Știri din categoria Infrastructură

Acasă/Știri/Infrastructură/Noua autostradă montană dintre Boița și...

Noua autostradă montană dintre Boița și Cornetu - traseu spectaculos cu aproape jumătate din lungime în tuneluri și viaducte

Traseu montan cu tuneluri și viaducte spectaculoase în peisajul natural.

Secțiunea Boița–Cornetu a viitoarei autostrăzi montane include 49 de poduri și viaducte, aproape jumătate din traseu fiind acoperit de „lucrări de artă”, potrivit 4Tuning. Segmentul are o lungime totală de aproximativ 31,3 kilometri și se desfășoară în mare parte de-a lungul Văii Oltului, într-o zonă montană dificilă.

Elementul care domină proiectul este numărul mare de structuri peste văi și cursuri de apă: 49 de poduri și viaducte, cu o lungime cumulată de peste 13 kilometri. În termeni practici, asta înseamnă că o parte semnificativă din autostradă nu va fi la nivelul terenului, ci pe structuri ridicate, cu implicații directe asupra complexității execuției, etapizării lucrărilor și costurilor de întreținere pe termen lung.

Pe lângă aceste structuri, traseul include și 7 tuneluri, cu o lungime însumată de aproximativ 5 kilometri, cu galerii separate pentru fiecare sens de mers. Într-un relief montan, combinația dintre tuneluri și viaducte este, de regulă, soluția tehnică folosită pentru a menține pantele și curbele în limitele cerute de o autostradă, evitând în același timp intervenții masive în versanți acolo unde nu sunt fezabile.

Conectivitatea este asigurată prin două noduri rutiere principale: Boița, cu legătură la DN7, și Racovița (Cornetu). În plus, sunt prevăzute lucrări ample de consolidare a versanților și structuri de sprijin adaptate reliefului, necesare într-o zonă în care stabilitatea terenului și riscul de alunecări pot influența atât proiectarea, cât și execuția.

Aproape jumătate din traseu este reprezentată de „lucrări de artă” (termen care, în infrastructură, se referă la structuri precum poduri, viaducte și tuneluri), ceea ce face ca această secțiune să fie una dintre cele mai provocatoare din proiect, menționează DRDP Craiova, conform 4Tuning. În acest context, ponderea mare a podurilor și viaductelor nu este doar un detaliu de „spectacol” vizual, ci indicatorul principal al dificultății tehnice a tronsonului Boița–Cornetu.

Recomandate

Articole pe același subiect

Vedere panoramică a Portului Constanța cu containere și macarale în activitate.
Infrastructură17 feb. 2026

Plan record de investiții în Portul Constanța – obiectiv strategic pe coridorul median Asia–UE

Portul Constanța trebuie să devină principala poartă de intrare în Uniunea Europeană pe coridorul median dinspre Asia , a declarat un oficial din Ministerul Transporturilor, citat de Economica.net , subliniind că în acest deceniu va fi implementat cel mai amplu plan de investiții din istoria portului, în valoare de peste două miliarde de euro. Potrivit sursei citate, programul vizează modernizarea infrastructurii și creșterea capacității operaționale, astfel încât Portul Constanța să joace un rol strategic în fluxurile comerciale dintre Asia și Uniunea Europeană. Printre principalele investiții anunțate se numără: modernizarea rețelei de drumuri din port; lucrări de dragaj de investiții; extinderea suprafețelor prin terenuri recâștigate din mare; conectarea feroviară a terminalelor; investiții în rețeaua electrică și alimentarea electrică direct la cheu. Oficialul a precizat că, în paralel cu investițiile, va fi demarat un amplu proces de debirocratizare. „Nu este normal ca investițiile portului sau ale operatorilor să aștepte ani de zile din cauza unor proceduri redundante”, a afirmat Cosma, potrivit Economica.net. Acesta a adăugat că, împreună cu reprezentanți din Parlament și Guvern, vor fi simplificați pașii administrativi și reduse termenele, astfel încât proiectele să avanseze mai rapid. Prin acest plan, autoritățile urmăresc consolidarea poziției Portului Constanța ca hub logistic major la Marea Neagră și punct-cheie pe rutele comerciale care leagă Asia de piața europeană. [...]

Podul Giurgiu-Ruse, simbol al conectivității între România și Bulgaria.
Infrastructură13 feb. 2026

Elaborarea studiului pentru al doilea pod peste Dunăre începe în acest an - termen de finalizare de 23 de luni

Licitația pentru proiectarea celui de-al doilea pod Giurgiu–Ruse a intrat în evaluarea financiară , potrivit Economica.net , după ce etapa de evaluare tehnică s-a încheiat pe 9 februarie, conform datelor din SEAP. Proiectul vizează un nou pod peste Dunăre la Giurgiu, care ar urma să completeze actuala legătură rutieră cu Bulgaria. Secretarul de stat Cosma (Ministerul Transporturilor) estimează că, după ce partea bulgară finalizează în iunie lucrările la podul existent de la Giurgiu, „o să se simtă bine de tot Schengen-ul spre Bulgaria/Grecia la vară”. În aceeași intervenție, el indică drept următor pas „podul Giurgiu 2”, „la pachet cu autostrada București – Giurgiu”, urmat de alte poduri menite să îmbunătățească conectivitatea peste Dunăre. Pentru contractul de elaborare a Studiului de Fezabilitate (SF) aferent noului pod, CNAIR a atras 11 ofertanți, anunța în iulie anul trecut directorul general Cristian Pistol. Ofertele au venit de la proiectanți din România, Turcia, Italia, Spania, Japonia, Bulgaria, Portugalia și Coreea de Sud. Valoarea estimată a contractului pentru SF este de 60,87 milioane lei (fără TVA), finanțarea fiind asigurată prin CEF 2 (Mecanismul pentru Interconectarea Europei) – componenta „Mobilitate militară”. Studiul de fezabilitate trebuie realizat în maximum 23 de luni și va stabili amplasamentul podului Giurgiu–Ruse II, tipul construcției (doar rutier sau rutier și feroviar) și valoarea investiției. Cristian Pistol arată că obiectivul este creșterea eficienței tehnico-economice a rețelei de transport dintre România și Bulgaria, inclusiv pe axa europeană Nord–Sud, în contextul geopolitic actual. Economica.net mai amintește că, în august 2024, CNAIR a lansat licitația pentru SF, iar presa bulgară a relatat în decembrie anul trecut despre aprobarea, de către Comisia Europeană, a unei finanțări de 2,5 miliarde de euro pentru construcția unui nou pod peste Dunăre lângă Ruse, proiect coordonat de partea română. [...]

Protest pe șosea, participanți în haine de protecție, vreme mohorâtă.
Infrastructură12 feb. 2026

Contract de 930 de milioane de euro suspendat la Cluj - Firmă din Bosnia reclamă folosirea frauduloasă a identității ei

Un contract de peste 930 milioane de euro pentru centura Clujului a fost suspendat , după ce o firmă din Bosnia a reclamat că a fost inclusă fraudulos în asocierea câștigătoare, potrivit unei investigații publicate de Europa Liberă România . Este vorba despre tronsonul II al centurii metropolitane (23 km din totalul de 42 km), adjudecat în 2025 de compania românească Dimex 2000, lider al unei asocieri în care figura și firma bosniacă Integral Inženjering . Problema: compania din Bosnia susține că nu a participat la licitație și nu a mandatat pe nimeni să o reprezinte , deși documentele depuse ar conține acorduri notariale și împuterniciri în numele său. Integral afirmă că a refuzat explicit asocierea în octombrie 2024, dar că identitatea i-ar fi fost folosită pe baza unor documente falsificate. A sesizat DNA , Parchetul General și Parchetul European, iar în Bosnia a fost deschisă o anchetă penală pentru fals și uz de fals. Miza este uriașă: experiența Integral în execuția de tuneluri ar fi permis îndeplinirea criteriilor tehnice ale licitației, deși avea doar 1% din contract. Primăria Cluj-Napoca susține că a respectat toate procedurile legale, că documentele au fost autentificate de un notar din Bulgaria și că oferta a fost verificată inclusiv de ANAP. Viceprimarul Dan Tarcea afirmă că autoritatea contractantă nu are „pârghia” de a verifica autenticitatea fiecărei împuterniciri dacă documentele sunt legalizate. De cealaltă parte, Dimex respinge acuzațiile și spune că persoana care a semnat pentru Integral avea dreptul legal să o facă, conform verificărilor notariale. Compania afirmă că deține documentele în original și că are capacitatea de a finaliza proiectul. Situația s-a complicat după ce Primăria a arătat că Integral figurează și în alte patru licitații majore din România, cu o valoare cumulată de aproximativ 3 miliarde de euro. Firma bosniacă neagă că ar fi autorizat participarea și la aceste proceduri. Pe 30 ianuarie 2026, municipalitatea a suspendat contractul. Primarul Emil Boc a dat un termen de zece zile pentru clarificarea disputei, altfel se analizează rezilierea și reluarea licitației. Asociația Pro Infrastructură cere ca proiectul să fie preluat de CNAIR sau CNIR , avertizând că, dacă acuzațiile se confirmă, cazul ar putea reprezenta un posibil furt de identitate corporativă fără precedent. Ancheta penală este în desfășurare, iar viitorul unuia dintre cele mai mari proiecte de infrastructură urbană din România rămâne incert. [...]

Harta autostrăzilor din România, evidențiind rețeaua de drumuri recent inaugurate.
Infrastructură12 feb. 2026

România, exemplu regional la ritmul autostrăzilor - Diferențe majore față de Bulgaria și Ungaria

România a inaugurat peste 560 km de autostradă în cinci ani și devine reper regional , în timp ce Bulgaria și Ungaria își regândesc strategiile de finanțare, arată o amplă analiză publicată de HotNews.ro , în cadrul proiectului european PULSE, cu contribuții din Bulgaria și Ungaria. La final de 2025, România a ajuns la 1.416,3 km de autostrăzi și drumuri expres , iar 2026 se anunță un an record, cu alți aproximativ 250 km promiși pentru inaugurare. Doar în ultimii cinci ani au fost deschiși peste 560 km, un salt semnificativ pentru o țară care, până în 2004, inaugurase foarte puține tronsoane noi. Motorul acestei accelerări a fost reprezentat de fondurile europene și, mai recent, de PNRR. Situația comparativă la final de 2025: Țara Suprafață (kmp) Km autostradă Km/1.000 kmp Ungaria 93.030 ~2.000 21,5 Bulgaria 111.000 875 7,88 România 238.400 1.416 5,94 Deși ritmul României este acum alert, raportat la suprafață rămâne cea mai slab acoperită din regiune. Totuși, diferența față de vecini începe să se reducă. În Bulgaria, boomul construcțiilor dintre 2010 și 2017 s-a bazat tot pe bani europeni. Ulterior, schimbarea schemei de finanțare pentru autostrada Hemus și controversele legate de atribuirea lucrărilor au blocat proiecte majore. În ultimii șapte ani au fost deschiși doar 15 km din această autostradă, iar instabilitatea politică – nouă runde de alegeri în cinci ani – a frânat investițiile. Pentru 2026 și 2027 nu există obiective clare de inaugurare. În Ungaria, extinderea rapidă după aderarea la UE a dus rețeaua la aproape 2.000 km. Însă, din 2022, Budapesta a concesionat 1.237 km către compania MKIF, pe 35 de ani, mutând accentul de pe finanțarea europeană pe un model de administrare privată pe termen lung. O analiză a publicației maghiare HVG arată că plățile de concesiune cresc semnificativ cheltuielile bugetare pentru autostrăzi. Interesant este că firme bulgare de construcții activează acum în România, invocând plățile la timp și stabilitatea contractelor. În paralel, România mizează pe noi instrumente europene pentru a finanța autostrăzile A7 și A8, parte din planul de a construi circa 1.000 km până în 2030. Concluzia partenerilor din proiectul PULSE este clară: fără fonduri europene, niciuna dintre cele trei țări nu ar fi avut același ritm de dezvoltare , însă strategiile politice și stabilitatea guvernamentală fac diferența în ultimii ani. [...]

Harta detaliată a autostrăzilor din România, evidențiind stadiul proiectelor.
Infrastructură11 feb. 2026

Recomandăm: „CineConstruieste.ro” - site-ul oferă o hartă detaliată a autostrăzilor și o bază de date a constructorilor și facilitează urmărirea progresului lucrărilor și a licitațiilor din România

Tocmai ce am descoperit CineConstruieste.ro , site care oferă o privire detaliată asupra proiectelor de infrastructură din România , incluzând autostrăzi, drumuri publice și alte proiecte strategice. Această platformă interactivă funcționează ca un „watchdog” al infrastructurii, oferind informații clare și accesibile despre stadiul proiectelor și valorile contractuale. Funcționalități și Utilitate Unul dintre elementele centrale ale platformei este „ Harta autostrăzilor din România ”, care permite utilizatorilor să vizualizeze rapid proiectele majore precum A0 - Centura Bucureștiului, A7 (Ploiești - Siret), A8 (Autostrada Unirii) și A3 (Autostrada Transilvania). Fiecare segment este clar marcat și corelat cu stadiul real al proiectului, oferind o imagine de ansamblu asupra progresului lucrărilor. Platforma permite filtrarea proiectelor în funcție de stadiul lor: licitație, execuție sau blocaj. Această funcționalitate este extrem de utilă pentru cei care doresc să urmărească evoluția proiectelor și să înțeleagă motivele întârzierilor. Componenta Financiară și Licitații Un alt aspect important al platformei este componenta financiară. Pentru fiecare proiect sunt afișate valorile estimate ale contractelor , atât în euro, cât și în lei. Valoarea cumulată a proiectelor din baza de date depășește zeci de miliarde de euro, oferind o perspectivă asupra dimensiunii investițiilor în infrastructură. Platforma include și o bază de date a licitațiilor care acoperă nu doar autostrăzi, ci și drumuri expres, infrastructură energetică și construcții publice sau sportive. Detaliile disponibile includ autoritatea contractantă, tipul procedurii, codurile CPV și informații despre contestații, un aspect esențial pentru înțelegerea întârzierilor proiectelor. Informații despre Constructori Secțiunea dedicată constructorilor oferă informații despre companiile active pe piața românească, corelându-le cu proiectele în derulare, performanța din teren și istoricul contractual. Aceasta nu se limitează doar la numele mari, ci include o imagine de ansamblu asupra pieței de construcții din România. „Nu vorbim doar despre un site informativ, ci despre o platformă destul de interesantă ce reușește să centralizeze date într-un mod transparent, într-un domeniu notoriu pentru lipsa de claritate.” Pe scurt: CineConstruieste.ro reprezintă un instrument valoros pentru oricine este interesat de infrastructura din România, oferind acces la informații detaliate și actualizate despre proiectele în desfășurare. Platforma este completată de o pagină de Facebook oficială, unde utilizatorii pot urmări noutățile și evoluțiile din domeniu. [...]

Vapor de marfă navigând pe Dunăre, în contextul dezvoltării infrastructurii fluviale.
Infrastructură10 feb. 2026

Două oferte depuse pentru Fast Danube 2 – proiectul care promite navigabilitate extinsă pe Dunăre și dezvoltare economică în regiune

Au fost depuse două oferte pentru licitația proiectului Fast Danube 2, investiție de 170 de milioane de euro, care vizează îmbunătățirea navigabilității sectorului româno-bulgar al Dunării , informează Digi24 . Ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban , a precizat că proiectul va permite extinderea sezonului de navigație de la 280 la 340 de zile pe an, contribuind astfel la o creștere estimată de 20% a volumului de mărfuri transportate pe fluviu. Proiectul se desfășoară pe un sector de aproximativ 470 km din Dunăre și are ca obiectiv strategic creșterea capacității de transport fluvial, cu impact direct asupra economiei regionale și conectivității logistice dintre România și Bulgaria. Printre lucrările prevăzute se numără: 110 km de șenal navigabil dragat construcția a 9 epiuri și 4 chevroane stabilizarea a 5,45 km de mal realizarea unei insule artificiale Aceste intervenții tehnice sunt menite să reducă blocajele și perioadele în care traficul naval este imposibil sau limitat din cauza nivelului scăzut al apei, fenomen care afectează constant acest sector al fluviului. Ministrul a mai anunțat că urmează faza de evaluare a ofertelor, iar semnarea contractului este estimată să aibă loc până cel târziu în iulie 2026. În opinia sa, Fast Danube 2 este „un semnal clar că piața răspunde pozitiv la investițiile în infrastructura navală”, fiind totodată o parte importantă din strategia de transformare a Dunării într-o axă logistică europeană funcțională pe tot parcursul anului. [...]