Știri
Știri din categoria Imobiliare
Trump Organization analizează un proiect imobiliar în Transilvania, potrivit Digi24, care preia informații din The New York Times despre un amplasament din zona Clujului, lângă o fostă groapă de gunoi și o fostă groapă de deșeuri medicale. Proiectul nu a fost anunțat oficial, dar ar urma să reînvie o dezvoltare blocată anterior, afectată de acuzații de corupție.
Conform The New York Times, planul ar lega numele Trump de apartamente de lux și un teren de golf, în apropierea așezării informale Pata Rât, unde o parte a comunității rome trăiește de ani buni în vecinătatea deșeurilor. Publicația americană notează că alegerea amplasamentului și contextul social au alimentat controverse, inclusiv discuții despre relocarea populației din zonă.
Potrivit aceleiași surse, demersul se înscrie într-o extindere internațională accelerată a mărcii Trump prin acorduri de licențiere, care permit folosirea numelui în proiecte dezvoltate de parteneri locali. The New York Times amintește că, în primul mandat prezidențial al lui Donald Trump, compania se angajase să nu mai încheie noi acorduri în străinătate, angajament care nu a mai fost reiterat după revenirea sa la putere.
News.ro relatează că proiectul din Cluj ar putea implica și un litigiu între foști parteneri, pe lângă disputele legate de groapa de gunoi și de situația comunității din Pata Rât. Un activist pentru dreptul la locuință, Alex Fechete, citat în articol, acuză că dezvoltatorii „încearcă să vândă oamenilor iluzii” și că prezentările pun accent pe clădiri moderne, fără a arăta proximitatea față de groapa de gunoi și condițiile din zonă.
Trump Organization, spune că este „extrem de entuziasmată” de proiectele din București și Cluj, pe care le descrie drept primele inițiative în România, făcând trimitere și la planuri deja anunțate pentru un Trump Tower în Capitală. În ceea ce privește partenerii locali, publicația americană menționează SDC Properties, care ar fi început demersurile pentru autorizații, și pe Avram Gal, prezentat ca facilitator al unor aspecte ale tranzacției; acesta susține că este implicat „în calitate de prieten al familiei, nu de consultant”.
Recomandate
Conducerea The Trump Organization a venit în România pentru a fixa detaliile proiectului Trump Tower. Informația, publicată de Profit , indică o trecere de la discuții generale la pași operaționali – inclusiv alegerea zonei din București în care ar urma să fie amplasat viitorul turn. Potrivit publicației, vizita are ca obiect „fixarea detaliilor” legate de construcția clădirii, ceea ce sugerează intrarea proiectului într-o etapă de pregătire mai concretă, cu implicații pentru piața locală de dezvoltări imobiliare premium și pentru lanțul de decizie (teren, concept, autorizare). Cine a venit și ce urmărește vizita Profit notează că în România a venit Lawrence Glick , vicepreședinte executiv în cadrul The Trump Organization, în contextul planului de dezvoltare a unui Trump Tower în București. În același demers, conducerea companiei ar fi venit inclusiv pentru a alege zona în care ar urma să fie construit turnul. De ce contează pentru piața imobiliară Elementul relevant pentru sector este faptul că discuția nu mai este doar despre intenție, ci despre decizii de amplasament și detalii de proiect. În mod tipic, acestea sunt pași care preced: identificarea și negocierea unui teren potrivit; definirea conceptului (funcțiuni, dimensiuni, poziționare); inițierea proceselor de autorizare și avizare, care pot influența calendarul și costurile. În acest moment, articolul nu oferă detalii despre locația exactă, dimensiunea investiției, parteneri locali sau calendar, astfel că impactul financiar nu poate fi cuantificat pe baza informațiilor disponibile. [...]
Guvernul menține la 500 milioane lei plafonul „ Noua Casă ”, deși anul trecut s-au folosit doar 34 milioane lei , o diferență care indică o cerere mult sub nivelul finanțării puse la dispoziție și ridică semne de întrebare privind eficiența programului în forma actuală, potrivit Profit . Decizia a fost luată în ședința de guvern din 4 mai 2026 și stabilește pentru acest an un plafon de 500 de milioane de lei pentru programul de credite ipotecare garantate „Noua Casă”. Utilizare foarte redusă a plafonului în 2025 În 2025, plafonul a fost tot de 500 de milioane de lei, însă, conform datelor citate, au fost acordate: 246 de garanții, în valoare totală de 33 milioane lei; 9 promisiuni de garantare, în valoare totală de 1,3 milioane lei. În total, utilizarea a fost de aproximativ 34,3 milioane lei, mult sub plafonul aprobat. De ce contează pentru piața imobiliară și creditare Menținerea aceluiași plafon, în condițiile unei absorbții foarte mici în anul anterior, sugerează că programul nu mai are tracțiunea din anii în care era un canal important de acces la creditare pentru cumpărătorii de locuințe. Practic, statul păstrează capacitatea de garantare, dar datele din 2025 arată că aceasta nu s-a transformat în volume relevante de finanțare. Ce urmează nu reiese din informațiile disponibile: materialul nu detaliază motivele utilizării reduse și nici dacă vor fi ajustate condițiile programului pentru a crește interesul. [...]
Guvernul prelungește în 2026 programul „ Noua Casă ”, cu un plafon de garantare de 500 milioane lei , o decizie care menține sprijinul de stat pentru creditarea ipotecară într-un context de costuri mai mari în construcții și standarde prudente de creditare, potrivit Financial Times . Hotărârea de Guvern a fost adoptată la inițiativa Ministerului Finanțelor, iar obiectivul declarat este continuarea accesului la finanțare pentru achiziția de locuințe, „în special pentru persoanele care întâmpină dificultăți în îndeplinirea condițiilor standard de creditare”, conform unui comunicat al ministerului citat de Agerpres . Ce înseamnă plafonul de 500 milioane lei pentru piață Plafonul de garantare stabilește capacitatea programului de a susține credite ipotecare prin garanții acordate de stat. Ministerul Finanțelor susține că menținerea programului oferă „predictibilitate” atât beneficiarilor, cât și băncilor și că finanțarea ar urma să fie în condiții mai avantajoase decât produsele standard din piață, mai ales pentru cei care cumpără prima locuință. În argumentația transmisă de minister, decizia vine pe fondul: creșterii costurilor în sectorul construcțiilor; menținerii unor standarde prudente de creditare; nevoii de acces „echitabil” la finanțare pentru categoriile care nu îndeplinesc ușor condițiile clasice de creditare. Context: rolul programului și dimensiunea istorică „Noua Casă” este continuatorul programului „Prima Casă” și rămâne unul dintre instrumentele principale de politică publică pentru facilitarea accesului la credite ipotecare, potrivit aceleiași surse. De la lansarea programului în 2009 și până la finalul lunii februarie 2026, au fost acordate peste 334.000 de garanții și promisiuni de garantare, în valoare totală de aproximativ 31,72 miliarde lei. Ministerul Finanțelor mai arată că, în 2025, au fost acordate garanții în valoare de aproximativ 33 milioane lei și că o parte semnificativă a sumelor plătite de stat pentru garanții executate a fost recuperată ulterior, pe baza mecanismelor de administrare a riscului. Ce urmează Hotărârea de Guvern adoptată permite derularea programului și în 2026, iar efectul practic depinde de modul în care plafonul de garantare va fi utilizat în relația dintre bănci și beneficiari. În comunicatul citat, Ministerul Finanțelor leagă continuarea programului de obiective mai largi: stabilitatea pieței rezidențiale și sprijinirea sectoarelor conexe, precum construcțiile și serviciile financiare. [...]
Închirierile au crescut cu aproximativ 40% în T1, semn că piața rezidențială se mută de la cumpărare la prudență , pe fondul incertitudinilor economice și al costurilor încă ridicate, potrivit Ziarul Financiar . Schimbarea de comportament este descrisă ca o „pauză” în decizia de achiziție: interes există, dar cumpărătorii amână pasul final și preferă flexibilitatea unui contract de închiriere. În acest context, chiria nu mai apare doar ca soluție temporară, ci ca opțiune „mai ușor de gestionat” într-o perioadă în care incertitudinea persistă. „Vedem o piaţă activă din punct de vedere al interesului, dar mult mai prudentă în ceea ce priveşte decizia de cumpărare. Clienţii caută, fac vizionări, cer informaţii detaliate, însă amână decizia finală. Contextul economic şi incertitudinile legate de costurile energetice îi determină să fie mai rezervaţi.” Declarația aparține Claudiei Negru, owner The List Estates , și indică o diferență tot mai vizibilă între intenție și tranzacție: clienții rămân în piață, dar își calibrează mai strict riscurile. Nordul Bucureștiului, principalul pol de cerere la închiriere Dinamicile sunt mai pronunțate în nordul Capitalei, unde cererea se concentrează în zone precum: Pipera Iancu Nicolae Băneasa Floreasca Motivul invocat este unul operațional și de stil de viață: proximitatea față de centrele de business și școlile internaționale cântărește mai mult în decizie decât obiectivul de a deveni proprietar pe termen lung. Ce înseamnă schimbarea pentru piață Mesajul de fond este o repoziționare: achizițiile „nu dispar”, dar sunt analizate mai atent și, în multe cazuri, amânate până când contextul devine mai previzibil. Între timp, piața se adaptează la o cerere mai mare de închiriere, alimentată de nevoia de flexibilitate și de prudență financiară. [...]
Piața imobiliară a încetinit în aprilie , cu 48.135 de imobile vândute la nivel național, cu 5.240 mai puține decât în martie, potrivit datelor ANCPI citate de Economedia . Față de aprilie 2025, scăderea este de 1.776 de tranzacții. Cele mai multe tranzacții au fost înregistrate în București (8.024), Ilfov (3.272) și Constanța (2.670). La polul opus, cele mai puține vânzări au fost raportate în Teleorman (34), Covasna (304) și Călărași (313). Unde s-a tranzacționat cel mai mult în orașele reședință de județ În reședințele de județ, cele mai active piețe au fost Brașov (1.024 tranzacții), Constanța (925) și Iași (826). Cele mai puține tranzacții au fost înregistrate în Alexandria (15), Slatina (39) și Giurgiu (40). Semnal mixt: mai puține vânzări, dar mai multe ipoteci și operațiuni pe „bunuri viitoare” Pe lângă scăderea numărului de vânzări, datele ANCPI indică două evoluții care pot conta pentru dinamica finanțării și a proiectelor în dezvoltare: 804 operațiuni de înscriere și recepție a bunurilor viitoare , în creștere cu 405 față de luna precedentă, pe fondul aplicării Legii nr. 207/2025 , care vizează creșterea transparenței în tranzacțiile pentru locuințe în curs de dezvoltare. Cele mai multe astfel de operațiuni au fost în București (166), Ilfov (128) și Timiș (108). 28.081 de ipoteci la nivel național, în creștere cu 1.957 față de aprilie 2025. Cele mai multe au fost în București (4.569), Ilfov (3.615) și Timiș (1.293), iar cele mai puține în Teleorman, Gorj și Sălaj. Terenuri agricole: județele cu cele mai multe vânzări Pe segmentul terenurilor agricole, cele mai multe vânzări au fost consemnate în Buzău (713), Constanța (702) și Dolj (680). [...]
Majorarea TVA la 21% a frânat cererea de locuințe și a adâncit ruptura dintre prețuri și vânzări , într-o piață în care costurile de construcție împing în sus prețurile, dar cumpărătorii nu mai pot susține ritmul, potrivit Ziarul Financiar . În București, prețurile la apartamente au urcat cu 16% în T1/2026 față de T1/2025, în timp ce tranzacțiile au scăzut cu 20% în ianuarie și cu 8% în martie, conform datelor ANCPI prezentate de Andreea Comșa , fondator Premier Estate Management . Punctul de tensiune este fiscal: trecerea TVA de la 9% la 21% a afectat în special orașele din afara Capitalei, unde „aproape 80% din vânzări se bazau pe apartamentele care se încadrau în TVA-ul de 9%”, spune Comșa. În interpretarea ei, efectul este o comprimare a volumelor care poate reduce inclusiv încasările bugetare, prin scăderea numărului de tranzacții. Prețuri în creștere, volume în scădere: costurile limitează ajustarea Andreea Comșa descrie un „paradox” al pieței: vânzările scad, dar prețurile cresc, pe fondul scumpirii materialelor, manoperei și a celorlalte componente din planurile de dezvoltare. În acest context, spațiul pentru discounturi rămâne limitat, chiar dacă ritmul vânzărilor s-a redus. „Excel-ul duce orice – în Excel poţi să pui orice business plan –, doar că piaţa nu poate să absoarbă orice preţ pe metrul pătrat.” Ea susține că, dacă un dezvoltator ajunge de la 10 vânzări pe lună la 5, nu poate compensa prin reduceri mari fără să coboare sub costuri, ceea ce ar face proiectul nesustenabil. Finanțarea se mută pe faze, cu praguri de pre-vânzare Pe partea de creditare, băncile ar fi trecut la un model mai condiționat: finanțarea nu mai acoperă integral proiecte mari „dintr-o bucată”, ci se acordă pe faze de construcție, după atingerea unui nivel de pre-vânzare de 20–25% din apartamente. Comșa spune că această schimbare elimină dezvoltatorii care se bazau pe avansurile clienților pentru a construi și forțează o „maturizare” a pieței. Exemple de proiecte și niveluri de preț Premier Estate Management gestionează vânzările pentru proiectele Blue Drumul Taberei, Glenwood (Corbeanca, dezvoltat de Speedwell) și Regnum Residences Spa (zona Fundeni). Pentru Glenwood, proiect gândit pe șase ani, sunt menționate 209 vile, cu 15 case deja construite și o casă-model; prețurile pornesc de la 380.000 de euro plus TVA (aprox. 1,9 mil. lei), iar vilele de la lac depășesc 700.000 de euro fără TVA (aprox. 3,5 mil. lei). În paralel, Comșa avertizează că o scădere abruptă a prețurilor, de tipul celei din 2009–2010, ar veni la pachet cu o deteriorare economică mai largă, nu cu o „oportunitate” ușoară pentru cumpărători. [...]
