Știri
Știri din categoria Societate
România a pornit elaborarea unei strategii naționale anti-sărăcie, cu finanțare de circa 3 milioane de euro (aprox. 15 milioane lei) pentru pregătirea documentului, într-un context în care aproape unul din cinci români trăiește la limita sărăciei, potrivit Știrile Pro TV. Miza, dincolo de componenta socială, este una economică: ministerul leagă reducerea sărăciei de participarea la piața muncii, costuri sociale și pierderea de capital uman.
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a spus că demersul a fost declanșat „prin ordin de ministru”, iar în aceeași zi a fost depusă o fișă de proiect pentru obținerea finanțării din Programul de Asistență Tehnică 2021–2027, bani destinați întregului parcurs de elaborare a strategiei.
Pîslaru a subliniat că proiectul pregătit pentru finanțare vizează „creșterea capacității administrative a autorităților” și nu este un demers strict sectorial. Cu alte cuvinte, strategia nu ar urma să privească doar Ministerul Muncii și agențiile din subordine, ci și alte instituții cu atribuții în politici de combatere a sărăciei.
În lista de pași menționați de ministru intră:
Ministrul a legat direct sărăcia de efecte economice și sociale: participare redusă la piața muncii, probleme de sănătate, costuri sociale mari și pierdere de capital uman. În același context, a indicat că 19,2% dintre tineri nu sunt nici în educație formală, nici într-un loc de muncă, vorbind despre „tinerii invizibili” care nu sunt țintiți adecvat de politicile publice.
Pîslaru a mai afirmat că România este prima țară membră a UE care a inițiat demersuri pentru o astfel de strategie, în cadrul apelului european pentru consolidarea incluziunii sociale.
Potrivit ministrului, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene ar urma să lanseze în luna iunie un apel legat de foaia de parcurs 2028–2034 (următorul cadru financiar multianual), iar pregătirea strategiilor ar trebui să ajute la definirea priorităților înainte de alocarea și cheltuirea fondurilor. În materialul citat nu sunt precizate termene pentru finalizarea strategiei anti-sărăcie sau măsuri concrete care vor rezulta din ea.
Recomandate
Pachetul social al Comisiei Europene pune presiune pe România să livreze politici anti-sărăcie , într-un context în care 27,4% dintre români sunt expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială, peste media UE de 20,9%, potrivit Adevărul . Miza pentru București nu este doar alinierea la o țintă europeană pe termen lung (2050), ci capacitatea administrativă de a transforma obiectivele în măsuri aplicabile, cu efect în special pentru copii și gospodăriile vulnerabile. Comisia Europeană a lansat un pachet social care include prima strategie europeană dedicată combaterii sărăciei, măsuri pentru prevenirea excluziunii locative, extinderea Garanției Europene pentru Copii și consolidarea drepturilor persoanelor cu dizabilități până în 2030. Inițiativa vine pe fondul tensiunilor sociale alimentate de creșterea costului vieții, care a devenit principala preocupare pentru mai mult de jumătate dintre europeni, în timp ce accesul la locuințe accesibile și servicii sociale se degradează. România: indicatori peste media UE și vulnerabilitate ridicată la copii Datele Eurostat citate în material arată că România rămâne printre cele mai afectate state membre. În 2025, aproximativ 27,4% dintre români erau expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială, România fiind depășită doar de Bulgaria și Grecia, în timp ce media UE este de aproximativ 20,9%. Situația este mai severă în rândul copiilor: aproape 33,8% dintre copiii din România sunt expuși aceluiași risc, una dintre cele mai ridicate valori din Uniune. În plus, România are cea mai mare pondere din UE a persoanelor afectate de lipsuri materiale și sociale severe: aproximativ 17% dintre români nu își permit cheltuieli considerate esențiale, precum încălzirea locuinței, plata utilităților, o alimentație adecvată sau înlocuirea unor bunuri de bază. Ținte europene și instrumente: locuri de muncă, servicii publice, sprijin financiar Strategia Comisiei stabilește ca obiectiv reducerea cu cel puțin 15 milioane a numărului persoanelor aflate în risc de sărăcie până în 2030 și contribuția la eradicarea sărăciei până în 2050. Documentul pune accent pe trei direcții: crearea de locuri de muncă de calitate; acces mai bun la servicii publice; sprijin financiar adecvat pentru persoanele vulnerabile. Un punct central este sărăcia infantilă: Comisia vizează consolidarea Garanției Europene pentru Copii, astfel încât copiii vulnerabili să aibă acces gratuit la educație timpurie, servicii medicale, mese școlare și sprijin social. Este menționată și propunerea unui Card european pentru copii, pentru acces mai rapid la servicii esențiale. Locuințe și dizabilitate: două capitole cu impact direct în teren Problema locuirii este tratată ca prioritate majoră, în condițiile în care, la nivel european, prețurile locuințelor au crescut cu aproximativ 60% din 2013, iar aproximativ un milion de europeni sunt fără adăpost. În România, deși rata proprietății este ridicată, materialul notează că multe familii trăiesc în locuințe supraaglomerate sau fără condiții adecvate, iar accesul la locuințe sociale este redus. Pachetul include și măsuri pentru persoanele cu dizabilități: în UE, peste 90 de milioane de persoane trăiesc cu o formă de dizabilitate, iar rata de ocupare este mult mai scăzută decât în restul populației. Comisia propune extinderea Cardului European pentru Dizabilități, dezvoltarea serviciilor comunitare și investiții în tehnologii de asistență, inclusiv instrumente bazate pe inteligență artificială. Ce urmează: testul pentru România este implementarea Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a spus că sărăcia și excluziunea socială „pot și trebuie depășite”. În același timp, materialul subliniază că, pentru state precum România, succesul strategiei europene depinde în mare măsură de capacitatea autorităților naționale de a transforma obiectivele în politici concrete și eficiente — într-un peisaj intern marcat de diferențe mari între regiuni, cu București-Ilfov mult peste multe zone rurale din sud și est, unde accesul la servicii și infrastructură rămâne limitat. [...]
Rata de returnare a ambalajelor SGR a trecut de 76% în martie , semn că sistemul începe să se apropie de echilibrul dintre ce intră pe piață și ce se întoarce în colectare, potrivit Wall-Street . RetuRO , administratorul Sistemului de Garanție-Returnare (SGR), a raportat pentru martie 2026 colectarea a aproximativ 389 de milioane de ambalaje, din 509 milioane puse pe piață, ceea ce corespunde unei rate de returnare de peste 76%. La nivelul întregului trimestru I, românii au returnat peste 1 miliard de ambalaje de băuturi, comparativ cu 1,2 miliarde puse pe piață. În același interval, RetuRO a predat către reciclatori circa 90.000 de tone de materiale. Ce înseamnă operațional: flux mai stabil către reciclare Din perspectiva funcționării sistemului, apropierea dintre volumele puse pe piață și cele returnate reduce presiunea pe lanțul logistic al SGR și crește predictibilitatea cantităților care ajung la reciclare. Datele raportate indică o „evoluție constantă” în primele trei luni ale anului, conform RetuRO. Imaginea de ansamblu de la lansarea SGR De la lansarea Sistemului de Garanție-Returnare în România, au fost colectate peste 9,6 miliarde de ambalaje, iar la reciclatori au ajuns peste 700.000 de tone de materiale. RetuRO Sistem Garanție Returnare S.A. funcționează pe principiul „not for profit” (fără distribuirea profitului către acționari), ceea ce înseamnă că eventualul profit este reinvestit exclusiv în dezvoltarea SGR. Compania a fost creată de un consorțiu cu acționariat mixt: trei acționari privați (Asociația Berarii României pentru Mediu – 30%, Asociația Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate – 30%, Asociația Retailerilor pentru Mediu – 20%) și statul român, prin Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (20%). [...]
Minivacanța de la final de mai/început de iunie și regulile de compensare pentru munca în zilele libere legale sunt principalele repere pentru angajați și angajatori, potrivit Ziarul Financiar . La sfârșitul lunii mai și începutul lunii iunie 2026, românii care lucrează atât la stat, cât și la privat vor avea o minivacanță de trei zile, pe fondul sărbătorii Rusaliilor și al Zilei Copilului. Conform calendarului menționat, 31 mai (duminică) este prima zi de Rusalii, iar 1 iunie (luni) este a doua zi de Rusalii și, totodată, Ziua Copilului . Ce urmează în calendarul zilelor libere din 2026 Publicația enumeră următoarele zile libere care urmează în 2026: 1 iunie — Ziua Copilului 31 mai (duminică) — Rusalii; 1 iunie (luni) — a doua zi de Rusalii 15 august — Adormirea Maicii Domnului 30 noiembrie — Sfântul Andrei 1 decembrie — Ziua Națională a României 25 decembrie și 26 decembrie — Crăciunul Obligațiile angajatorilor și riscul de amendă Pentru companiile care au activitate în zilele de sărbătoare legală, regula este că salariații trebuie compensați. Conform legislației în vigoare, angajații au dreptul la compensare cu timp liber în următoarele 30 de zile. Dacă timpul liber nu poate fi acordat, angajații au dreptul la un spor salarial de cel puțin 100% din salariul de bază. Angajatorii care nu acordă timp liber sau nu recompensează munca prestată în aceste zile riscă amenzi între 5.000 și 10.000 de lei . [...]
Ministrul Mediului a cerut un control al Administrației Deltei Dunării după ce accesul public la plaja din Jurilovca ar fi fost blocat de un gard montat de un proprietar privat pe sute de metri , potrivit News . Ministrul Mediului, Diana Buzoianu , a anunțat luni, într-o postare pe Facebook, că situația vizează plaja Jurilovca din Delta Dunării, unde un proprietar privat „a pus gard, pe sute de metri”, ceea ce ar fi dus, în practică, la blocarea accesului publicului. „Astăzi este despre plaja Jurilovca din Deltă unde un proprietar privat a pus gard, pe sute de metri, astfel ajungând să fie blocat, în realitate, accesul pentru mii de români la una din cele mai cunoscute plaje din România.” Potrivit ministrului, controlul a fost solicitat „de urgență” și urmează să fie realizat de Administrația Deltei Dunării. News nu oferă, în materialul citat, detalii despre proprietar, baza legală invocată pentru montarea gardului sau un termen pentru finalizarea verificărilor. [...]
Sindicatul „Mureșul” din Apele Române anunță proteste naționale și ia în calcul greva generală , pe fondul unui conflict de muncă care, dacă escaladează, poate afecta funcționarea unei instituții-cheie pentru administrarea resurselor de apă și a infrastructurii hidrotehnice, potrivit Agerpres . Reprezentanții Sindicatului „Mureșul” din cadrul Administrației Naționale „Apele Române ” vor picheta, timp de două ore, toate administrațiile bazinale de apă din țară, în perioada 4-8 mai 2026. Conform comunicatului organizației, protestele sunt programate zilnic între orele 10:00 și 12:00. Calendarul acțiunilor anunțate Pe lângă pichetările din teritoriu, sindicaliștii au programat pentru 14 mai 2026 un miting de protest în București, în fața sediilor Administrației Naționale „Apele Române” și Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor . Pentru organizare, sindicatul spune că va solicita sprijinul Blocului Național Sindical (BNS) , confederație din care face parte. Liderii sindicali afirmă că iau în calcul inclusiv declanșarea unei greve generale, dacă revendicările angajaților nu vor fi soluționate. Miza invocată de sindicat: subfinanțare și riscuri pentru siguranță Reprezentanții sindicali acuză autoritățile de „distrugerea constantă” a sistemului de gospodărire a apelor și avertizează că subfinanțarea sectorului și lipsa de respect față de angajați pot pune în pericol siguranța cetățenilor și protecția infrastructurii hidrotehnice. „Vom protesta în perioada care urmează cu și pentru fiecare angajat în parte, până când cei care conduc domeniul gospodăririi apelor din România vor înțelege că acțiunile constante și continue de distrugere a acestui domeniu strategic pun în pericol viața și bunurile cetățenilor acestei țări. Distrugerea structurilor din Apele Române și umilirea zilnică a angajaților acestei instituții publice de interes național trebuie să înceteze.” Sindicaliștii mai susțin că au încercat anterior să semnaleze problemele prin „memorii, petiții și luări publice de poziție”, fără rezultat, iar decizia privind acțiunile de protest a fost luată într-o ședință extraordinară a biroului executiv, în contextul declanșării conflictului de muncă. [...]
Micii au devenit un „brand” urban în mai puțin de un secol, iar povestea lor arată cum o improvizație din crâșmele Bucureștiului s-a transformat într-un produs de masă , cu rețete standardizate și consum sezonier puternic, mai ales de 1 Mai, potrivit Adevărul . Preparatul, astăzi asociat reflex cu grătarul și sărbătorile în aer liber, nu este prezentat ca „tradițional” în sens rural: în satele din Muntenia, Oltenia, Moldova sau Ardeal, grătarul cu mici nu era un obicei, iar mititeii sunt descriși mai degrabă ca un simbol al bucătăriei urbane, legat de hanuri și ospătării. De ce contează: de la influențe otomane la un produs local „scalabil” Textul plasează micii într-o familie mai largă de preparate balcanice inspirate de bucătăria otomană, în special de kebab și kofte (carne tocată condimentată, gătită la grătar). În Balcani există variante apropiate în Serbia, Bulgaria, Macedonia, Bosnia și Albania; în Bosnia, de exemplu, sunt menționați „ćevapčići”, serviți de regulă cu ceapă și lipie. În spațiul românesc, mititeii ar fi apărut abia în secolul al XIX-lea, iar originea exactă rămâne disputată în material: import otoman, filieră balcanică sau adaptare locală. Miza, însă, nu este „paternitatea”, ci faptul că produsul a fost rapid adoptat și multiplicat, cu variații regionale de carne și condimente. „Cârnatul fără maț”: episodul care explică nașterea mititeilor bucureșteni Un fir narativ central este povestea lui Iordache Ionescu , de pe strada Covaci nr. 3, în Bucureștiul de la finalul secolului al XIX-lea. Crâșma lui era căutată inițial pentru cârnați, dar, rămas fără mațe într-un moment de vârf, ar fi modelat carnea tocată în bucăți mai scurte și ar fi pus-o pe grătar. Clienții ar fi cerut apoi „cârnatul fără maț”, iar denumirea „mititei” ar fi venit tot din partea lor (Iordache i-ar fi numit „patricienii”). Materialul reproduce și un fragment dintr-un articol al ziarului „Adevărul” din 8 februarie 1903, care descrie popularitatea „renumiților mititei” ai lui Iordache și răspândirea lor. Rețeta „ Carul cu bere ”: ce intra în compoziție acum peste 100 de ani O altă piesă importantă este o rețetă atribuită începutului de secol XX, păstrată la „Carul cu bere” (restaurant deschis în 1879 pe Calea Victoriei nr. 2). Rețeta descrie un proces laborios, cu accent pe consistență și pe „pufoșenie”, obținută inclusiv prin bicarbonat stins cu zeamă de lămâie și prin folosirea unei supe concentrate din oase cu măduvă. Ingrediente și repere tehnice menționate în rețetă (pentru 1 kg de carne) includ: carne de vită de la gât, trecută de două ori prin mașină, fără îndepărtarea grăsimii; completare cu seu de vită sau, la nevoie, de oaie (100–150 g/kg) dacă amestecul e prea slab; zeamă din oase de vită cu măduvă, redusă (din 500 g oase/kg carne); condimente în gramaje: piper, cimbru, ienibahar, coriandru, chimion, anason stelat; bicarbonat de sodiu (8 g) și zeamă de lămâie, plus untdelemn; usturoi sub formă de mujdei strecurat, adăugat după perioade de maturare la rece. Rețeta insistă și pe execuția la jar iute și pe o regulă de lucru a grătaragiilor: întoarcerea fiecărui mic de doar trei ori, pentru a păstra suculența. În același material sunt menționate, ca lecturi conexe, articolele despre kebab și despre cum au devenit micii un simbol național . [...]
