Știri
Știri din categoria Infrastructură
CNIR mută semnarea contractelor în online, reducând birocrația în proiectele A8, după ce a încheiat primul contract semnat exclusiv electronic pentru supervizarea unui lot din Autostrada „Unirii”, potrivit Mediafax. Miza operațională este scurtarea timpilor administrativi și simplificarea procedurilor într-un proiect de infrastructură cu derulare pe termen lung.
Directorul general al Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR), Gabriel Budescu, spune că semnarea electronică este „un nou pas” în transformarea digitală a instituției, după ce compania a introdus soluții digitale pentru documente interne și managementul activității.
„Semnarea electronică a contractelor înseamnă mai puțină birocrație, un timp de lucru mai scurt și proceduri mai simple”, a precizat Gabriel Budescu.
Contractul vizează supervizarea lucrărilor pe lotul 1C Sărățeni–Joseni al Autostrăzii „Unirii” (A8) și a fost atribuit Asocierii ACTIV PROIECTARE INFRASTRUCTURĂ S.R.L. – EMAY Uluslararası Mühendislik ve Müşavirlik Anonim Șirketi.
Principalele repere din contract, conform informațiilor CNIR:
Potrivit CNIR, supervizorul va urmări derularea proiectării și a lucrărilor de execuție, inclusiv respectarea cerințelor tehnice, calitatea materialelor și echipamentelor și conformitatea cu prevederile contractuale.
Lotul 1C Sărățeni–Joseni are 32,4 kilometri și este în etapa de proiectare. Lucrările sunt realizate de asocierea SA&PE CONSTRUCT S.R.L. (lider) – Euro-Asfalt d.o.o. – TEHNOSTRADE S.R.L. – SPEDITION UMB S.R.L., un consorțiu româno-bosniac.
Prin semnarea acestui contract, toate cele patru loturi dintre Sărățeni și Pipirig, care însumează 116 kilometri din secțiunea Miercurea Nirajului–Leghin a A8, au servicii de supervizare pentru contractele de proiectare și execuție.
Recomandate
Centura Timișoara Vest a ajuns la 6% stadiu fizic la mai puțin de două luni de la ordinul de începere , cu o mobilizare de peste 300 de persoane și aproximativ 100 de utilaje, potrivit Economedia . Ritmul de început contează operațional pentru un proiect care ar trebui să închidă inelul de centură al Timișoarei și să reducă presiunea de trafic pe rețeaua urbană și pe drumurile naționale din jurul municipiului. Șeful CNAIR , Cristian Pistol, spune că pe șantier se lucrează la terasamente, structuri, relocări de utilități și descărcări arheologice. „Se lucrează acum la terasamente, structuri, relocări de utilități și descărcări arheologice. Deși Ordinul de Începere a fost emis în luna mai 2026, stadiul fizic al lucrărilor a ajuns deja la 6%.” Ce se execută acum pe traseu Pentru poduri și pasaje, lucrările vizează forarea piloților, montarea armăturii și turnarea betonului, iar la terasamente se fac decopertarea stratului vegetal, scarificarea și stabilizarea terenului de fundare. În paralel, se lucrează la viitorul nod rutier cu Radiala Nouă de Vest, care va asigura legătura cu municipiul Timișoara, potrivit aceleiași surse. „Pe șantier sunt mobilizate peste 300 de persoane și aproximativ 100 de utilaje.” Date-cheie: cost, finanțare, termen Proiectul are o valoare de 1,41 miliarde lei (fără TVA) și este finanțat prin Programul Transport (PT) 2021–2027 . Constructorul este compania turcă Nurol, iar supervizarea este asigurată de DRDP Timișoara. Varianta de Ocolire Timișoara Vest are aproximativ 14 km, cu două benzi pe fiecare sens, 10 poduri și pasaje și 4 noduri rutiere denivelate. Finalizarea este prevăzută în prima parte a anului 2028, conform declarațiilor citate de Economedia. De ce contează pentru rețeaua rutieră a orașului VO Timișoara Vest este prezentată ca piesa care completează practic centura municipiului: după Centura Nord (finalizată în 2009) și deschiderea Centurii Sud (în 2024), segmentul de vest ar urma să „închidă cercul” rutier din jurul Timișoarei. Garanția lucrărilor este de 120 de luni, potrivit datelor tehnice publicate. [...]
Constructorul PORR va suporta integral costurile remedierii surpării de teren de la km 66 pe A10 , iar pe durata intervențiilor traficul pe sensul Unirea–Turda va fi deviat complet pe DN1, potrivit Economedia . CNAIR spune că a fost agreată o soluție „definitivă” pentru lotul 4 al autostrăzii Sebeș–Turda, după o întâlnire tehnică din 8 iulie 2026. Calendarul intervenției și cum se circulă Planul de readucere a autostrăzii la parametri normali de siguranță este împărțit în două etape: 13 iulie – 13 august 2026 (1 lună): PORR, împreună cu DRDP Cluj , elaborează proiectul tehnic de remediere și stabilește soluțiile de execuție. August – octombrie 2026 (aprox. 2 luni): lucrările efective de consolidare în teren. Pe perioada intervențiilor, sensul Unirea – Turda este închis complet și traficul este redirecționat pe DN1 , între Nodul Rutier Unirea și Nodul Rutier Turda. Ruta ocolitoare are 19,2 km , cu aprox. 5 km mai mult decât traseul pe autostradă. Pe sensul Turda – Sebeș , circulația rămâne normală , pe autostradă. De ce a fost aleasă devierea totală pe DN1 CNAIR motivează că instabilitatea solului afectează direct calea de rulare pe sensul Unirea–Turda, iar devierea completă a fost considerată cea mai sigură variantă, pentru că: scoate traficul din zona activă în care terenul a cedat; evită concentrarea traficului greu lângă sectorul afectat, reducând riscul de agravare a surpării. Compania mai precizează că zona este monitorizată permanent și că restricțiile vor fi ridicate după finalizarea lucrărilor, când circulația va putea fi reluată în condiții de siguranță. De ce nu se circulă „față în față” pe sensul rămas deschis DRDP Cluj a publicat clarificări tehnice privind managementul traficului pe lotul 4, după surparea de la km 66+300, arătând că autostrada nu este închisă complet , ci doar pe sensul Alba Iulia – Turda (Calea 1) ; pe Turda – Alba Iulia (Calea 2) se circulă normal, pe două benzi și banda de urgență. Instituția spune că varianta de a muta temporar ambele sensuri pe calea intactă a fost respinsă din cauza unor riscuri, între care: declivitatea de 6–7% între km 65 și km 67, cu camioane care urcă cu 20–30 km/h , ceea ce ar fi generat blocaje; vizibilitate redusă din cauza unui „vârf de pantă”; sector cu istoric de accidente, clasificat ca „Punct Negru”; risc de blocaj total în caz de avarie, dacă banda de urgență ar fi fost folosită pentru circulație; expunerea ambelor sensuri la același pericol. „Între un disconfort temporar prin parcurgerea DN1 pe un singur sens de deplasare și riscul unor coliziuni frontale pe un sector clasificat ca punct negru, administratorul are obligația legală și morală de a alege siguranța.” — DRDP Cluj Pentru DN1, DRDP Cluj anunță colaborare cu Poliția Rutieră pentru monitorizare și fluidizare, precum și verificarea și optimizarea periodică a semnalizării rutelor alternative. Context: un sector cu probleme recurente În zona km 66 au apărut „zilele trecute” noi surpări, iar, potrivit informațiilor prezentate, taluzul s-a prăbușit pe peste 50 de metri , cu tot cu parapete. Restricțiile din zona km 65–66 se întind pe peste 500 de metri , iar viteza maximă admisă a fost redusă la 60 km/h . DRDP Cluj menționează că, începând din 28 mai 2026 , au existat restricții pe A10 (km 65+900 – km 66+400, Calea 1), cu circulație pe o bandă din trei. Publicația notează și episoade anterioare în aceeași zonă, inclusiv în 2023 și 2024, când au fost impuse restricții din cauza degradărilor și a surpărilor. [...]
Polonia împinge NATO spre un proiect logistic de 21 mld. euro după ce președintele Karol Nawrocki a spus, la summitul Alianței de la Ankara, că va încerca să extindă rețeaua de conducte de combustibil a NATO până pe flancul estic, potrivit Agerpres . Miza este una operațională: alimentarea rapidă cu combustibil a forțelor aliate într-un scenariu de conflict cu Rusia, o vulnerabilitate pe care oficiali militari o descriu drept una dintre cele mai mari provocări. Dacă ar fi implementată, extinderea ar putea deveni unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură din Europa. Nawrocki a invocat „natura duală” a conductelor (utilizare militară și civilă) ca argument pentru a readuce tema pe agenda Europei Centrale și a întregului flanc estic. Ce presupune extinderea și unde ar ajunge Oficiali militari de rang înalt ai Alianței cer extinderea rețelei de conducte din perioada Războiului Rece cu sute de kilometri spre est, astfel încât să acopere: Polonia și cele trei state baltice; extinderi suplimentare către Finlanda, la nord; România, la sud-est. Costuri, durată și infrastructura existentă Proiectul ar avea obstacole majore de implementare: cost estimat la 21 de miliarde de euro (aprox. 105 miliarde lei) și un orizont de finalizare de 20–25 de ani, potrivit revistei Der Spiegel, citată în material. În prezent, rețeaua are circa 10.000 de kilometri, este îngropată la aproximativ 80 de centimetri și traversează 12 țări, însă se termină în vestul Germaniei. Conducta deservește baze militare precum baza aeriană americană Ramstein, dar și huburi civile, inclusiv aeroportul din Frankfurt. De ce contează: combustibilul, „gâtul de sticlă” al operațiunilor Într-un conflict, forțele aeriene ar putea ajunge să consume până la 85% din totalul combustibilului militar, potrivit unui studiu al Centrului Polonez pentru Studii Est-Europene. Totodată, carburanții pentru avioane transportați prin conductele NATO pot fi utilizați și de vehicule terestre, după amestecarea cu aditivi, ceea ce crește flexibilitatea logistică. Extinderea ar ajuta și la problema capacităților de depozitare, deoarece combustibilul aflat în conductă este considerat suplimentar față de cel stocat în rezervoare. Oficialii militari indică combustibilul și munițiile drept cele mai critice resurse pentru desfășurarea unei operațiuni, iar estimările NATO menționate în material indică un necesar zilnic de „sute de mii de metri cubi” de combustibil într-un conflict la scară largă. Un studiu al unui grup de reflecție polonez avertizează că, într-un astfel de scenariu, consumul NATO ar depăși probabil capacitatea infrastructurii existente chiar înainte de declanșarea ostilităților pe scară largă, pe fondul deplasărilor forțelor terestre, transportului aerian și misiunilor avioanelor de luptă. [...]
Restricțiile de trafic de la km 66 pe A10 Sebeș–Turda rămân în vigoare , iar DRDP Cluj începe marți, 7 iulie 2026, lucrări pentru punerea în siguranță a sectorului afectat de o nouă surpare, potrivit Economica . Miza este una operațională: pe un tronson deja vulnerabil, circulația se desfășoară în continuare cu capacitate redusă și limitări de viteză, până la consolidarea corpului autostrăzii. Ce se întâmplă la km 66 și cine intervine Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Cluj arată că, în zona km 66, „se manifestă un fenomen de instabilitate a terenului” care a produs în timp degradări ale sistemului rutier. Sectorul este monitorizat permanent, iar în trecut au fost executate „succesiv” lucrări de remediere, cu măsuri pentru menținerea circulației în siguranță. Pe fondul evoluției fenomenului, DRDP Cluj a sesizat Instituția Prefectului – Județul Cluj, iar Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Cluj a aprobat nota de constatare privind evaluarea pagubelor și a stabilit măsuri pentru evaluarea tehnică și gestionarea situației. Restricțiile de circulație: unde sunt și cât durează Restricțiile sunt instituite pe Autostrada A10, între km 65+900 și km 66+400, pe Calea 1, banda I și banda de vehicule lente, din 28 mai 2026 și vor rămâne până la finalizarea lucrărilor de consolidare. În prezent, circulația se desfășoară pe o singură bandă din trei, cu restricții de viteză. DRDP Cluj le cere șoferilor să respecte semnalizarea temporară și restricțiile impuse. Cum arată degradarea, potrivit imaginilor publicate Incidentul a fost documentat și în postări publice, inclusiv de jurnalistul TVR Cluj Antonio Miclea, care a publicat imagini video de la fața locului, și de Ziarul Unirea. În descrierea preluată de Economica, este menționat că: a apărut „un nou crater” pe sensul Sebeș–Turda, în zona km 66, în perimetrul afectat și în anii precedenți; prima bandă ar fi fost distrusă, iar ruptura s-ar fi extins până la jumătatea benzii a doua; restricțiile s-ar întinde pe peste 500 de metri, cu viteză maximă de 60 km/h; în afara carosabilului, taluzul ar fi alunecat pe o lungime de peste 50 de metri, împreună cu parapetele. Context: un punct cu probleme recurente Potrivit aceleiași relatări, lotul de autostradă a fost inaugurat în 2018, în urma unei investiții de aproximativ 90 de milioane de euro, iar zona ar fi mai avut probleme cu alunecările. În vara lui 2023, Porr Construct ar fi efectuat lucrări de consolidare și refacere a sistemului rutier, deși porțiunea ieșise din garanție, iar problemele ar fi reapărut ulterior, inclusiv în 2024 și 2025. Lucrările anunțate pentru 7 iulie 2026 vizează punerea în siguranță a sectorului afectat, în condițiile în care restricțiile sunt deja active și rămân valabile până la finalizarea consolidării. [...]
Deschiderea A3 Poarta Sălajului–Zimbor „în iulie” ar reduce presiunea pe un proiect întârziat cu trei ani , dar finalizarea completă până la Nădășelu depinde de două viaducte construite separat, după alunecări de teren, potrivit HotNews , care citează evaluarea și filmările din dronă ale Asociației Pro Infrastructură (API) . API susține că tronsonul Poarta Sălajului–Zimbor poate fi deschis „imediat în iulie”, iar restul până la Nădășelu ar putea urma „în decembrie”. În total, este vorba despre aproape 42 km care aveau termene inițiale de finalizare în 2023. „Solicităm oficialilor CNAIR și constructorului UMB să deschidă circulația pe A3 între Poarta Sălajului și Zimbor până cel târziu la sfârșitul acestei luni. Nu mai este timp de irosit.” De ce nu se poate deschide integral: viaductele contractate separat Pentru ca întregul tronson Poarta Sălajului–Nădășelu să fie deschis, API arată că este necesară finalizarea a două viaducte, după ce UMB s-a lovit de alunecări masive de teren și a fost nevoie de relocarea traseului inițial. Lucrările la aceste devieri au fost contractate ulterior cu antreprenorul turc Ozaltin. Organizația afirmă că Ozaltin ar putea termina devierile de la Topa Mică și Nădășelu în decembrie, „cu vreo 3 luni înainte de termen”, ceea ce ar permite circulația pe toți cei 42,3 km dintre Poarta Sălajului și Nădășelu și mai departe pe A3 până la Târgu Mureș, „peste 155 km”. Context suplimentar despre cele două mega-viaducte: HotNews . Detalii despre alunecările de teren: HotNews . Întârzieri și redistribuirea resurselor: „grosul armatei UMB este pe A7” API spune că, pe tronsonul Nădășelu–Zimbor, UMB „a ieșit mult din contract” și că în teren ar mai fi doar „câteva echipe” pentru lucrări punctuale (structuri, taluzări, asfalt, marcaje, finisaje și spații de servicii). Potrivit organizației, ritmul actual ar indica o finalizare „cândva prin octombrie, în pas lejer”, în timp ce resursele principale ale constructorului ar fi mobilizate pe Autostrada A7. În urmă cu o lună, secretarul de stat în Transporturi Horațiu Cosma anunța că Poarta Sălajului–Zimbor va fi deschis traficului în luna iulie, mai notează publicația. Un material anterior despre deschiderea circulației pe un tronson întârziat este aici: HotNews . Datele-cheie din contracte și stadiul din iulie 2026 Contractele pentru cele două loturi cu UMB au fost semnate în 2020 și aveau, inițial, 12 luni de proiectare și 24 de execuție, cu termene de finalizare în 2023. API pune întârzierea atât pe seama problemelor din teren (alunecări), cât și pe seama antreprenorului și a „tergiversărilor și indeciziilor” din zona CNAIR. Conform datelor prezentate: A3 Nădășelu–Mihăiești–Zimbor (30,06 km) Antreprenor: asocierea Spedition UMB – Tehnostrade – Electromontaj Valoare: 1,5 mld lei (fără TVA, preț actualizat) Stadiu fizic (iulie 2026): 96% (pe cele două viaducte contractate separat: 67% ) Dată posibilă pentru finalizare: T3 2026 A3 Zimbor–Poarta Sălajului (12,24 km) Antreprenor: asocierea SA&PE Construct – Spedition UMB – Tehnostrade Valoare: 836 mil lei (fără TVA, preț actualizat) Stadiu fizic (iulie 2026): 99% Dată posibilă pentru finalizare: T4 2026 Separat, contractul pentru devierile de la Nădășelu și Topa Mică (Ozaltin) a fost semnat în iunie 2024 și are termen de finalizare martie 2027 , însă API susține că lucrările ar putea fi gata în decembrie. [...]
CNIR a fixat 24 august 2026 ca start al proiectării tronsonului A8 Iași–Ungheni , un pas care accelerează calendarul pentru legătura rutieră peste Prut și pentru primii kilometri de autostradă A8 realizați pe teritoriul Republicii Moldova, potrivit Economica . Ordinul de începere a fost emis la câteva zile după semnarea contractului pentru tronsonul 4 Iași–Ungheni, ceea ce mută proiectul în mod oficial în etapa de proiectare. Tronsonul are 15,5 kilometri între Iași și Podul peste Prut de la Ungheni și include, „în premieră”, aproximativ 5 kilometri de autostradă pe teritoriul Republicii Moldova, cu același indicativ A8. Calendarul contractual și segmentul considerat prioritar Contractul are o durată totală de 46 de luni, împărțită astfel: 10 luni pentru proiectare; 36 de luni pentru execuția lucrărilor. În interiorul proiectului, un obiectiv prioritar este segmentul de 2,77 kilometri dintre nodul rutier Golăiești și Podul peste Prut de la Ungheni, pentru ca legătura rutieră peste Prut să poată fi „pusă în valoare” cât mai repede. Ce include tronsonul Iași–Ungheni Conform informațiilor din articol, proiectul include: 14 poduri și pasaje; 2 tunele, dintre care unul de 1.760 metri; 2 noduri rutiere, inclusiv conexiunea cu viitorul Spital Regional și Aeroportul Iași. Finanțare și riscuri operaționale Finanțarea este asigurată prin Programul SAFE , unde România beneficiază de „peste 4,2 miliarde de euro” pentru Autostrăzile A7 și A8, element invocat ca argument pentru emiterea rapidă a ordinului de începere. În același timp, sunt menționate și provocări care pot influența ritmul de implementare: relief dificil, lucrări de artă (poduri/pasaje) și tunele, dar și coordonarea lucrărilor în două state, cu reglementări diferite. Contractul pentru acest lot a fost semnat recent, potrivit articolului anterior citat de publicație, disponibil aici . [...]
