Știri
Știri din categoria Infrastructură
Turnarea primului strat de asfalt pe Lotul 1 al A0 Nord poate schimba rapiditatea legăturii dintre DN1A și DN1, un segment care, dacă va fi deschis din toamnă, ar reduce semnificativ timpii de deplasare și ar scoate o parte din traficul de tranzit din localitățile din nordul Capitalei, potrivit Adevărul.
Lucrările au intrat într-o nouă etapă pe tronsonul care leagă DN1A (zona Buftea/Mogoșoaia) de DN1 (Corbeanca), constructorul începând turnarea primului strat de asfalt.
Conform informațiilor din șantier, segmentul ar putea deveni funcțional din această toamnă, iar timpul de parcurs între DN1A și DN1 ar urma să scadă la aproximativ 6 minute, potrivit Expresul de Buftea.
În prezent, traversarea aceleiași zone pe șoseaua de centură sau prin localitățile adiacente poate dura chiar și o oră în intervalele de vârf, ceea ce face ca noua legătură să aibă un impact operațional direct pentru navetiști și transportatori.
Stadiul lucrărilor pe acest tronson este de aproximativ 30%, iar ritmul a fost accelerat: constructorul lucrează inclusiv pe timpul nopții, pentru a profita de condițiile meteo favorabile.
Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Irinel Ionel Scrioșteanu, a declarat că, odată finalizat segmentul, traficul greu și cel de tranzit vor fi deviate din Buftea, Mogoșoaia și Corbeanca.
Noua conexiune rapidă între DN1A și DN1 este văzută ca o alternativă importantă la actuala Centură a Capitalei, frecvent aglomerată și subdimensionată. Pentru șoferi și companii, miza este reducerea timpilor pierduți în blocaje și o rută mai previzibilă pentru tranzit în nordul Bucureștiului.
Recomandate
Lotul 4 al A0 Nord (Pantelimon–Glina) a ajuns la 95% execuție , potrivit Economedia , care citează declarațiile directorului general al CNAIR, Cristian Pistol. Segmentul are 4,47 km și ar urma să fie finalizat în vara lui 2026, însă deschiderea circulației depinde de încheierea lucrărilor pe Lotul 3. Pe Lotul 4, constructorul român Spedition UMB este concentrat în special pe podul peste lacul Cernica, unde se lucrează la suprastructură. În paralel, sunt în desfășurare lucrări de detaliu care țin de finalizarea elementelor de siguranță și a conexiunilor locale, iar în șantier sunt mobilizați 220 de muncitori și aproximativ 70 de utilaje, mobilizare pe care șeful CNAIR o consideră suficientă pentru ce a mai rămas de executat. „După ce va fi finalizat în această vară, lotul 4 va asigura conexiunea A0 Nord cu A2 (autostrada Bucureşti-Constanţa). Însă, până la încheierea lucrărilor pe lotul 3 (Afumaţi-Pantelimon) sectorul de autostradă construit de UMB nu va avea descărcare şi ca atare circulaţia nu va putea fi deschisă pe acesta”, a scris Cristian Pistol, potrivit Agerpres. Contractul pentru Lotul 4 este finanțat prin Programul Transport 2021–2027, iar valoarea acestuia este de 312,63 milioane lei (fără TVA), conform informațiilor prezentate în articol. Miza practică este conectarea A0 Nord la A2, dar această funcționalitate rămâne condiționată de continuitatea pe semi-inelul nordic. În schimb, pe Lotul 3 (Afumați–Cernica/Glina), șeful CNAIR a criticat mobilizarea constructorului chinez China Civil Engineering Construction Corporation, deși progresul fizic ar fi ajuns la 80%. Potrivit lui Cristian Pistol, pe cei 8,5 km ai lotului lucrează 170 de muncitori și 70 de utilaje, iar activitatea este concentrată în principal pe terasamente, două pasaje (km 41+750 și km 47+540) și sistemele de scurgere a apelor pluviale, inclusiv podețe. Elementele-cheie menționate în material despre Lotul 3 și efectele întârzierii sunt: pentru finalizarea „în această vară”, CNAIR cere creșterea ritmului de execuție și o mobilizare mai eficientă; descărcarea traficului de pe Lotul 4 se poate face doar după finalizarea Lotului 3, care ar urma să lege și Lotul 2 (Corbeanca–Afumați), pe care se circulă deja; fără Lotul 3, nu se poate asigura o conexiune eficientă între A3 (București–Ploiești, cu legătură spre A7), DN2 și A2 pe semi-inelul nordic al A0. Economedia mai notează că Lotul 3 este singurul lot de autostradă din România construit de un antreprenor chinez și că termenul de deschidere indicat de Cestrin (noiembrie 2025) a fost depășit. Traseul Lotului 3 este în județul Ilfov, între DN2 (zona Afumați) și DN3 (zona Cernica), cu o lungime de 8,6 km. [...]
Aeroportul Henri Coandă intră într-un program de înlocuire a echipamentelor de acces pe trei ani , după ce Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) a finalizat licitația pentru modernizarea trotuarelor rulante, lifturilor și scărilor rulante, potrivit Digi24 . Contractul are o valoare de 24.390.592 lei, iar implementarea etapizată urmărește reducerea disconfortului pentru pasageri. Pachetul de lucrări vizează înlocuirea și completarea unor echipamente esențiale pentru fluxurile din terminal, inclusiv pentru pasagerii cu mobilitate redusă (PMR). Ce se schimbă în aeroport Conform informațiilor publicate, vor fi înlocuite și instalate următoarele echipamente: 19 ascensoare (lifturi); 19 scări rulante; 4 trotuare rulante; 2 platforme pentru pasagerii cu mobilitate redusă (PMR) și montarea suplimentară a încă 2 astfel de platforme. Pe lângă acestea, CNAB va realiza și un sistem integrat de monitorizare pentru noile instalații și echipamentele modernizate. Cine a participat la licitație și cum se derulează proiectul La licitația organizată de CNAB s-a înscris compania TK Elevator Eastern Europe GmbH Viena Sucursala București, în calitate de ofertant-lider, alături de firmele TEKA Danes Instal, Mega Moni și Creative Home Construct. Înlocuirea și modernizarea echipamentelor urmează să fie implementate etapizat, pe o perioadă de trei ani, astfel încât activitatea aeroportului să fie afectată cât mai puțin. [...]
Polonia repornește un megaproiect de 31,25 mld. euro (aprox. 159 mld. lei) cu miză directă pe industrie și locuri de muncă , după ce inițiativa a fost blocată de un scandal de corupție, potrivit Ziarul Financiar . Programul, redenumit Port Polska , vizează construirea unui hub multimodal care să combine transportul aerian, feroviar și rutier. Port Polska este dezvoltat de Centralny Port Komunikacyjny (CPK), un vehicul investițional (SPV) controlat de statul polonez. Proiectul fusese aprobat inițial în 2017 sub numele CPK, însă a stagnat pe fondul unui amplu scandal de corupție asociat guvernului de atunci. Premierul Donald Tusk , ales în 2023, a promis relansarea proiectului. Ce include proiectul și cât costă Programul are trei componente principale: un megaaeroport nou, amplasat între Varșovia și Lodz; o rețea națională de cale ferată de mare viteză; investiții rutiere asociate, cu obiectivul de a accelera dezvoltarea regională. Costul total al implementării este estimat la 131,7 miliarde zloți, echivalentul a 31,25 miliarde euro (aprox. 159 mld. lei). Efecte economice urmărite: conținut local și angajări La începutul acestei săptămâni, CPK a semnat scrisori de intenție cu Agenția Poloneză pentru Investiții și Comerț (PAIH) și Agenția pentru Dezvoltare Industrială (ARP) pentru cooperare în implementarea Port Polska, potrivit presei poloneze citate de ZF. Guvernul polonez a anunțat că investiția ar urma să creeze până la 35.000 de noi locuri de muncă. Un obiectiv explicit al parteneriatului este creșterea participării contractorilor polonezi, în logica „conținutului local” (folosirea companiilor și capacităților interne). Directorul general al CPK, Filip Czernicki, a declarat: „Dorim ca acest proiect să fie o iniţiativă transformatoare pentru Polonia şi să ofere oportunităţi de dezvoltare pentru numeroase afaceri“. Ministrul adjunct al infrastructurii, Marciej Lasek, a spus că prezența dominantă a entităților poloneze este deja vizibilă în etapa de licitație: 16 companii, dintre care 14 autohtone, participă la cinci consorții pentru construcția terminalului aeroportului și a gării. Calendar: lucrări de bază din septembrie, țintă 2032 Potrivit lui Lasek, noul aeroport și prima secțiune a căii ferate de mare viteză conectate la Port Polska ar putea fi gata până la sfârșitul anului 2032. Începerea lucrărilor de construcție de bază este planificată pentru luna septembrie a acestui an și ar urma să includă, între altele, lucrări de fundație și consolidare a zonei pentru viitorul terminal și gară. Oficialul a reamintit că anul trecut au fost anunțate licitații cu o valoare totală de aproximativ 40 de miliarde de zloți (9,41 miliarde euro, aprox. 48 mld. lei), indicând dimensiunea proiectului și potențialul impact asupra economiei poloneze. [...]
Proiectul Canalului Istanbul , estimat la 23 de miliarde de euro, poate redesena rutele maritime ale Europei și ar crea o alternativă cu taxă la Strâmtoarea Bosfor , cu efect direct asupra fluxurilor comerciale dintre Marea Neagră și Mediterana, potrivit Digi24 . Miza economică este dublă: o rută nouă pentru transportatori și o sursă de venituri recurente pentru Turcia, pe modelul Canalului Suez. Canalul Istanbul este gândit ca o cale navigabilă paralelă cu Bosforul, care să lege Marea Neagră de Marea Marmara. În material se arată că proiectul ar urma să aibă 45–50 km lungime și ar putea gestiona aproximativ 160 de nave sau petroliere pe zi, ceea ce l-ar transforma într-un coridor major pentru tranzitul regional. De ce contează pentru economie și transport Interesul pentru rute alternative a crescut pe fondul tensiunilor din jurul Strâmtorii Ormuz, un punct de „strangulare” (zonă îngustă prin care trece trafic maritim mare) cu impact asupra comerțului și energiei. În acest context, Canalul Istanbul este prezentat ca o opțiune care ar putea „remodela fluxurile comerciale globale”, prin introducerea unei rute cu taxă și prin redistribuirea traficului dinspre Bosfor. Pentru Turcia, proiectul ar însemna monetizarea tranzitului, într-un mod comparabil cu ceea ce fac Egiptul prin Canalul Suez și Panama prin ruta interoceanică, notează articolul. Cost, finanțare și calendarul indicat în sursă Potrivit Express, citat de Digi24, costul proiectului este estimat la 23 de miliarde de euro. În aceeași relatare se menționează o împărțire a bugetului în lire sterline: 12 miliarde de lire sterline pentru canalul propriu-zis; 8 miliarde de lire sterline pentru dezvoltări pe ambele maluri. Finalizarea este „preconizată pentru 2027”, conform aceleiași surse citate în articol. Digi24 nu oferă detalii suplimentare despre stadiul lucrărilor sau despre structura exactă de finanțare, dincolo de aceste estimări. Modelul Suez: cât pot valora taxele de tranzit Materialul folosește Canalul Suez ca reper de profitabilitate. Potrivit Arab News, veniturile Canalului Suez au ajuns la 449 de milioane de dolari (aprox. 2,1 miliarde lei) între 1 ianuarie și 8 februarie 2026, cu 1.315 nave care au tranzitat ruta, față de 368 de milioane de dolari (aprox. 1,7 miliarde lei) în aceeași perioadă a anului trecut. În plus, articolul menționează că Suez a generat aproximativ 40 de miliarde de dolari (aprox. 188 miliarde lei) între 2019 și 2024 și că Autoritatea Canalului Suez prognozează venituri de aproximativ 8 miliarde de dolari (aprox. 38 miliarde lei) în anul fiscal 2026/2027, respectiv circa 10 miliarde de dolari (aprox. 47 miliarde lei) în anul următor. Separat, firma de analiză Kpler estimează că transformarea Strâmtorii Ormuz într-un coridor cu taxă ar putea genera între 5 și 8 miliarde de dolari anual (aprox. 24–38 miliarde lei) pentru Iran și Oman, dacă o astfel de măsură ar fi aplicată — o comparație care întărește ideea că taxarea tranzitului în puncte-cheie poate produce venituri foarte mari. Poziția lui Erdogan În 2021, președintele Recep Tayyip Erdogan a descris proiectul drept unul „transformator” pentru economia Turciei. Digi24 redă declarația sa: „Astăzi deschidem o nouă pagină în istoria dezvoltării Turciei. Considerăm Canalul Istanbul un proiect menit să salveze viitorul Istanbulului... pentru a asigura siguranța vieții și a proprietăților din zona Bosforului din Istanbul și a cetățenilor din jurul acestuia.” În forma prezentată de Digi24, proiectul este atât o investiție de infrastructură cu potențial de venituri din taxe, cât și o inițiativă justificată politic prin argumente de siguranță în zona Bosforului. [...]
Autoritățile cer accelerarea deschiderii Lotului 3 Nord din A0 , după o inspecție inopinată care a găsit pe șantier peste 150 de muncitori mobilizați de constructorul chinez, potrivit Libertatea . Deși ritmul de lucru s-a îmbunătățit, mesajul transmis antreprenorului rămâne că mobilizarea trebuie crescută pentru ca tronsonul să poată fi dat în trafic până la finalul verii. Inspecția neanunțată a vizat Lotul 3 Nord al Autostrăzii Bucureștiului (A0), unde lucrează China Civil Engineering Construction Corporation (CCECC) . Prezența unui număr mare de muncitori, inclusiv în perioada Paștelui, este prezentată ca un semn de intensificare a activității, după nemulțumiri anterioare legate de viteza de execuție. Ce lucrări sunt în derulare pe lot Conform informațiilor din articol, progrese sunt raportate în puncte considerate critice pe traseu, inclusiv la: pasajul peste calea ferată București – Constanța; pasajul DN3 peste A0; pasajul drumului județean peste autostradă. Pe lângă acestea, pe șantier se desfășoară mai multe tipuri de lucrări, între care: turnarea straturilor de asfalt, cu două finisoare; construirea rigolelor de acostament și a celor de la baza taluzului; instalarea sistemelor de iluminat și a echipamentelor ITS (sisteme inteligente de transport); terasamente și aprovizionare cu agregate; taluzare cu pământ vegetal; montarea separatoarelor de hidrocarburi pentru bazinele de retenție. Reprezentanții statului au transmis, potrivit articolului: „Constructorul trebuie să crească mobilizarea pentru a se putea da în trafic până la sfârșitul acestei veri”. Context: întârzieri și posibile penalități Libertatea notează că proiectul — descris ca prima autostradă construită în România de o firmă chineză — a avut tensiuni în trecut. În vara anului trecut, autoritățile au ajuns la concluzia că un punct nevralgic, pasajul de la DN3, nu va putea fi finalizat în 2025, ceea ce a generat o reacție dură din partea ministrului Transporturilor, Ciprian Constantin Șerban . În urma unor verificări pe teren, ministrul a avertizat că lipsa de mobilizare și nerespectarea termenelor asumate pot duce la „certificate negative intermediare” și penalități financiare pentru întârzieri. Datele contractului Articolul indică următoarele repere pentru Lotul 3 A0 Nord (Afumați – Pantelimon): lungime: 8,60 km; constructor: CCECC; valoare: 397,99 milioane de lei (fără TVA), finanțare prin Programul Transport (PT); durată contractuală: 30 de luni (12 luni proiectare + 18 luni execuție), cu termen inițial de finalizare în 2025. [...]
Ucraina vrea să ajungă la circa 10 milioane mp de drumuri reparate până la 1 iunie , după ce în 2026 a refăcut deja peste 3,5 milioane mp de carosabil pe drumuri naționale, potrivit Mediafax . Ținta indică o accelerare a lucrărilor de infrastructură cu miză operațională: menținerea rutelor interne și internaționale funcționale pentru transport și mobilitate. Autoritățile ucrainene vorbesc despre un „progres major” în reabilitarea infrastructurii rutiere, informația fiind atribuită agenției Ukrinform. Viceprim-ministrul pentru Restaurarea Ucrainei și ministrul Dezvoltării Comunitare și Teritoriale, Oleksii Kuleba , a transmis pe Facebook că volumul total al lucrărilor a ajuns la 3,5 milioane mp pe drumurile naționale. Unde s-au concentrat intervențiile Lucrările au vizat mai multe artere internaționale, inclusiv: M-05 Kiev–Odesa , unde au fost refăcuți 9.350 mp; M-14 Odesa–Melitopol–Novoazovsk, unde s-au realizat 7.330 mp. Alte rute menționate: M-03 Kiev–Harkov–Dovzhanskyi, M-07 Kiev–Kovel–Yahodyn, M-30 Stryi–Uman–Dnipro–Izvaryne și M-19 Domanove–Kovel–Cernăuți–Terebleche. Ce urmează: ritm mai mare după stabilizarea vremii Kuleba a indicat ca obiectiv asigurarea circulabilității drumurilor internaționale și naționale până la 1 iunie, ceea ce ar presupune repararea a aproximativ 10 milioane mp de suprafață de drum. „Sarcina noastră este să asigurăm circulabilitatea drumurilor internaționale și naționale până la 1 iunie. Aceasta implică repararea a aproximativ 10 milioane de metri pătrați de suprafață de drum, iar noi procedăm conform programului aprobat.” Potrivit datelor citate, există diferențe între regiuni, cu rezultate mai ridicate în Kirovohrad, Mykolaiv și Rivne, unde lucrările au depășit jumătate din planul stabilit. Autoritățile mai precizează că intervențiile continuă în toate zonele țării, în funcție de condițiile meteo, iar planul prevede accelerarea ritmului până la aproximativ 200.000 mp reparați zilnic după stabilizarea vremii. [...]
