Economie17 nov. 2026
Comisia Europeană estimează că economia României va intra în contracție în 2026 - PIB prognozat la -0,3% și inflație medie de 7,9%
Comisia Europeană vede România în recesiune în 2026, pe fondul consolidării fiscale, înaintea unei reveniri în 2027 Potrivit Mediafax ,, potrivit Mediafax . În prognoza de toamnă, Executivul european estimează o contracție a PIB-ului real de aproximativ 0,3% în 2026 și o inflație medie (IAPC) de 7,9%, într-un scenariu în care consumul privat este afectat de măsurile de ajustare bugetară. Revizuire în jos: de la creștere modestă la contracție în 2026 Noua prognoză indică o deteriorare față de estimările din primăvară, când Comisia anticipa pentru 2026 o creștere de +0,1%, urmată de o accelerare la 2,3% în 2027. Acum, Comisia mizează pe o revenire la 1,8% în 2027 și pe o accelerare la 2,2% în 2028. În evaluarea Comisiei, după o creștere moderată în 2025, economia este așteptată să intre într-o „ușoară contracție” în 2026, în principal din cauza efectului consolidării fiscale asupra consumului privat. În același timp, investițiile publice susținute prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) au accelerat și au compensat parțial slăbiciunea cererii din partea consumatorilor. Ce împinge economia în jos și ce ar putea susține revenirea Comisia notează că activitatea economică a scăzut în ultimul trimestru din 2025 și în prima jumătate a lui 2026, în contextul măsurilor de consolidare fiscală. Consumul privat a scăzut cu peste 2%, pe fondul înghețării salariilor și pensiilor din sectorul public, iar o inflație de aproape 10% a erodat venitul disponibil. Investițiile private au fost frânate de instabilitatea politică, incertitudinea economică și costurile mai mari cu energia. Pentru a doua jumătate a lui 2026, Comisia anticipează o stabilizare, susținută de: redresarea graduală a cererii gospodăriilor; exporturi „reziliente”; o formare brută de capital fix care rămâne solidă, inclusiv pe fondul finalizării unor proiecte din PNRR. Pe termen mediu, Comisia vede consumul și investițiile private revenind treptat, iar proiectul de gaze offshore „ Neptun Deep ” și o competitivitate mai bună a costurilor ar urma să sprijine exporturile și să contribuie la reducerea deficitului extern, cu un impact mai pronunțat în 2028. Piața muncii: șomaj în creștere în 2026, apoi scădere treptată Condițiile de pe piața muncii au început să se deterioreze încă din 2025, iar tendința ar urma să continue în 2026. Comisia estimează că rata șomajului va atinge un maxim de aproximativ 6,7% în 2026, urmând să scadă treptat pe măsură ce activitatea economică își revine. În același timp, înghețarea salariilor în sectorul public în 2025 și 2026 a dus la o încetinire rapidă a creșterii salariilor nominale, iar salariile reale au scăzut în acești ani, potrivit prognozei. Inflația rămâne ridicată, iar dezinflația este lentă Comisia estimează o inflație medie (IAPC) de 7,9% în 2026, în creștere de la 6,8% în 2025. Printre factorii menționați se numără majorarea TVA și a accizelor, eliminarea plafonării prețurilor la energie electrică pentru gospodării, creșterea cotațiilor internaționale ale petrolului și seceta severă care a afectat piața energiei electrice. Pentru 2027, Comisia vede o medie a inflației IAPC de 4,4%, peste intervalul-țintă al băncii centrale (2,5% ± 1 punct procentual). În 2028, introducerea sistemului ETS2 (extinderea schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii) ar urma să încetinească dezinflația, cu o inflație medie IAPC estimată la 3,8%. Deficitul scade, dar datoria publică urcă spre 64% din PIB Pe partea fiscală, Comisia estimează că deficitul bugetar al administrației publice va coborî la 6,0% din PIB în 2026, de la 7,8% din PIB în 2025, pe fondul măsurilor de consolidare adoptate în a doua parte a lui 2025 și al controlului execuției bugetare. Pentru 2027 este anticipat un deficit de 5,8% din PIB, iar pentru 2028, de 5,6% din PIB. În paralel, datoria guvernamentală este văzută în creștere de la aproximativ 59% din PIB în 2025 la circa 64% din PIB în 2028, pe fondul deficitelor primare ridicate și al plății dobânzilor. Riscuri: instabilitate politică și cerere externă incertă Comisia avertizează că riscurile pentru creștere sunt orientate „în sens negativ”, invocând posibilitatea reapariției instabilității politice, care ar putea îngreuna consolidarea fiscală și ar afecta încrederea și investițiile private. În plus, rămân riscuri legate de cererea externă, în special în sectorul auto, și de prețurile ridicate la energie, cu impact asupra industriei prelucrătoare. Prognoza conturează, astfel, un scenariu în care ajustarea fiscală apasă pe consum și activitate în 2026, iar revenirea din 2027 depinde de temperarea inflației, de relansarea treptată a cererii interne și de continuitatea investițiilor, inclusiv prin fonduri europene. [...]