Știri
Știri din categoria Infrastructură
Autostrada A7 riscă să piardă finanțarea nerambursabilă din PNRR, după ce CNAIR admite, în documente interne consultate de HotNews, că cel puțin două tronsoane care ar fi trebuit să fie gata până în august 2026 nu vor fi finalizate la timp. Miza este direct bugetară: dacă jaloanele nu sunt îndeplinite, Comisia Europeană nu decontează cheltuielile ca granturi, iar statul rămâne să acopere costurile.
Loturile vizate sunt primele două segmente ale A7 la nord de Bacău, până la Roman, cu contracte de aproape 660 milioane de euro. Autoritățile iau în calcul mutarea lor de pe componenta de granturi (bani nerambursabili) pe componenta de împrumuturi din PNRR, pentru a evita pierderea finanțării „gratis”. În PNRR, împrumuturile sunt tot bani europeni, dar rambursabili, la o dobândă menționată în articol ca fiind de circa 2%.
În logica PNRR, jalonul pentru autostrăzi este finalizarea completă a proiectului. Dacă termenul-limită de 31 august 2026 nu este respectat, proiectul nu mai poate fi decontat din granturi, iar riscul se aplică „pe toată valoarea contractelor”, potrivit explicațiilor din articol.
În paralel, autoritățile ar urmări să mute granturile eliberate către proiecte feroviare considerate mai „ușor” de încadrat în jaloane. Sursele citate de HotNews explică diferența de criterii astfel:
„Jalonul la autostrăzi este terminarea completă a proiectului, pe când la CFR jalonul din PNRR de atins este să fie la 90% pachetul instalat de șine și traverse, nu e nevoie de electrificare, semnalizare sau darea în circulație ca să fie îndeplinit”
Proiectele feroviare menționate ca alternative sunt primele două loturi din calea ferată Cluj–Oradea și calea ferată Timișoara–Lugoj, cu stadii fizice de peste 70% (conform articolului). În total, ar fi vorba de trei proiecte care însumează aproape 1 miliard de euro.
CNAIR a transmis Ministerului Transporturilor o informare în care vorbește despre „riscuri majore” și „probleme neprevăzute” care au blocat șantierele. Compania recomandă „reconfigurarea urgentă” a finanțării în PNRR și mutarea tronsoanelor întârziate din granturi în împrumuturi.
Față de scenariul discutat la nivelul Transporturilor (mutarea doar a celor două tronsoane nord de Bacău–Roman), CNAIR propune și mutarea lotului 3 din Focșani–Bacău, invocând „fenomene meteo nefavorabile” în aprilie–mai 2026. Surse din Transporturi citate de HotNews spun însă că această mutare nu este agreată și că se va cere constructorului accelerarea pentru a finaliza și deconta din granturi circa 21 km până în august.
În informarea către Minister, CNAIR indică factori „independenți de voința Beneficiarului sau a Antreprenorului”, între care:
HotNews îl citează pe Ionuț Ciurea (Asociația Pro Infrastructura), care susține că principala cauză a întârzierilor este mobilizarea insuficientă, pe fondul unui portofoliu prea mare: grupul UMB ar fi contractat 10 tronsoane PNRR pe A7 (peste 255 km), din care ar fi fost dați în trafic circa 135 km.
„Am spus că este prea mult de dus, că va fi peste capacitate sa cu atâtea contracte. Am avut dreptate.”
Ciurea critică și CNAIR pentru lipsa de presiune contractuală (penalități, termene), iar ca soluții care ar fi putut limita riscul PNRR indică subcontractarea unor lucrări și prioritizarea A7 în detrimentul altor proiecte din portofoliul constructorului.
Potrivit articolului, din A7 au fost deschiși circa 200 km, iar alți 121 km sunt în lucru, finanțați prin PNRR. Alte două loturi (circa 61 km) au fost contractate cu UMB și ar urma să fie finanțate prin SAFE, iar continuarea ca drum expres până în Ucraina (56 km) a fost scoasă la licitație, dar nu este încă sub contract.
În perioada următoare, decizia-cheie este dacă și câte tronsoane A7 vor fi mutate oficial de pe granturi pe împrumuturi în PNRR și dacă proiectele feroviare propuse pot prelua rapid finanțarea nerambursabilă fără a crea un nou risc de neîndeplinire a jaloanelor.
Recomandate
Deschiderea Nodului Rutier Bacău Nord readuce traficul pe toți cei 16 km ai Variantei Ocolitoare Bacău și leagă continuu A7 de A3, reducând fricțiunile logistice pe axa București–Moldova , potrivit Economica . Șeful CNAIR, Cristian Pistol , spune că „astăzi au fost redeschiși și ultimii 4 km ai Variantei Ocolitoare”, segment închis temporar pentru realizarea conexiunilor dintre tronsoanele de autostradă Focșani–Bacău și Bacău–Pașcani. Săptămâna trecută, odată cu deschiderea circulației pe tronsonul Adjud–Bacău , fuseseră redeschiși și aproximativ 12 km din VO Bacău, până la conexiunea cu DN2F. Efect operațional: București–Bacău Nord, integral pe autostradă Conform aceleiași surse, de acum distanța București–Bacău Nord (310,59 km) poate fi parcursă integral pe autostradă, pe A3 și A7, „în mai puțin de 3 ore”. Practic, nodul rutier funcționează ca punct de continuitate între segmentele deja date în trafic și reduce dependența de devieri temporare pe rețeaua de drumuri naționale din zonă. De ce contează pentru proiect: evitarea unei noi închideri a centurii Pistol argumentează că realizarea conexiunii „de pe acum” în Nodul Rutier Bacău Nord ar elimina necesitatea unei noi închideri a Variantei Ocolitoare Bacău atunci când va fi finalizat lotul 1 (Săucești–Trifești) al tronsonului Bacău–Pașcani. Context: VO Bacău, infrastructură deja în exploatare Varianta Ocolitoare Bacău (cunoscută și ca „Centura Bacău”) a fost construită de grupul UMB și a fost dată în trafic în decembrie 2020; proiectul include și primii kilometri de autostradă din regiunea Moldovei, mai notează Economica. În paralel, publicația menționează că pasionați de infrastructură publicaseră recent imagini cu lucrările și estimau deschiderea circulației cel târziu luni. Informația despre deschidere a fost relatată și de Economedia , care indică faptul că mesajul a fost transmis de șeful CNAIR într-o postare pe Facebook. [...]
Redeschiderea nodului Bacău Nord pe A7 ar putea restabili legătura continuă București–Bacău , după câteva săptămâni în care Centura Bacăului (16 km, deschisă încă din 2020) a fost închisă pentru lucrări de racordare, potrivit HotNews . Surse oficiale citate de publicație indică drept scenariu de deschidere duminică după-amiaza sau luni, după finalizarea ultimelor intervenții ale constructorului. Închiderea temporară a fost necesară după ce UMB a început, la mijlocul lui august, lucrările de conectare a centurii la tronsoanele noi ale A7 aflate în construcție, în zona nodurilor Bacău Sud și Bacău Nord. Bacău Sud a fost deschis odată cu inaugurarea celor circa 47 km din A7 de la Adjud, la 31 august, dar atunci circulația s-a făcut doar până la nodul cu DN2F (spre Vaslui). Ce se schimbă operațional: București–Bacău, traseu neîntrerupt pe autostradă Odată cu finalizarea nodului Bacău Nord, ar urma să fie deschiși circulației circa 258 km din A7 (din totalul de 335 km până la Pașcani). Consecința practică: șoferii ar avea o legătură directă și neîntreruptă pe autostradă între București și Bacău Nord, pe un traseu cumulat de peste 305 km, format din: circa 47 km pe A3, de la București la Dumbrava (zona Ploiești); circa 258 km pe A7, de la Dumbrava spre Buzău, Focșani, Adjud și Bacău. Ce urmează pe A7 la nord de Bacău: termene și finanțare După închiderea „capitolului” PNRR pentru ultimul tronson care a prins complet finanțarea, atenția se mută pe cele trei loturi UMB dintre Bacău și Pașcani (circa 77 km), care nu au putut fi finalizate până la termenul-limită de la final de august. Secretarul de stat în Transporturi Horațiu Cosma a indicat, pentru HotNews, obiectivul de a ajunge cu A7 deschisă până la finalul anului la Săbăoani (la nord de Roman), pe 49 km de la Bacău. El a descris drept „punct critic” podul peste râul Moldova și a arătat că sectorul ar permite ocolirea Romanului, „un alt punct nevralgic de pe E85”. Pentru ultimul tronson, de circa 28 km între Săbăoani și Pașcani, oficialul a spus că este mai în urmă și că, într-un scenariu realist, finalizarea s-ar putea muta cu 2–3 luni în 2027, în funcție și de vreme. În privința finanțării, Cosma a mai precizat că pentru loturile care pierd restul de finanțare PNRR vor mai exista plăți în lunile următoare, după care tronsoanele ar urma să fie mutate pe Programul Operațional Transport (fonduri europene nerambursabile „clasice”). Context: unde ajunge rețeaua de autostrăzi în 2026 România a început anul cu aproximativ 1.416 km de autostrăzi și drumuri expres în exploatare. Până acum, în 2026 s-au deschis circa 59 km (12,24 km pe A3 Zimbor–Poarta Sălajului și circa 47,1 km pe A7 Adjud–Bacău), ceea ce duce rețeaua la aproape 1.475 km. HotNews notează că 2026 ar putea depăși recordurile recente dacă se confirmă estimările de deschideri, inclusiv pe A0, A1, A3, A7 și Drumul Expres Brăila–Galați, cu un total de circa 185 km rămași de inaugurat în acest an. Într-un astfel de scenariu, la final de an s-ar putea ajunge la peste 244 km noi în 2026 și la o rețea care să depășească 1.660 km. [...]
Deschiderea a încă 47 km pe A7 leagă Bacăul de București pe aproape 300 km de drum rapid , dar restul tronsoanelor prinse în PNRR rămân sub presiunea termenelor și a finanțării, potrivit HotNews . Circulația urmează să fie deschisă „în câteva zile”, la finalul lunii, pe un nou segment de 47 km din Autostrada „Moldovei” A7. Odată cu acest tronson, Bacăul va fi conectat practic de Capitală printr-un traseu neîntrerupt de aproape 300 km de șosea de mare viteză. De ce contează: conectivitate mai bună, dar risc de blocaj financiar pe restul A7 Miza nu este doar inaugurarea unui nou segment, ci continuitatea finanțării și a ritmului de execuție pentru tronsoanele A7 incluse în PNRR care „nu vor fi gata la timp”. În materialul HotNews, secretarul de stat în Transporturi Horațiu Cosma explică ce se întâmplă cu aceste loturi și cum ar urma să fie finanțate șantierele mai departe, în condițiile pierderii finanțării PNRR pentru unele dintre ele. Ce urmează pe A7 și de ce depind următoarele inaugurări Asociația Pro Infrastructura indică, la rândul ei, când ar putea fi deschise următoarele tronsoane din A7 și subliniază că inaugurarea lor depinde de evoluția lucrărilor și de condițiile din teren, fără ca în fragmentul publicat să fie detaliate aici termene concrete pentru fiecare lot. [...]
Asfaltarea „experimentală” pe Sibiu–Pitești avansează, dar lipsa acordului de mediu ține șantierul parțial blocat , în condițiile în care constructorii lucrează doar pe circa 30% din amplasament, potrivit news.ro . Pe secțiunea 3 Cornetu–Tigveni a Autostrăzii Sibiu–Pitești (A1) au început lucrările de așternere a asfaltului pe un tronson de test, în timp ce pentru unele loturi nu există încă Acord Revizuit de Mediu . Tronsonul experimental este între km 71 și km 71+400, unde asocierea Webuild – Tancrad a început să aștearnă asfalt în două straturi succesive. Miza operațiunii este stabilirea „rețetei finale” de asfalt care va fi folosită pe întreaga secțiune 3, cu o lungime totală de 37,4 km. Lucrări în derulare, dar pe o suprafață limitată Directorul general al CNAIR , Cristian Pistol, arată că, în lipsa Acordului Revizuit de Mediu pentru o parte din loturile acestei secțiuni, activitatea se desfășoară în prezent pe aproximativ 30% din șantier. În paralel cu asfaltarea de test, constructorii lucrează la: tunelul Poiana; 14 structuri (poduri și viaducte); terasamente. La nivel de ansamblu, stadiul fizic al lucrărilor a ajuns la aproximativ 18%, conform aceleiași surse. Miza economică: contract de 5,323 miliarde lei, finanțat prin Programul Transport Contractul pentru secțiunea 3 (Cornetu–Tigveni) are o valoare de 5,323 miliarde de lei (fără TVA) și este finanțat prin Programul Transport. În acest context, absența Acordului Revizuit de Mediu pentru anumite loturi rămâne un factor operațional și de reglementare care limitează ritmul de execuție, chiar dacă lucrările intră într-o etapă vizibilă, precum așternerea asfaltului. [...]
România a atras 5 miliarde de euro (aprox. 25 miliarde lei) pentru transporturi prin PNRR , iar banii sunt legați de îndeplinirea jaloanelor care deblochează finanțarea și de livrări concrete în infrastructură, potrivit Economedia . Secretarul de stat Horațiu Cosma (Ministerul Transporturilor și Infrastructurii) a indicat că termenul-limită pentru finalizarea jaloanelor și țintelor a fost 31 august. În termeni operaționali, îndeplinirea acestor jaloane se traduce în proiecte și achiziții deja realizate sau aflate în derulare, cu efect direct asupra rețelei rutiere și feroviare. Ce rezultate sunt asociate cu jaloanele îndeplinite Conform informațiilor prezentate, bilanțul include: peste 250 km de autostradă finalizați ; circa 200 km de magistrale feroviare în stadiu avansat de modernizare; 500 km de cale ferată reînnoită ; peste 50 de locomotive și 65 de vagoane modernizate ; 122 de „puncte negre” periculoase eliminate (zone cu risc ridicat de accidente). Ce urmează la finanțare: continuarea proiectelor din alte surse Pentru etapa următoare, unele proiecte ar urma să continue cu fonduri europene, cu SAFE și alte surse de finanțare , mai notează publicația. Un exemplu menționat este Autostrada Moldovei , pentru care premierul interimar Ilie Bolojan a indicat, la bilanțul PNRR, 1,5 miliarde de euro (aprox. 7,5 miliarde lei) pentru tronsonul Focșani – Bacău . [...]
Lotul 3 Răcăciuni–Bacău din A7 a ajuns la aproape 90% , un nivel care pune proiectul în zona critică pentru respectarea termenelor din PNRR , în condițiile în care România intră în ultima lună înainte de pragul de 31 august legat de jaloanele asumate pentru finanțarea europeană, potrivit Economedia . Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Iași anunță că se așterne „ultimii metri de asfalt” pe pasajul peste calea ferată din zona localității Cleja (județul Bacău), descris ca una dintre cele mai impresionante structuri de pe lotul 3. Pasajul are 1.215 metri lungime, este susținut de 260 de grinzi și are 33 de deschideri. Ce mai rămâne de făcut pe pasajul de la Cleja În etapa finală de șantier, lucrările menționate includ: așternerea stratului de uzură din mixturi asfaltice; montarea rosturilor de dilatație; execuția marcajelor rutiere; montarea parapetelor de siguranță. La nivelul întregului lot 3 Răcăciuni–Bacău, stadiul fizic „se apropie de pragul de 90%”, conform informațiilor prezentate. Miza PNRR: termenul de 31 august și riscul de întârziere Economedia plasează avansul lucrărilor în contextul unei „curse contra-cronometru” pe Autostrada Moldovei A7 , cu referire la termenul de 31 august până la care România trebuie să îndeplinească jaloanele din PNRR pentru a păstra finanțarea europeană aferentă celor șase loturi dintre Focșani și Pașcani. Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma, a declarat că, după negocieri cu Comisia Europeană, România a reușit să păstreze toate cele șase loturi în finanțarea prin PNRR, dar respectarea termenului rămâne esențială. „Acum responsabilitatea este a noastră: să livrăm la timp acest obiectiv major pentru România. Vorbim despre aproape 2 miliarde de euro fonduri europene nerambursabile și despre finalizarea celui mai important proiect de infrastructură rutieră aflat astăzi în execuție în regiunea Moldova”. Datele contractului pentru lotul 3 Răcăciuni–Bacău Lungime lot: 21,522 km Antreprenor: asocierea Spedition UMB SRL – SA&PE Construct SRL – Tehnostrade SRL Ordin de începere: 03.05.2023 Valoare contract: 1,673 miliarde de lei (fără TVA) Finanțare: fonduri europene nerambursabile (PNRR) Separat, CNAIR a decis să deschidă simultan loturile Adjud–Răcăciuni și Răcăciuni–Bacău, chiar dacă pe primul stadiul fizic este mai avansat, mai notează publicația. [...]
