Știri
Știri din categoria Imobiliare
Cluj-Napoca rămâne cel mai scump oraș din România, cu 3.221 euro/mp la apartamente noi, potrivit Patru Pereți, care publică analiza semnată de Daniel Popescu pe baza datelor centralizate din anunțurile de pe platformele Storia și OLX Imobiliare.
În 2025, piața rezidențială a consemnat creșteri mai mari pe segmentul vânzărilor decât pe cel al închirierilor pe termen lung. Datele citate arată că, în cazul locuințelor noi, Bucureștiul a ajuns în decembrie 2025 la un preț mediu de 2.025 euro/mp, în creștere cu 18% față de decembrie 2024.
Peste pragul de 2.000 euro/mp au trecut și alte două orașe: Craiova, cu 2.106 euro/mp (+17%), și Timișoara, cu 2.033 euro/mp (+21%). În același timp, Cluj-Napoca își păstrează poziția de lider la nivel național, cu 3.221 euro/mp (+9%), urmat de Brașov, unde prețul mediu este de 2.260 euro/mp (+7%), notează sursa.
Pe piața chiriilor, evoluțiile au fost mai temperate, iar în unele orașe chiar negative. Chiriile pentru garsoniere au scăzut în Oradea la 260 euro (-1%) și în Sibiu la 320 euro (-6%), în timp ce în Cluj-Napoca (400 euro) și Iași (350 euro) au stagnat, potrivit datelor din anunțuri.
Creșteri ale chiriilor la garsoniere apar doar în Brașov (380 euro, +3%) și Timișoara (300 euro, +10%). În ansamblu, diferența dintre dinamica prețurilor de vânzare și cea a chiriilor sugerează o piață în care costul de achiziție a avansat mai rapid decât veniturile potențiale din închiriere.
La nivelul activității de piață, numărul de tranzacții cu unități individuale a scăzut în 2025 cu 5%, la aproape 160.000. Daniel Popescu arată că evoluția a fost influențată de eliminarea cotei reduse de TVA de 9% și de creșterea cotei standard de TVA de la 19% la 21% pentru toate locuințele noi; dintre județele relevante, doar Cluj a înregistrat o creștere a tranzacțiilor (+2%), în timp ce în București scăderea a fost de 9%. Totodată, contactările directe pentru cumpărare au coborât cu 5% față de 2024, iar cele pentru închiriere pe termen lung au scăzut cu 10%, conform aceleiași analize.
Recomandate
Piața terenurilor intră într-o fază în care cumpărătorii dictează mai mult condițiile , pe fondul unei oferte în creștere și al unor decizii luate mai prudent, chiar dacă tranzacțiile mari s-au închis mai greu în prima parte a anului, potrivit Profit . În acest context, dezvoltatorii care cumpără sau pregătesc achiziții acum mizează pe livrări care ar urma să se vadă mai ales din 2027–2028, având în vedere timpul necesar pentru autorizare, finanțare și construcție. Datele citate dintr-un raport Colliers pentru primul semestru indică o piață cu evoluții diferențiate la preț: terenurile „foarte bune”, cu parametri clari și documentații urbanistice avansate, pot avea creșteri punctuale de 5–10% față de anul precedent. La polul opus, terenurile fără documentații urbanistice valide sau cu acces dificil sunt mai expuse la ajustări. Unde se vede cererea și unde se așteaptă Retailul rămâne cel mai activ segment, cu cerere susținută la nivel național, chiar dacă numărul tranzacțiilor semnate a fost mai moderat în prima parte a anului. Cererea vine în special din partea operatorilor FMCG, a retailerilor și a dezvoltatorilor, inclusiv jucători locali care pregătesc proiecte mai mici în orașe din toată țara, pe fondul extinderii rețelelor comerciale și al consumului de proximitate. Rezidențialul continuă să atragă interes, iar cererea pentru terenuri a crescut vizibil în ultimul an, inclusiv din partea unor cumpărători noi și investitori internaționali. Totuși, segmentul trece printr-o perioadă de „reașezare”, influențată și de schimbări legislative care au modificat accesul la finanțare și, în această etapă, avantajează dezvoltatorii mari, cu poziții financiare mai solide. În paralel, unii dezvoltatori mari se uită mai atent către orașele regionale, pe fondul concurenței ridicate din București , în timp ce dezvoltatori locali din marile orașe pot întâmpina dificultăți, ceea ce poate deschide ușa pentru parteneriate sau intrarea unor jucători noi. Industrialul este descris ca fiind mai degrabă într-o zonă de așteptare: investitorii preferă oportunități mai clare, iar jucătorii mari, care au deja rezerve importante de terenuri, nu se grăbesc să cumpere decât dacă apare un activ foarte bine poziționat. În schimb, se conturează interes pentru proiecte „speciale” (de exemplu, locuințe pentru studenți, centre medicale, școli și proiecte educaționale). Oferta mai mare mută echilibrul în negociere Un element cheie pentru dinamica din 2026 este creșterea numărului de terenuri scoase la vânzare. Printre vânzători apar tot mai mulți investitori instituționali și străini, unii interesați să iasă din piață pe fondul incertitudinilor politice, dar și proprietari care vor să elibereze capital sau să valorifice creșterile de preț din ultimii ani. Această ofertă mai consistentă schimbă raportul de forțe: cumpărătorii devin mai selectivi și negociază mai atent, inclusiv pe termene de plată și pe siguranța autorizării. Colliers observă mai multe tranzacții cu plăți eșalonate, adesea condiționate de obținerea autorizației de construire, ceea ce oferă cumpărătorilor protecție suplimentară. În același timp, capitalul românesc este mai prezent decât în trecut, contribuind la o bază mai diversă de cumpărători. Autorizarea și urbanismul, variabilele care pot accelera sau bloca piața În București, investitorii privesc cu un anumit optimism posibilitatea ca aprobarea unor proiecte să devină mai flexibilă, însă direcția pieței rămâne dependentă de noul Plan Urbanistic General, care va influența puternic dezvoltările viitoare. În alte orașe mari, aprobarea proiectelor a devenit mai dificilă, pe fondul presiunilor sociale și politice. Per ansamblu, 2026 nu este descris ca un an „spectaculos” ca număr de tranzacții închise, dar există activitate semnificativă în spate, cu multe negocieri și precontracte. A doua jumătate a anului ar putea aduce mai multe tranzacții finalizate, însă efectele cele mai vizibile sunt așteptate mai degrabă în 2027, dacă mediul economic și politic nu se deteriorează și dacă zona de urbanism și autorizare devine mai clară. [...]
Deși tranzacțiile din S1 2026 au scăzut cu 46%, piața investițiilor imobiliare a depășit deja volumul din 2025 după iulie , pe fondul unei tranzacții majore în retail și al unor achiziții punctuale în office, potrivit Economedia , care citează raportul Marketbeat Investment H1 2026 al Cushman & Wakefield Echinox . În primele șase luni din 2026, valoarea totală a tranzacțiilor a fost de 211 milioane euro (aprox. 1,06 miliarde lei), în scădere cu 46% față de aceeași perioadă din 2025. Totuși, după primele șapte luni, odată cu finalizarea tranzacției prin care AFI Europe a preluat un portofoliu de șase parcuri de retail de la MAS Real Estate și cu „o serie de tranzacții mai mici”, volumul tranzacționat a depășit nivelul întregului an 2025, conform raportului. Ce a tras piața: office în S1, retail după tranzacția AFI–MAS Raportat strict la S1, segmentul office a concentrat cea mai mare parte a activității investiționale: 138 milioane euro (aprox. 693 milioane lei), adică aproximativ 65% din total. După finalizarea tranzacției de 282 milioane euro (aprox. 1,42 miliarde lei) dintre AFI Europe și MAS Real Estate, la începutul lunii iulie, retailul a redevenit cea mai tranzacționată clasă de active, cu un volum de peste 350 milioane euro (aprox. 1,76 miliarde lei). În prima parte a anului, consultanții menționează și alte tranzacții relevante, care au implicat: complexul de birouri (București); parcurile de retail NEST (Miercurea Ciuc și Moinești); birourile Record Park (Cluj-Napoca); clădirea Equilibrium 2 (zona Floreasca – Barbu Văcărescu, București). Cine a adus capitalul și de ce contează apariția unor investitori noi După proveniența capitalului, investitorii din Europa Centrală și de Est (inclusiv români) au fost cei mai activi, cu 144 milioane euro (aprox. 724 milioane lei), adică 68% din total, urmați de investitorii turci, cu 52 milioane euro (aprox. 262 milioane lei), respectiv 25% din total. În raport, Cristi Moga, Head of Capital Markets la Cushman & Wakefield Echinox, spune că piața a atras doi jucători noi: Mondo Development (Turcia), care a preluat , și Star Capital Finance (Cehia), noul proprietar al parcurilor de retail NEST din Miercurea Ciuc. Tot el indică tranzacția AFI–MAS drept „a doua cea mai mare tranzacție din istoria sectorului de real estate românesc”. „Piaţa locală a investiţiilor imobiliare a rămas activă, reuşind să atragă doi jucători noi (...) în ciuda unui context general cu multiple incertitudini de ordin economic şi politic.” Randamente stabile, dar context macro dificil; ce ar putea urma Raportul plasează evoluția pieței într-un context macroeconomic „dificil”: economia locală ar fi înregistrat o contracție de 0,3% în trimestrul al doilea, iar inflația s-a situat „în jurul pragului de 10%” în prima jumătate a anului. Consultanții notează că randamentele prime (randamentul anual estimat al unei investiții imobiliare de top) au rămas stabile: birouri prime și centre comerciale prime: 7,25%; industrial: 7,5%; spații comerciale pe Calea Victoriei: 7%. Aceste niveluri sunt cu 100–200 puncte de bază peste cele din majoritatea piețelor din Europa Centrală și de Est, ceea ce, potrivit raportului, susține atractivitatea României pentru investitorii care caută un echilibru între risc și randament. În același timp, analiza indică faptul că o revenire economică și stabilizarea climatului politic ar putea accelera activitatea investițională în a doua parte a anului, existând tranzacții medii și mari în stadii avansate de execuție. [...]
Banca Transilvania creditează cu 37 mil. euro (aprox. 185 mil. lei) un proiect rezidențial de 1.700 de apartamente , într-o mișcare care arată că finanțarea bancară rămâne disponibilă pentru dezvoltatorii cu vânzări în derulare și proiecte mari, chiar într-o piață în care accesul la credit este descris ca „test de credibilitate”. Informațiile apar într-un comunicat al Banca Transilvania . Finanțarea, în valoare de 37 de milioane de euro, este acordată către PRIMA Development Group pentru dezvoltarea PRIMA Solis, proiect prezentat drept primul „high-end” din estul Bucureștiului. Ce indică tranzacția despre piața de finanțare Dezvoltatorul susține că sprijinul băncii îi permite să finalizeze primele două faze ale ansamblului „cu aceeași predictibilitate și disciplină a execuției”, iar contextul de piață este descris explicit ca unul în care finanțarea bancară a devenit mai greu de obținut și funcționează ca filtru pentru proiecte. „Într-o piață care se maturizează și în care accesul la finanțare bancară a devenit un test de credibilitate pentru dezvoltatori, sprijinul unui partener financiar solid este și o confirmare a solidității proiectului nostru.” (PRIMA Development Group, Adrian Stoichină, co-CEO) La rândul său, banca își leagă decizia de componenta de transformare urbană și de criteriile de eficiență energetică ale proiectului. „Continuăm să sprijinim investiții cu impact economic pe termen lung, care generează valoare pentru comunități și economie.” (Banca Transilvania, Cosmin Călin, Director General Adjunct Large Corporate) Detalii despre PRIMA Solis: dimensiune, vânzări, standard energetic Potrivit comunicatului, interesul pentru PRIMA Solis ar fi fost ridicat încă din prima etapă: la șase luni de la începerea vânzărilor, „aproape jumătate” din apartamentele primei faze au fost deja achiziționate (fără a fi indicat numărul exact de unități din faza 1). La finalizare, ansamblul ar urma să includă: aproape 1.700 de apartamente; peste 1.000 de locuri de parcare; spații comerciale și „alte facilități”. Proiectul este descris ca regenerare urbană și este dezvoltat conform standardului nZEB (Nearly Zero Energy Building – clădire cu consum de energie aproape zero), cu soluții pentru consum redus de energie și un nivel superior de confort, conform aceleiași surse. Ce urmează Comunicatul nu precizează calendarul de execuție sau termenele de livrare. Dezvoltatorul afirmă însă că își intensifică prezența în București, unde are „aproximativ 2.000 de apartamente în derulare” și un obiectiv pe termen mediu de a livra 1.000 de apartamente pe an. [...]
Bucureștiul riscă să piardă chiriași mari din cauza costurilor și a lipsei de spații centrale , chiar dacă revine pe radarul companiilor care caută birouri în Europa Centrală și de Est, potrivit Ziarul Financiar . Consultanții iO Partners spun că piața locală concurează tot mai direct cu Praga și Budapesta, dar a pierdut punctual proiecte în fața Belgradului, unde costurile sunt mai mici și există forță de muncă disponibilă. Laura Ene, senior consultant Office Advisory la iO Partners, indică drept factor decisiv costul, într-un context în care companiile își optimizează operațiunile, inclusiv prin inteligență artificială, și își reevaluează amprenta regională. Ea menționează și mutări de operațiuni din România către piețe precum India, pe fondul căutării unor soluții mai eficiente din punct de vedere al costurilor la nivel de „cluster” regional. „Am văzut în ultimii ani şi proiecte pe care le-am pierdut în faţa Serbiei, care vine cu costuri mai mici.“ Seceta de livrări a strâns oferta și a împins piața spre polarizare Un element operațional care apasă pe competitivitatea Bucureștiului este lipsa livrărilor noi din ultimii ani. În ultimii doi ani au fost livrați doar circa 15.000 mp de birouri, mult sub ritmul anual de 150.000–250.000 mp cu care piața era obișnuită. Efectul, potrivit aceleiași analize, este o piață polarizată: rate de neocupare de circa 5% în zona centrală și în CBD, sub intervalul considerat „sănătos” de 8–11%; pentru chiriașii care caută suprafețe mari, cu continuitate pe etaje, opțiunile din centru au devenit foarte limitate. Oferta revine până în 2028, dar la chirii mai mari Pe termen mediu, pipeline-ul de proiecte ar urma să refacă o parte din ofertă: nouă clădiri, cu circa 243.600 mp, sunt anunțate spre livrare până în 2028. Printre proiectele menționate se numără Timpuri Noi Square faza 2 (Vastint), Unirea Business Center (Minerva), ARC (PPF), AFI Central Tower, Queens (Speedwell), One Technology District (One United Properties, pentru Infineon), Green Court D (Globalworth), faza a treia din U Center Campus (Forte Partners, închiriată integral) și Promenada Tower (NEPI Rockcastle). Din volumul anunțat, aproximativ 70.000 mp sunt deja preînchiriați, iar noile proiecte sunt ofertate la chirii care pornesc de la 19 euro/mp/lună (aprox. 96 lei/mp/lună) inclusiv în zonele semicentrale, pe fondul creșterii costurilor de construcție. În acest context, consultanții recomandă companiilor care vizează relocări în clădiri noi să se miște rapid, deoarece etapa de preînchiriere poate oferi condiții contractuale mai avantajoase. Cine cere spații în 2026 și ce sectoare au pierdut din tracțiune Cererea din acest an este susținută în principal de companii din energie și bunuri de consum. IT-ul, afectat de munca hibridă și de disponibilizări, a coborât pe locul al treilea, după bunuri de consum și sectorul bancar-financiar, fără semne de revenire pe termen scurt, conform discuției din emisiunea „ CEC Bank pentru afaceri românești ”. [...]
Prețurile apartamentelor noi pe litoral au trecut de 2.000 euro/mp util în Constanța , iar oferta rămâne limitată, ceea ce menține presiunea pe costurile de achiziție în plin sezon estival, potrivit Libertatea . În Constanța, apartamentele noi au „abia” depășit pragul de 2.000 euro/mp util, în timp ce în zona Mamaia–Năvodari se găsește mai multă ofertă, dar și la prețuri mai ridicate: 2.169 euro/mp util, în medie. Mesajul de fond este unul de piață: cererea sezonieră se întâlnește cu o ofertă descrisă ca fiind „destul de limitată”, ceea ce poate susține niveluri de preț peste pragul psihologic de 2.000 euro/mp. Tranzacții și investiții: semnale de apetit pentru proiecte premium în București Dincolo de litoral, materialul indică și mișcare în segmentul rezidențial premium din București. În Capitală au început lucrările pentru proiectul Centropolitan , lângă București Mall, cu 274 de apartamente. Investiția este estimată la 65 de milioane de euro (aprox. 325 milioane lei), iar finalizarea este indicată pentru 2028. Un element relevant pentru piață este că, înainte de punerea oficială a pietrei de temelie, s-au realizat deja tranzacții de peste 8 milioane de euro (aprox. 40 milioane lei), ceea ce sugerează vânzări timpurii (pre-contractări) într-un proiect aflat la început de execuție. Volumul tranzacțiilor și livrările de locuințe: București-Ilfov domină Pe piața tranzacțiilor, în București s-au vândut „luna trecută” circa 9.600 de imobile, cu cele mai multe tranzacții în Sectorul 1, urmat de Sectorul 3 (cu „mai bine de 2.000” de apartamente, case și terenuri vândute). Datele sunt atribuite Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, iar Sectorul 5 este menționat drept cel mai slab din top. La nivel național, peste 11.800 de locuințe au fost finalizate în România în primele trei luni ale anului, conform INS, cele mai multe în București și județul Ilfov, urmate de regiunea de vest (Timiș, Arad, Caraș-Severin și Hunedoara). De ce contează pentru cumpărători și investitori În ansamblu, datele din material conturează două tendințe cu impact economic: pe litoral, pragul de 2.000 euro/mp util devine un nou reper pentru apartamentele noi, într-un context de ofertă limitată, iar în București continuă investițiile în proiecte premium, susținute de tranzacții încă din faze incipiente. [...]
O casă de 300 mp cumpărată cu 10.000 de euro (aprox. 50.000 lei) arată cât de ieftine pot fi proprietățile „akiya” din Japonia , însă costurile recurente rămân criteriul care face diferența pentru oricine se gândește la o astfel de achiziție, potrivit Adevărul . Un român stabilit în Japonia a explicat pe Instagram cât îl costă întreținerea unei locuințe tradiționale cumpărate la un preț foarte mic, într-un context în care fenomenul caselor abandonate din Japonia – cunoscute ca „akiya” – atrage cumpărători din întreaga lume. Informația este preluată de Adevărul , care citează Click.ro. Cât a plătit la electricitate într-o lună cu aer condiționat Românul spune că, într-o lună în care a folosit aparatele de aer condiționat, factura la energie electrică a fost de 12.000 de yeni , pentru „380 și ceva de kWh” consumați. El estimează costul la „60 și ceva de euro” (aprox. 300 lei) și precizează că suma este valabilă „cel puțin aici, pe insulă”, fără să știe dacă în alte zone din Japonia este mai ieftin sau mai scump. „12.000 de yeni a venit factura la curent. (…) factura a venit 12.000 de yeni pentru 380 și ceva de kWh consumați într-o lună. Asta înseamnă undeva la 60 și ceva de euro.” Dimensiunea proprietății și taxele anuale Proprietatea cumpărată are aproximativ 300 mp, este amplasată pe un teren de circa 3.000 mp și include încă cinci anexe gospodărești. Pe lângă prețul de achiziție, românul afirmă că plătește aproximativ 300 de euro (aprox. 1.500 lei) pe an impozit pentru întreaga proprietate, sumă pe care o consideră redusă raportat la dimensiunea terenului și a construcțiilor. „În România nu îți cumperi un Logan cu cât îți cumperi aici o proprietate.” De ce contează Exemplul scoate în evidență că, dincolo de prețul de cumpărare foarte mic al unor „akiya”, decizia economică se joacă în costurile de utilizare (utilități) și în taxele anuale, care pot influența semnificativ bugetul total al proprietarului. În acest caz, românul indică un nivel al cheltuielilor pe care îl consideră avantajos, dar admite că pot exista diferențe între regiuni. [...]
