporturi Horațiu Cosma anunța că Poarta Sălajului–Zimbor va fi deschis traficului în luna iulie, mai notează publicația. Un material anterior despre deschiderea circulației pe un tronson întârziat este aici: HotNews . Datele-cheie din contracte și stadiul din iulie 2026 Contractele pentru cele două loturi cu UMB au fost semnate în 2020 și aveau, inițial, 12 luni de proiectare și 24 de execuție, cu termene de finalizare în 2023. API pune întârzierea atât pe seama problemelor din teren (alunecări), cât și pe seama antreprenorului și a „tergiversărilor și indeciziilor” din zona CNAIR. Conform datelor prezentate: A3 Nădășelu–Mihăiești–Zimbor (30,06 km) Antreprenor: asocierea Spedition UMB – Tehnostrade – Electromontaj Valoare: 1,5 mld lei (fără TVA, preț actualizat) Stadiu fizic (iulie 2026): 96% (pe cele două viaducte contractate separat: 67% ) Dată posibilă pentru finalizare: T3 2026 A3 Zimbor–Poarta Sălajului (12,24 km) Antreprenor: asocierea SA&PE Construct – Spedition UMB – Tehnostrade Valoare: 836 mil lei (fără TVA, preț actualizat) Stadiu fizic (iulie 2026): 99% Dată posibilă pentru finalizare: T4 2026 Separat, contractul pentru devierile de la Nădășelu și Topa Mică (Ozaltin) a fost semnat în iunie 2024 și are termen de finalizare martie 2027 , însă API susține că lucrările ar putea fi gata în decembrie. [...]
Secțiunea 2 Boița–Cornetu din A1 Sibiu–Pitești avansează, dar extinderea șantierului rămâne condiționată de acordul de mediu revizuit , într-un proiect de 4,25 miliarde lei (fără TVA) finanțat prin Programul Transport 2021–2027, potrivit Profit . Deși documentul de mediu nu a fost emis pentru întregul tronson de 31,33 km, constructorii sunt mobilizați pe sectoarele unde se poate lucra. Asocierea turcă Mapa–Cengiz lucrează în teren cu aproximativ 650 de muncitori și 200 de utilaje, iar activitatea este concentrată simultan la 9 viaducte și 3 tuneluri: Balota, Robești și Boița 1. La viaducte, stadiul fizic variază între 14% și 87%, cu lucrări la piloți, elevații și suprastructură, în funcție de etapa de execuție. Tunelurile: stadii diferite, lucrări în paralel Pe componenta de tuneluri, progresul este neuniform, în funcție de complexitate și faza de execuție: Tunelul Balota (500 m) : stadiu fizic 3%; se lucrează la portalul de intrare și au fost excavați 27 m din galeria dreaptă. Tunelul Robești (900 m) : ambele galerii au fost străpunse; stadiu fizic de aproximativ 36%; se lucrează la hidroizolație și betonarea căptușelii (structura de protecție interioară). Tunelul Boița 1 (264 m / 247 m) : stadiu fizic de aproximativ 21%; s-au excavat 26 m din galeria dreaptă și 106 m din galeria stângă. În șantier se execută și lucrări conexe, precum terasamente (excavații și umpluturi), torcretări (consolidări cu beton proiectat) și rigole pentru scurgerea apelor pluviale. Blocajul operațional: autorizațiile depind de acordul de mediu Miza imediată pentru ritmul de execuție este extinderea fronturilor de lucru , care depinde de eliberarea Acordului Revizuit de Mediu . În lipsa acestuia, nu pot fi emise autorizațiile de construire pentru întreg șantierul, ceea ce limitează lucrările la zonele deja acoperite de documentația aprobată. Ce include Secțiunea 2 și care este calendarul Secțiunea 2 (Boița–Cornetu) are 31,33 km și este una dintre cele mai dificile porțiuni montane ale A1 Sibiu–Pitești, traversând Valea Oltului. Contractul prevede: 7 tuneluri (însumând aproximativ 5 km, cu lungimi între 250 și 1.590 m), 49 de poduri și viaducte (într-o altă prezentare din material: 24 poduri și 24 viaducte, circa 11 km), un ecoduct în zona localității Lazaret. Valoarea contractului este de 4,250 miliarde lei (fără TVA) , iar în material este indicată și valoarea de 860 milioane euro (aprox. 4,3 miliarde lei). Termenul contractual este 18 luni proiectare + 50 luni execuție , cu finalizare estimată în T4 2028 , iar stadiul indicat este 9% (aprilie 2026) . Directorul CNAIR, Cristian Pistol, a precizat despre tunelul Boița 1: „Pe secțiunea 2 Boița-Cornetu au început săpăturile la încă un tunel. Boița 1 va avea două galerii în lungime de 264,23 m, pe sensul de mers Sibiu-Pitești (calea 2) și 246,71 m, pe sensul de mers Pitești-Sibiu (calea 1)”. [...]
Constructorul PORR va suporta integral costurile remedierii surpării de teren de la km 66 pe A10 , iar pe durata intervențiilor traficul pe sensul Unirea–Turda va fi deviat complet pe DN1, potrivit Economedia . CNAIR spune că a fost agreată o soluție „definitivă” pentru lotul 4 al autostrăzii Sebeș–Turda, după o întâlnire tehnică din 8 iulie 2026. Calendarul intervenției și cum se circulă Planul de readucere a autostrăzii la parametri normali de siguranță este împărțit în două etape: 13 iulie – 13 august 2026 (1 lună): PORR, împreună cu DRDP Cluj , elaborează proiectul tehnic de remediere și stabilește soluțiile de execuție. August – octombrie 2026 (aprox. 2 luni): lucrările efective de consolidare în teren. Pe perioada intervențiilor, sensul Unirea – Turda este închis complet și traficul este redirecționat pe DN1 , între Nodul Rutier Unirea și Nodul Rutier Turda. Ruta ocolitoare are 19,2 km , cu aprox. 5 km mai mult decât traseul pe autostradă. Pe sensul Turda – Sebeș , circulația rămâne normală , pe autostradă. De ce a fost aleasă devierea totală pe DN1 CNAIR motivează că instabilitatea solului afectează direct calea de rulare pe sensul Unirea–Turda, iar devierea completă a fost considerată cea mai sigură variantă, pentru că: scoate traficul din zona activă în care terenul a cedat; evită concentrarea traficului greu lângă sectorul afectat, reducând riscul de agravare a surpării. Compania mai precizează că zona este monitorizată permanent și că restricțiile vor fi ridicate după finalizarea lucrărilor, când circulația va putea fi reluată în condiții de siguranță. De ce nu se circulă „față în față” pe sensul rămas deschis DRDP Cluj a publicat clarificări tehnice privind managementul traficului pe lotul 4, după surparea de la km 66+300, arătând că autostrada nu este închisă complet , ci doar pe sensul Alba Iulia – Turda (Calea 1) ; pe Turda – Alba Iulia (Calea 2) se circulă normal, pe două benzi și banda de urgență. Instituția spune că varianta de a muta temporar ambele sensuri pe calea intactă a fost respinsă din cauza unor riscuri, între care: declivitatea de 6–7% între km 65 și km 67, cu camioane care urcă cu 20–30 km/h , ceea ce ar fi generat blocaje; vizibilitate redusă din cauza unui „vârf de pantă”; sector cu istoric de accidente, clasificat ca „Punct Negru”; risc de blocaj total în caz de avarie, dacă banda de urgență ar fi fost folosită pentru circulație; expunerea ambelor sensuri la același pericol. „Între un disconfort temporar prin parcurgerea DN1 pe un singur sens de deplasare și riscul unor coliziuni frontale pe un sector clasificat ca punct negru, administratorul are obligația legală și morală de a alege siguranța.” — DRDP Cluj Pentru DN1, DRDP Cluj anunță colaborare cu Poliția Rutieră pentru monitorizare și fluidizare, precum și verificarea și optimizarea periodică a semnalizării rutelor alternative. Context: un sector cu probleme recurente În zona km 66 au apărut „zilele trecute” noi surpări, iar, potrivit informațiilor prezentate, taluzul s-a prăbușit pe peste 50 de metri , cu tot cu parapete. Restricțiile din zona km 65–66 se întind pe peste 500 de metri , iar viteza maximă admisă a fost redusă la 60 km/h . DRDP Cluj menționează că, începând din 28 mai 2026 , au existat restricții pe A10 (km 65+900 – km 66+400, Calea 1), cu circulație pe o bandă din trei. Publicația notează și episoade anterioare în aceeași zonă, inclusiv în 2023 și 2024, când au fost impuse restricții din cauza degradărilor și a surpărilor. [...]
Autostrada Sibiu–Făgăraș (A13) a ajuns la un ritm de execuție susținut, cu peste 1.600 de muncitori și aproape 850 de utilaje mobilizate pe 68 km , potrivit Mediafax . Miza operațională este accelerarea lucrărilor pe toate cele patru loturi, într-un proiect care are termen de finalizare indicat pentru 2028. Proiectul este prezentat ca una dintre investițiile rutiere majore, iar imaginile din șantier arată un volum intens de activitate, cu lucrări desfășurate simultan pe mai multe fronturi: terasamente, structuri (poduri și pasaje), podețe și consolidări. Stadiul pe loturi: de la 15,3% la 41% progres fizic Pe fiecare tronson sunt raportate procente de execuție și mobilizări distincte: Tronsonul 1 (Boița – Avrig, 14,2 km): 15,3% . În șantier sunt 591 de muncitori și 212 utilaje , cu lucrări la fundații, elevații, pile și rigle, plus podețe, decopertări și umpluturi. Pe acest tronson este prevăzut și nodul rutier dintre A13 , A1 (Pitești – Sibiu) și DN7 , în zona Boița. Tronsonul 2 (Avrig – Arpașu de Jos, 19,92 km): 38,94% . Sunt mobilizate 283 de persoane și 213 utilaje , cu lucrări la excavații, umpluturi, stabilizarea terenului, straturi de fundație și consolidarea platformei, în paralel cu fundațiile și elevațiile podurilor și pasajelor. Tronsonul 3 (Arpașu de Jos – Sâmbăta de Sus, 17,61 km): 41% . Lucrează 510 muncitori și 166 utilaje la terasamente și la majoritatea celor 27 de structuri ; este menționat un pod de 820 m , descris ca având complexitate tehnică ridicată. Tronsonul 4 (Sâmbăta de Sus – municipiul Făgăraș, 16,26 km): 25,8% . În contract este inclus și un drum de legătură cu DN1 , de 5,6 km . În șantier sunt 297 de persoane și 241 de utilaje , cu lucrări la piloți forați pentru pasaje, straturi de balast stabilizat, elevații și culee, montare grinzi prefabricate și turnarea plăcilor de suprabetonare. Contractul și termenul: 6,4 miliarde lei, finalizare în 2028 Contractul este evaluat la 6,4 miliarde lei (fără TVA) și este finanțat prin Programul Transport 2021–2027 , fiind derulat de constructorul turc Makyol . Directorul general al CNAIR , Cristian Pistol, indică drept țintă că lucrările „trebuie finalizate în anul 2028”. Din perspectiva utilizatorilor și a economiei regionale, elementul imediat relevant este că proiectul are șantiere active pe toate loturile, cu mobilizări mari raportate, ceea ce poate reduce riscul de blocaje punctuale dacă ritmul se menține până la fazele critice (structuri și noduri rutiere). [...]
Autostrada Sibiu–Făgăraș (A13) a ajuns la un progres fizic de până la 41% pe unul dintre loturi , pe fondul unei mobilizări de peste 1.600 de muncitori și aproape 850 de utilaje pe întregul traseu de 68 km, potrivit Ziarul Financiar . Ritmul de execuție este relevant economic și operațional: proiectul are un contract de 6,4 miliarde lei (fără TVA), finanțat prin Programul Transport 2021–2027 , iar termenul de finalizare indicat este 2028. Mobilizare și stadiu pe fiecare tronson Lucrările avansează pe toate cele patru loturi ale autostrăzii, iar stadiile fizice raportate diferă semnificativ de la un tronson la altul: Tronsonul 1 (Boița – Avrig, 14,2 km): 15,3% . În șantier sunt 591 de muncitori și 212 utilaje , cu lucrări la fundații, elevații, pile și rigle, plus podețe, decopertări și umpluturi. Pe acest lot este prevăzut și nodul rutier dintre A13, A1 (Pitești–Sibiu) și DN7, în zona Boița. Tronsonul 2 (Avrig – Arpașu de Jos, 19,92 km): 38,94% . Sunt mobilizate 283 de persoane și 213 utilaje , cu lucrări de excavații, umpluturi, stabilizarea terenului, straturi de fundație și consolidarea platformei, în paralel cu fundațiile și elevațiile podurilor și pasajelor. Tronsonul 3 (Arpașu de Jos – Sâmbăta de Sus, 17,61 km): 41% . Lucrează 510 muncitori și 166 utilaje la terasamente și la majoritatea celor 27 de structuri de pe traseu, inclusiv un pod de 820 m , descris ca având complexitate tehnică ridicată. Tronsonul 4 (Sâmbăta de Sus – municipiul Făgăraș, 16,26 km): 25,8% . În contract este inclus și un drum de legătură cu DN1 , de 5,6 km . În șantier sunt 297 de persoane și 241 de utilaje , cu lucrări la piloți forați pentru pasaje și așternerea straturilor de balast stabilizat, precum și operațiuni la elevații, culee, grinzi prefabricate și plăci de suprabetonare. Contract, finanțare și termen Proiectul este derulat de constructorul turc Makyol , în baza unui contract de 6,4 miliarde lei (fără TVA) , finanțat prin Programul Transport 2021–2027 . Cristian Pistol, directorul general al CNAIR, indică drept țintă finalizarea în 2028 : „Lucrările la această nouă autostradă, importantă pentru dezvoltarea României, trebuie finalizate în anul 2028” [...]
Autostrada Sibiu–Făgăraș (A13) a ajuns la aproape 39% pe cel mai avansat lot , iar pe șantier lucrează peste 1.600 de muncitori, semn că proiectul intră într-o fază de execuție intensă, cu impact direct asupra calendarului de livrare și a capacității de conectare a coridoarelor rutiere din zonă, potrivit Adevărul . Autostrada va avea 68 km și este împărțită în patru tronsoane, unde, conform directorului general al CNAIR , Cristian Pistol, sunt mobilizate echipe și utilaje pe fiecare sector, cu lucrări la terasamente, structuri (poduri, pasaje) și fundații. Progres pe tronsoane și mobilizare în șantier Pe Tronsonul 1 (Boița–Avrig, 14,2 km) , stadiul fizic este de 15,3% , cu 591 de muncitori și 212 utilaje . Se lucrează la armarea, cofrarea și betonarea fundațiilor și elementelor de susținere ale structurilor, dar și la podețe, decopertări și umpluturi. Pe acest sector este prevăzut și un nod rutier care va lega A13 de A1 Sibiu–Pitești și DN7 , în zona Boița. Pe Tronsonul 2 (Avrig–Arpașu de Jos, 19,92 km) , progresul fizic a ajuns la 38,94% , cu 283 de persoane și 213 utilaje . Lucrările includ excavații, umpluturi, stabilizarea terenului, straturi de fundație și consolidarea platformei, precum și fundații și elevații pentru poduri și pasaje. Cel mai avansat este Tronsonul 3 (Arpașu de Jos–Sâmbăta de Sus) , unde sunt 510 muncitori și 166 utilaje . Se lucrează la terasamente și la majoritatea celor 27 de structuri de pe traseu, inclusiv un pod cu „complexitate tehnică ridicată”, cu lungimea de 820 metri . Pe Tronsonul 4 (Sâmbăta de Sus–Făgăraș, 16,26 km) , progresul fizic este de 25,8% . Contractul include și un drum de legătură cu DN1 , de 5,6 km . În șantier sunt 297 de persoane și 241 de utilaje , cu lucrări la piloți forați pentru pasaje, straturi de balast stabilizat, elevații și culee, montarea grinzilor prefabricate și turnarea plăcilor de suprabetonare. Cost, finanțare și termen Potrivit CNAIR, contractul pentru construirea Autostrăzii Sibiu–Făgăraș are o valoare de 6,4 miliarde de lei (fără TVA) și este finanțat prin Programul Transport 2021–2027 . Lucrările sunt executate de compania turcă Makyol , iar termenul de finalizare indicat este 2028 . Pentru context suplimentar, publicația trimite la detalii despre contractul pentru construirea Autostrăzii Sibiu–Făgăraș și despre termenul de finalizare al noii autostrăzi . [...]
