Știri
Știri din categoria Infrastructură

Ministerul Transporturilor declanșează verificări la CNAIR după ce litigiul cu Pizzarotti a ajuns la peste 340 de milioane de lei, iar suma continuă să crească din dobânzi, potrivit Economedia. Secretarul de stat Horațiu Cosma spune că a discutat cu ministrul interimar al Transporturilor și că l-a informat pe premierul Ilie Bolojan.
Cosma susține că un acord care ar fi trebuit să limiteze despăgubirile nu a fost întocmit în formă legală, ceea ce ar fi dus la pierderea plafonării și la creșterea notei de plată. În acest context, oficialul afirmă că a cerut „un document extrem de serios” de la compania de drumuri și că ministerul „o să trimită probabil și corpul de control” la CNAIR.
„S-a semnat pe genunchi o hârtie igienică, care nu a fost luată în considerare și, în loc să plătim maxim 150 de milioane de lei, astăzi plătim 340 de milioane. (…) L-am informat (pe premierul Ilie Bolojan, n.r.)”, a afirmat acesta.
Miza financiară depășește 340 de milioane de lei, iar suma „continuă să crească din cauza dobânzilor și penalităților”, notează publicația. În material se arată că Pizzarotti se pregătește de popriri, în condițiile în care CNAIR refuză să plătească, inclusiv eșalonat.
Economedia mai scrie că „taxa de amânare” ar costa bugetul 2 milioane de lei pe lună, prin dobânzi penalizatoare care curg până la plata efectivă.
Potrivit articolului, CNAIR a pierdut un arbitraj major cu Impresa Pizzarotti & C S.p.A. pe Lotul 1 al Autostrăzii Sebeș – Turda, pe fondul întârzierilor generate de statul român. Un acord semnat în noiembrie 2021, menit să plafoneze pretențiile financiare, a fost considerat fără efecte juridice de tribunalul arbitral, deoarece era sub semnătură privată, fără autentificare notarială și fără mandat special pentru renunțarea la drepturi într-un litigiu.
În noiembrie 2025, Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României a pronunțat sentința, iar hotărârea a stabilit o datorie de peste 320 de milioane de lei la nivelul lunii septembrie 2025, care a depășit ulterior 340 de milioane de lei din cauza dobânzilor acumulate până în mai 2026.
CNAIR a formulat o acțiune în anulare la Curtea de Apel București împotriva sentinței arbitrale, iar purtătorul de cuvânt al companiei, Alin Șerbănescu, declară pentru Economedia că instituția contestă interpretarea tribunalului privind acordul din 2021 și susține că documentul reprezenta o înțelegere validă între părți.
„Este straniu să nu recunoști un act între două părți pentru că nu este trecut prin notariat. Este o premieră absolută”, a declarat Alin Șerbănescu.
Contractul pentru Lotul 1 al Autostrăzii Sebeș – Turda a fost semnat în 2014, cu o valoare de 540 de milioane de lei, iar termenul inițial de finalizare era 2016. Circulația a fost deschisă abia la finalul lui 2020, iar recepția lucrărilor s-a făcut la final de 2021, însă recepția finală nu a fost realizată nici până acum, din cauza unor „vicii” apărute în perioada de garanție, conform articolului.
În paralel, în aprilie 2026, constructorul italian a transmis o notificare prin care propunea o eșalonare: o primă tranșă de 185 de milioane de lei până la 15 mai 2026 și restul până la 31 decembrie 2026, perioadă în care s-ar fi abținut de la executarea silită. Termenul de 15 mai a trecut, iar CNAIR ar fi rămas pe poziția că nu recunoaște sume peste plafonul din acordul din 2021 (179,6 milioane de lei), potrivit Economedia.
Recomandate

China vrea să închidă până în 2030 o buclă rutieră de peste 25.000 km, cu miză logistică și de reducere a riscurilor în transport , prin conectarea completă a autostrăzilor de frontieră G219 și G331 cu autostrada de coastă G228, potrivit Antena 3 . Proiectul, denumit „Inelul de Aur”, este programat pentru perioada celui de-al 15-lea Plan Cincinal (2026–2030) și ar urma să creeze un traseu continuu care urmărește granițele terestre și țărmurile Chinei. Ce include „Inelul de Aur” și cum arată traseul Ministerul chinez al Transporturilor a indicat că inelul se formează prin conectarea a trei mari artere: G331 , supranumită „cea mai frumoasă autostradă de frontieră”, traversează nordul Chinei pe aproximativ 9.200 km , de la Dandong (Liaoning) la Altay (Xinjiang), legând câmpii, păduri, stepe și munți. G219 , în vest, este descrisă ca având cea mai mare diferență de altitudine și o diversitate ridicată de ecosisteme, trecând prin deșertul Taklimakan, Podișul Qinghai-Tibet („Acoperișul Lumii”), Himalaya și cheile munților Hengduan. G228 , pe coastă, conectează porturile importante și traversează mai multe fluvii și râuri majore, inclusiv Fluviul Galben și Fluviul Yangtze. Un oficial al Ministerului Transporturilor, citat de CCTV News, a spus că legarea frontierelor de mare evidențiază funcția centrală a inelului, cea de transport. De ce contează: o rețea mai eficientă și mai „rezistentă” pentru mărfuri și oameni Dincolo de componenta turistică, analiza prezentată în material pune accent pe efecte operaționale și economice: proiectul ar urma să reducă fragmentarea infrastructurii de frontieră și de coastă și să creeze o structură de transport „inelară” mai integrată. Hu Qimu, profesor la Institutul Drumului Maritim al Mătăsii (Universitatea Huaqiao), a declarat pentru Global Times că bucla ar funcționa ca o „coloană vertebrală” pentru rețeaua națională de autostrăzi, cu potențial de a stimula circulația în zonele de frontieră și de a impulsiona economia regională, inclusiv prin turism cultural și revitalizarea satelor. Pe componenta de reziliență (capacitatea sistemului de a funcționa și când apar blocaje), Wang Limei, președinta Asociației Chineze de Transport Rutier, a explicat pentru Global Times că integrarea porturilor de coastă, a punctelor de trecere a frontierei și a centrelor logistice din interior ar putea scădea costurile, crește eficiența și reduce riscurile , prin existența unor rute alternative atunci când un segment nu mai poate funcționa din cauze neprevăzute. Efecte locale deja vizibile și indicatori de trafic Deși proiectul este încă în lucru, materialul notează că unele comunități ar resimți deja beneficii prin conectarea la fluxuri turistice și economice. Farmers’ Daily este citată cu exemplul satului Hushan (Dandong), unde trec G331 și G228: comunitatea ar fi amenajat locuri de campare pentru rulote și pensiuni, ceea ce ar fi crescut veniturile locale. În plus, în prima jumătate a acestui an, coridorul G331 ar fi primit peste 2 milioane de vizitatori , potrivit agenției Xinhua, iar comunitățile de la graniță ar câștiga din servicii de cazare, masă și vânzarea de produse agricole. Ce urmează Ținta anunțată este conectarea completă până în 2030 , în cadrul Planului Cincinal 2026–2030. Dacă termenele sunt respectate, „Inelul de Aur” ar urma să devină o infrastructură de transport cu rol dublu: coridor intern de mobilitate și logistică, dar și legătură mai strânsă între rutele comerciale din interior și piețele externe, prin conectarea porturilor maritime cu puncte de frontieră și rețele terestre. [...]

Racordarea A7 la Centura Bacău impune închiderea completă a VO Bacău timp de două săptămâni , potrivit Economica , care citează Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Iași. Din informațiile transmise de DRDP Iași, nodul rutier Bacău-Sud este pregătit pentru conectarea cu Varianta Ocolitoare (VO) Bacău: sunt realizate marcajele, este montat parapetul de protecție, iar în această etapă se lucrează la taluzări, la betonarea separatoarelor de hidrocarburi și la instalațiile de iluminat. Închiderea traficului pe VO Bacău: perioada și motivul VO Bacău (A7) urmează să fie închisă integral circulației auto în intervalul 17 august – 31 august 2026 , pentru a permite racordarea cu noile tronsoane aflate în lucru ale Autostrăzii Moldovei. Cine a cerut măsura și pe ce bază Închiderea a fost dispusă la solicitarea antreprenorului , în baza avizului comun emis de CNAIR SA și IGPR , conform informațiilor citate. [...]

Deschiderea celor 12,24 km dintre Zimbor și Poarta Sălajului ridică rețeaua națională la 1.430 km și mută presiunea pe livrările din 2026 , într-un an în care autoritățile vorbesc despre încă cel puțin 200 km de drumuri de mare viteză, potrivit Economedia . Tronsonul a fost dat în circulație marți, la ora 16.00, și este prima inaugurare de autostradă din 2026. Odată cu acest sector, pe Autostrada Transilvania (A3) se poate circula acum pe 144 km, a declarat directorul general al CNAIR , Cristian Pistol. „Odată cu darea în circulație a acestui sector de 12 kilometri, vom putea circula pe Autostrada Transilvaniei pe 144 de kilometri. La nivel național, rețeaua de drumuri de mare viteză a crescut de la 1.418 kilometri la 1.430 kilometri” Tot Pistol a indicat o țintă de livrare pentru 2026 la nivel de rețea: „Perspectivele pentru anul acesta sunt de deschidere a cel puțin 200 de kilometri de drumuri de mare viteză” Impact local și finanțare: trafic greu mai puțin, proiect plătit din Programul Transport Noul tronson dintre Zimbor și Poarta Sălajului este prezentat ca o măsură cu efect direct în județul Sălaj: ar urma să contribuie la decongestionarea traficului greu și la reducerea timpilor de călătorie. Contractul pentru construcția celor 12,24 km a avut o valoare de 836,899 milioane de lei, fără TVA , și este finanțat prin Programul Transport 2021–2027 . Ce urmează pe A3 în 2026: încă 56,41 km estimați de CNAIR CNAIR estimează că în 2026 vor mai fi dați în circulație 56,41 km din Autostrada Transilvania, pe secțiunile: Nădășelu – Mihăești Mihăești – Zimbor Suplacu de Barcău – Chiribiș La inaugurare, ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, a spus că A3 a fost mult timp asociată cu întârzieri și blocaje și a susținut că „lucrurile s-au schimbat”, indicând că în acest an ar urma să se deschidă și kilometrii de la Zimbor spre Nădășelu. Întârzieri și „lecții” de execuție: cronologia indicată de Pro Infrastructură Asociația Pro Infrastructură (API) atrage atenția că tronsonul Zimbor–Poarta Sălajului are o istorie de întârzieri: contractul a fost semnat cu UMB la 1 iulie 2020, iar pentru secțiunea vecină Nădășelu–Zimbor la 28 decembrie 2020. Ambele aveau termene inițiale de 12 luni proiectare și 24 de luni execuție, cu ordine de începere emise în 2021. Potrivit API, raportat la termenele inițiale, lucrările ar fi trebuit finalizate în decembrie 2023, respectiv cel mai târziu în august 2024 dacă sunt luate în calcul disputele tehnice. Asociația indică drept cauze atât responsabilitatea antreprenorului pentru o parte din întârzieri, cât și probleme tehnice majore pe traseu și întârzieri/indecizii administrative din partea CNAIR. În același timp, API vede o posibilă accelerare pe tronsoanele vecine: estimează că antreprenorul turc Ozaltin ar putea finaliza devierile de la Topa Mică și Nădășelu spre sfârșitul toamnei, cel târziu în decembrie, cu câteva luni înainte de termenul contractual. În acest scenariu, s-ar putea circula pe toți cei 42,3 km dintre Poarta Sălajului și Nădășelu și mai departe pe A3 până la Târgu Mureș, pe o distanță totală de peste 155 km. Următoarea inaugurare majoră: A7 Adjud Nord – Bacău Sud După cei 12,24 km deschiși pe A3, următoarea inaugurare importantă așteptată în rețea este pe Autostrada Moldovei A7: la finalul lunii august este estimată deschiderea a aproximativ 47 km între Adjud Nord și Bacău Sud. [...]

Finalizarea în 2026 a două viaducte de pe A3 ar debloca circulația continuă pe 155 km între Poarta Sălajului și Târgu Mureș , un câștig operațional major pentru transportul rutier din Transilvania, potrivit Economedia . Directorul CNAIR , Cristian Pistol, spune că obiectivul este ca lucrările să fie încheiate „anul acesta”, pentru a permite deschiderea circulației pe secțiunile dintre Nădășelu și Poarta Sălajului. Cristian Pistol afirmă că a discutat pe șantier cu reprezentanții asocierii de constructori turci și români Ozaltin–Ilgaz–Visio Construct și a cerut finalizarea celor două viaducte, considerate „extrem de importante” pentru punerea în trafic a tronsonului Nădășelu – Poarta Sălajului (42,84 km). De ce contează: 155 km de autostradă fără întreruperi Miza este conectarea continuă a unui segment lung de autostradă: odată terminate viaductele, se va putea circula fără întreruperi pe 155 km între Poarta Sălajului și Târgu Mureș , conform precizărilor șefului CNAIR. Contextul imediat este inaugurarea, marți, a sectorului Zimbor – Poarta Sălajului , care adaugă 12,24 km de autostradă, cu deschiderea circulației de la ora 16.00 . Stadiul lucrărilor la viaducte Pe cele două structuri, lucrările sunt în faze diferite: Viaductul Topa Mică (2 km): montarea grinzilor este finalizată; se lucrează la placa de suprabetonare . Viaductul Nădășelu (1,2 km): mai sunt de montat 48 de grinzi dintr-un total de 192 . Aici se folosește și metoda consolei dublu echilibrate (tehnică ce permite deschideri mari și execuție fără cofraje sau piloni provizorii), rar utilizată în România. După montarea grinzilor și realizarea plăcilor de suprabetonare, constructorii mai au de executat: hidroizolație; structură rutieră; montare parapet de protecție; montare sisteme ITS și de semnalizare (ITS = sisteme inteligente de transport, pentru management și informare); marcaje rutiere; lucrări de mediu; amenajare peisagistică. Resurse, progres și finanțare Pe șantier sunt mobilizați 356 de muncitori și 239 de utilaje , iar stadiul fizic al proiectului a ajuns la 76,30% , potrivit datelor prezentate. Contractul are o valoare de 995 de milioane de lei (fără TVA) , iar finanțarea este asigurată prin Programul Transport (PT) 2021–2027 . Pentru calendar, CNAIR indică drept țintă finalizarea „anul acesta”, fără a oferi o dată exactă de deschidere a circulației pe întregul segment condiționat de cele două viaducte. [...]

Finalizarea scufundării ultimelor două barje ar trebui să stabilizeze nivelul Dunării la Cernavodă începând de duminică seară , un efect operațional așteptat pentru protejarea alimentării cu apă în zona centralei, potrivit HotNews . Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) a anunțat sâmbătă seară că operațiunea de scufundare a ultimelor două barje, menită să limiteze scăderea nivelului apei în zona Centralei de la Cernavodă, s-a încheiat după aproximativ 7 ore (12:30–19:22), conform News.ro. „Operaţiunea s-a finalizat cu succes. A durat aproximativ 7 ore (12.30-19.22). Efectele operaţiunii se vor resimţi cel mai devreme mâine seara și în cursul zilei de luni”, a precizat ANAR. Cum a fost făcută intervenția și ce urmărește Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Irinel Ionel Scrioșteanu, a spus că procedura s-a desfășurat în condiții de siguranță și că a fost respectat amplasamentul stabilit de Apele Române. Pentru operațiune au fost folosite patru împingătoare de mare putere, sprijinite de ambarcațiunile Administrației Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ). Intervenția a presupus amplasarea a patru barje astfel încât să creeze două „praguri” artificiale în Dunăre, cu rolul de a redirecționa o parte din debit către Dunărea Veche și de a limita scăderea nivelului apei în zona centralei: două barje la circa 500 de metri de intrarea în brațul Bala; alte două barje în amonte, poziționate oblic față de direcția curentului. Când sunt așteptate primele efecte Conform ANAR, efectele ar urma să fie vizibile cel mai devreme duminică seară și în cursul zilei de luni, fără ca materialul citat să ofere, deocamdată, o estimare cantitativă a modificării nivelului apei. [...]

Deschiderea a încă 47 km pe A7 leagă Bacăul de București pe aproape 300 km de drum rapid , dar restul tronsoanelor prinse în PNRR rămân sub presiunea termenelor și a finanțării, potrivit HotNews . Circulația urmează să fie deschisă „în câteva zile”, la finalul lunii, pe un nou segment de 47 km din Autostrada „Moldovei” A7. Odată cu acest tronson, Bacăul va fi conectat practic de Capitală printr-un traseu neîntrerupt de aproape 300 km de șosea de mare viteză. De ce contează: conectivitate mai bună, dar risc de blocaj financiar pe restul A7 Miza nu este doar inaugurarea unui nou segment, ci continuitatea finanțării și a ritmului de execuție pentru tronsoanele A7 incluse în PNRR care „nu vor fi gata la timp”. În materialul HotNews, secretarul de stat în Transporturi Horațiu Cosma explică ce se întâmplă cu aceste loturi și cum ar urma să fie finanțate șantierele mai departe, în condițiile pierderii finanțării PNRR pentru unele dintre ele. Ce urmează pe A7 și de ce depind următoarele inaugurări Asociația Pro Infrastructura indică, la rândul ei, când ar putea fi deschise următoarele tronsoane din A7 și subliniază că inaugurarea lor depinde de evoluția lucrărilor și de condițiile din teren, fără ca în fragmentul publicat să fie detaliate aici termene concrete pentru fiecare lot. [...]