Știri
Știri din categoria Imobiliare
Cluj-Napoca rămâne cel mai scump oraș din România, cu 3.221 euro/mp la apartamente noi, potrivit Patru Pereți, care publică analiza semnată de Daniel Popescu pe baza datelor centralizate din anunțurile de pe platformele Storia și OLX Imobiliare.
În 2025, piața rezidențială a consemnat creșteri mai mari pe segmentul vânzărilor decât pe cel al închirierilor pe termen lung. Datele citate arată că, în cazul locuințelor noi, Bucureștiul a ajuns în decembrie 2025 la un preț mediu de 2.025 euro/mp, în creștere cu 18% față de decembrie 2024.
Peste pragul de 2.000 euro/mp au trecut și alte două orașe: Craiova, cu 2.106 euro/mp (+17%), și Timișoara, cu 2.033 euro/mp (+21%). În același timp, Cluj-Napoca își păstrează poziția de lider la nivel național, cu 3.221 euro/mp (+9%), urmat de Brașov, unde prețul mediu este de 2.260 euro/mp (+7%), notează sursa.
Pe piața chiriilor, evoluțiile au fost mai temperate, iar în unele orașe chiar negative. Chiriile pentru garsoniere au scăzut în Oradea la 260 euro (-1%) și în Sibiu la 320 euro (-6%), în timp ce în Cluj-Napoca (400 euro) și Iași (350 euro) au stagnat, potrivit datelor din anunțuri.
Creșteri ale chiriilor la garsoniere apar doar în Brașov (380 euro, +3%) și Timișoara (300 euro, +10%). În ansamblu, diferența dintre dinamica prețurilor de vânzare și cea a chiriilor sugerează o piață în care costul de achiziție a avansat mai rapid decât veniturile potențiale din închiriere.
La nivelul activității de piață, numărul de tranzacții cu unități individuale a scăzut în 2025 cu 5%, la aproape 160.000. Daniel Popescu arată că evoluția a fost influențată de eliminarea cotei reduse de TVA de 9% și de creșterea cotei standard de TVA de la 19% la 21% pentru toate locuințele noi; dintre județele relevante, doar Cluj a înregistrat o creștere a tranzacțiilor (+2%), în timp ce în București scăderea a fost de 9%. Totodată, contactările directe pentru cumpărare au coborât cu 5% față de 2024, iar cele pentru închiriere pe termen lung au scăzut cu 10%, conform aceleiași analize.
Recomandate
Raiffeisen își monetizează sediul central din București și trece pe modelul „sale & leaseback” (vânzare cu rămânere în chirie), o mișcare care poate elibera capital din imobiliare fără să afecteze operațiunile curente, potrivit Profit . Grupul financiar a decis să vândă sediul central din România, amplasat în clădirea de birouri FCC, lângă turnul Sky Tower , în zona de afaceri Pipera, București. Banca ar urma să rămână chiriaș în clădire, conform informațiilor obținute de publicație. Ce activ vinde Raiffeisen și de ce contează Clădirea FCC (denumită anterior Floreasca Office) a devenit sediul central al Raiffeisen Bank România în 2013, după construcția complexului care include Sky Tower și Promenada Mall. Raiffeisen ocupă și o parte din Sky Tower. FCC are o suprafață de 17.130 metri pătrați, structurată pe 7 etaje. În clădire sunt amenajate circa 1.500 de posturi de lucru, potrivit calculelor Profit, realizate pe baza suprafeței medii alocate per angajat de marile corporații din București. Context de proprietate: cum a ajuns clădirea în grup Imediat după finalizarea construcției, în 2013, Sky Tower și FCC au intrat în proprietatea Raiffeisen Property Holding International (RPHI) , o subsidiară a grupului financiar Raiffeisen. În materialul citat nu sunt menționate prețul tranzacției, potențialul cumpărător sau calendarul vânzării. [...]
NEPI Rockcastle crește componenta de locuințe în extinderea Mega Mall , prin modificarea autorizației de construire astfel încât proiectul să includă mai multe spații rezidențiale în detrimentul celor comerciale, potrivit Profit . Schimbarea mută centrul de greutate al investiției către apartamente, într-unul dintre cele mai valoroase active ale companiei din România. Planul vizează extinderea centrului comercial Mega Mall cu noi magazine și construirea a două clădiri de 11, respectiv 23 de etaje, în care ar urma să fie amenajate circa 250 de apartamente, conform informațiilor obținute de publicație. Proiectul este descris ca fiind „în curs de modificare” a autorizației primite anul trecut. Ce se schimbă în proiect Elementul-cheie este reconfigurarea mixului funcțional: ponderea rezidențială ar urma să crească „cu aproape 40%”, în timp ce componenta de retail (magazine) este redusă, potrivit sursei. În practică, asta înseamnă că extinderea Mega Mall nu mai este doar o investiție în suprafețe comerciale, ci devine și un proiect de locuințe amplasate deasupra zonei de extindere. Amplasament și terenuri Mega Mall este construit pe un teren de peste 7 hectare, unde a funcționat anterior fabrica Electroapartaj. Terenul a fost cumpărat de austriecii de la Real4You pentru 60 milioane de euro (aprox. 306 milioane lei), sumă încasată de fondurile New Century Holdings (NCH), administrate în România de Siminel Andrei, arată Profit. În prezent, NEPI Rockcastle mai deține lângă Mega Mall un teren învecinat de 3.457 mp, pe care intenționează să construiască extensia mallului și două intrări pentru locatarii clădirilor rezidențiale ce ar urma să fie realizate deasupra, conform aceleiași surse. De ce contează Rebalansarea către rezidențial indică o repoziționare a proiectului: pe lângă venituri din chirii de retail, dezvoltarea ar putea miza mai mult pe valorificarea locuințelor (prin vânzare sau exploatare, detaliu care nu este precizat în material). Pentru piață, mesajul este că un investitor major în centre comerciale își ajustează proiectul într-o zonă cu trafic ridicat, pentru a integra mai multă funcțiune rezidențială. Ce urmează depinde de aprobarea modificărilor la autorizația de construire; Profit notează că procesul este în derulare, fără a indica un termen de finalizare. [...]
Conducerea The Trump Organization a venit în România pentru a fixa detaliile proiectului Trump Tower. Informația, publicată de Profit , indică o trecere de la discuții generale la pași operaționali – inclusiv alegerea zonei din București în care ar urma să fie amplasat viitorul turn. Potrivit publicației, vizita are ca obiect „fixarea detaliilor” legate de construcția clădirii, ceea ce sugerează intrarea proiectului într-o etapă de pregătire mai concretă, cu implicații pentru piața locală de dezvoltări imobiliare premium și pentru lanțul de decizie (teren, concept, autorizare). Cine a venit și ce urmărește vizita Profit notează că în România a venit Lawrence Glick , vicepreședinte executiv în cadrul The Trump Organization, în contextul planului de dezvoltare a unui Trump Tower în București. În același demers, conducerea companiei ar fi venit inclusiv pentru a alege zona în care ar urma să fie construit turnul. De ce contează pentru piața imobiliară Elementul relevant pentru sector este faptul că discuția nu mai este doar despre intenție, ci despre decizii de amplasament și detalii de proiect. În mod tipic, acestea sunt pași care preced: identificarea și negocierea unui teren potrivit; definirea conceptului (funcțiuni, dimensiuni, poziționare); inițierea proceselor de autorizare și avizare, care pot influența calendarul și costurile. În acest moment, articolul nu oferă detalii despre locația exactă, dimensiunea investiției, parteneri locali sau calendar, astfel că impactul financiar nu poate fi cuantificat pe baza informațiilor disponibile. [...]
PPF Real Estate, divizia imobiliară a grupului care deține ProTV, împinge pe piață un proiect de birouri de 70 milioane euro (aprox. 350 milioane lei) care mizează pe costuri operaționale mai mici prin eliminarea gazului și trecerea la un concept „100% electric”, potrivit Economedia . Compania spune că a finalizat ultimul etaj al clădirii ARC Office Experience din Sectorul 6, livrarea fiind programată la finalul anului. Proiectul are 30.000 mp suprafață închiriabilă, pe două niveluri subterane, parter și zece etaje, cu circa 3.000 mp pe nivel. La parter sunt prevăzute spații comerciale (restaurant, cafenea de specialitate și sală de fitness). De ce contează: presiunea pe eficiență și costuri de operare în birouri Dezvoltatorul susține că ARC Office Experience este prima clădire de birouri din București care nu folosește gaz natural pentru încălzire, este certificată LEED Platinum și depășește standardele nZEB (clădiri cu consum de energie aproape zero). În practică, mesajul este unul de poziționare pe zona de eficiență energetică și emisii reduse, într-o piață în care chiriașii urmăresc tot mai atent costul total de ocupare (chirie plus întreținere). „Pentru noi, o clădire de birouri valoroasă nu este doar una care arată bine, ci una care funcționează bine pentru oamenii care o folosesc.” — Juraj Sastinsky, Director de Investiții la PPF Real Estate Elemente operaționale: acces, parcare și facilități pentru mobilitate Clădirea este amplasată lângă Basarab, la 2,5 km de centru, cu acces la metrou, transport public și tren, conform informațiilor din articol. Printre facilități sunt menționate: 336 locuri de parcare subterane, extensibile până la 422; stații de încărcare pentru mașini electrice; spații pentru bicicliști; o aplicație pentru utilizarea zilnică a clădirii. În plus, proiectul include o zonă verde de 2.500 mp, descrisă ca ocupând aproape o treime din teren. Context: PPF Real Estate și expunerea pe România PPF Real Estate a intrat pe piața românească în 2016, prin achiziția Metropolis Center (48 milioane euro, aprox. 240 milioane lei), urmată de Crystal Tower (43 milioane euro, aprox. 215 milioane lei). Economedia amintește că, după decesul lui Petr Kellner, Renáta Kellnerová a fost numită administrator al moștenirii acestuia. Pentru context despre grup, publicația trimite la un material dedicat: Economedia . Tot Economedia indică, ca reper de piață, o analiză despre primele semne de redresare în segmentul de birouri în 2026: Economedia . [...]
România a eliminat un risc de 385 milioane euro (aprox. 1,9 miliarde lei) în dosarul Casa Radio , după ce tribunalul ICSID de la Washington a respins, printr-o decizie majoritară, pretențiile formulate de dezvoltatorul israelian Plaza Centers, pe motiv de jurisdicție, potrivit Profit . Hotărârea reduce expunerea financiară imediată a statului, dar nu închide disputa mai amplă legată de soarta proiectului. Decizia ICSID s-a bazat pe constatări privind conduita companiei și pe „anumite acorduri istorice”, menționate în declarațiile publice ale Plaza Centers din perioada 2016–2020. Tribunalul a decis și ca fiecare parte să își suporte propriile costuri de arbitraj. Plaza Centers a transmis că analizează hotărârea, inclusiv motivarea și implicațiile constatărilor tribunalului, și că ia în calcul „toate opțiunile disponibile și pașii următori”. Ce rămâne deschis: arbitrajul separat inițiat de România, la Londra Arbitrajul câștigat acum de România vizează cererea Plaza Centers, depusă la Washington în iunie 2022. În paralel, statul român a deschis o procedură separată pentru rezilierea Acordului de Parteneriat Public-Privat (PPP) din 2006 privind Casa Radio și restituirea activelor proiectului către stat, solicitând despăgubiri de 96 milioane euro (aprox. 480 milioane lei), fără TVA și dobânzi. Această procedură se judecă la Curtea de Arbitraj Internațional din Londra , iar prima înfățișare este programată în luna mai 2027, conform informațiilor citate de Profit. Context: proiect concesionat pe 49 de ani, șantier abandonat Casa Radio a fost concesionată pe 49 de ani pentru realizarea unui proiect imobiliar de mari dimensiuni, însă lucrările sunt abandonate de mult timp. Investitorul a susținut anterior că a plasat în proiect 85 milioane euro (aprox. 425 milioane lei), excluzând costul de achiziție al companiei. Structura parteneriatului menționată de Profit indică o participație de 75% pentru Plaza Centers, restul fiind deținut de autorități române și o companie cu capital turcesc. Miza economică și implicații pentru piață Pe termen scurt, respingerea cererii de 385 milioane euro reduce riscul unei plăți semnificative din bugetul public. Pe termen mediu, însă, dosarul rămâne relevant pentru piața imobiliară din București, în condițiile în care Plaza Centers a anunțat că a prelungit până la 31 decembrie 2026 acordul cu AFI Europe , proprietarul AFI Cotroceni, pentru o posibilă vânzare a clădirii Casa Radio. [...]
Scumpirea locuințelor în UE s-a accelerat la final de 2025, iar România a depășit media europeană , într-un context în care relaxarea condițiilor de finanțare a readus cumpărătorii în piață. Datele Eurostat citate de adevarul.ro arată o creștere medie de 5,5% în Uniunea Europeană în ultimul trimestru din 2025, însă cu diferențe mari între state. Ungaria a avut cea mai puternică majorare anuală a prețurilor locuințelor din UE, de 21,2%. Avansul este pus de analiști pe seama programelor guvernamentale de subvenționare a achizițiilor, care au stimulat atât cererea internă, cât și investițiile. România: creștere peste media UE, dar sub ritmul unor piețe din regiune România a raportat o creștere anuală de 6,7%, peste media UE (5,5%), dar sub nivelul unor state din regiune care au trecut de pragul de 10%. În același set de date, Danemarca a avut un avans de 7,6%, iar Irlanda de 7%. Unde s-au văzut cele mai mari scumpiri și ce a împins cererea În zona euro, cele mai mari creșteri au fost înregistrate în: Portugalia: +18,9% Croația: +16,1% Spania: +12,9% Pe lângă cererea locală, un rol important l-a avut cererea internațională, alimentată de migrația „pentru stil de viață”, achizițiile de locuințe de vacanță și investițiile străine (inclusiv din partea nomazilor digitali și a pensionarilor). În Portugalia, presiunea pe prețuri a fost amplificată și de oferta limitată în Lisabona și Porto, respectiv de programe de garantare a creditelor pentru tineri. Creșteri de peste 10% au mai fost consemnate în Slovacia (12,8%), Bulgaria (12,6%), Letonia (11%), Lituania (10,8%) și Cehia (10,4%), pe fondul creșterii economice și al investițiilor în infrastructură, care au menținut cererea ridicată. Excepții: scădere în Finlanda, creșteri modeste în Germania și Franța Finlanda este singura piață menționată unde prețurile locuințelor au scăzut, cu 3,1% față de anul anterior. Germania a consemnat o creștere de 3%, iar Franța de 1%, ambele piețe fiind încă în proces de redresare după corecțiile din 2023–2024. [...]
