Știri
Știri din categoria HoReCa
Sphera Franchise Group își extinde portofoliul din HoReCa prin aducerea wagamama în România, o mișcare care deschide o nouă linie de creștere pentru cel mai mare operator de restaurante din foodservice-ul local, potrivit Profit.
Grupul a achiziționat drepturile de franciză pentru deschiderea de restaurante wagamama în România și spune că va implementa planul prin intermediul unei noi companii, deținută integral de Sphera Franchise Group.
Primul restaurant wagamama din România este programat să se deschidă la București „spre sfârșitul anului 2026 – începutul anului 2027”, conform informațiilor publicate.
Extinderea printr-un brand internațional pan-asiatic indică o strategie de diversificare a portofoliului pentru Sphera, într-un moment în care competiția din restaurantele de lanț se mută tot mai mult pe diferențiere de concept și pe capacitatea de a scala operațional.
În același timp, utilizarea unei companii noi, deținute 100% de grup, sugerează o structurare separată a proiectului, cu implicații directe în modul de administrare și control al investițiilor și al expansiunii.
wagamama este un brand fondat la Londra în 1992 și operează o rețea internațională de restaurante, notează sursa. În materialul citat nu sunt oferite detalii despre numărul de unități vizat în România, nivelul investițiilor sau locația exactă din București.
Recomandate
Chili’s deschide primul restaurant din România în Mall Băneasa , potrivit B365 . Investiția totală depășește 1 milion de euro, iar data exactă a deschiderii nu a fost anunțată. Lanțul, încadrat în segmentul „casual dining” (restaurante cu servire la masă și prețuri medii), își începe operațiunile în București, într-o locație dintr-un centru comercial. Pentru a reproduce „atmosfera americană”, echipa de management a făcut deja sesiuni de instruire pentru angajați, în timp ce ingredientele pentru preparate ar urma să fie cumpărate de la furnizori locali din România. Investitorii proiectului sunt Mohamed Kotop, Honorius Prigoană, Horea Dinea și Ioan Anton Măzărianu. Antreprenorii și-au propus ca până în 2030 să deschidă minimum 10 restaurante în țară, iar Honorius Prigoană declara în iulie 2024 că, pe lângă malluri, sunt avute în vedere și „locații alternative, inclusiv baze militare”. În ceea ce privește prețurile, publicația notează că băuturile sunt „în jurul a 50 de lei”, iar în meniu apar, între altele, Southwestern Queso (40 de lei), Dip Trio (55 de lei), Texas Cheese Fries (50 de lei) și Quesadilla Explosion Salad (55 de lei). Un burger este menționat la un preț cuprins între 60 și 70 de lei, iar printre produsele emblematice sunt amintite Big Mouth Burgers, Sizzling Fajitas, Chicken Crispers și Margarita Presidente. Chili’s este un lanț american fondat în 1975, în Dallas, Texas, cu un meniu descris ca fiind inspirat din bucătăria americană și influențe Tejano și mexicane. La nivel global, compania are peste 1.600 de restaurante, conform informațiilor citate în articol. [...]
Restaurantele din Dubai își reduc meniurile și își schimbă oferta ca să țină sub control costurile și lipsa unor ingrediente importate , după perturbarea lanțurilor de aprovizionare pe fondul războiului cu Iranul, potrivit Digi24 . Conflictul a afectat transportul maritim prin Strâmtoarea Ormuz și a scumpit transportul aerian, pe fondul creșterii prețurilor la combustibil. În Emiratele Arabe Unite , unde peste 80% din alimente sunt importate, șocul se vede rapid în HoReCa, relatează Reuters, potrivit News.ro. Presiune operațională: ingrediente mai greu de găsit, volume mai mici Bucătarii și operatorii spun că au dificultăți în aprovizionarea cu produse precum avocado, tomatillo, scoici din Norvegia sau fructe de mare japoneze. În practică, asta se traduce prin ajustări de producție și de meniu: reducerea numărului de preparate disponibile; cumpărarea unor cantități mai mici; înlocuirea ingredientelor importate cu alternative locale. Costuri mai mari și cerere mai slabă Pe partea de costuri logistice, transportul aerian a crescut cu până la 70% pe anumite rute. În același timp, operatorii din HoReCa au raportat o scădere medie a cererii de aproximativ 27% față de anul trecut, în timp ce costurile furnizorilor au urcat cu circa 13%. Răspunsul restaurantelor: meniuri fixe, kituri pentru acasă, ajustări de personal Pe lângă problemele de aprovizionare, restaurantele sunt lovite și de scăderea numărului de turiști, un motor important pentru economia Dubaiului. În acest context, unele locații încearcă să-și apere vânzările și marjele prin: meniuri fixe la preț redus; kituri de gătit acasă; orientare către ingrediente locale; reducerea personalului sau limitarea temporară a activității (în unele cazuri). Autoritățile locale au lansat măsuri de sprijin economic și campanii pentru stimularea consumului, însă industria restaurantelor, estimată la 9,5 miliarde de dolari (aprox. 43,7 miliarde lei), intră într-o perioadă dificilă, după ce anterior era așteptată o creștere puternică în 2026. În același timp, unii operatori văd semne de revenire, pe fondul armistițiului și al reluării treptate a activității turistice, ceea ce ar putea readuce gradual stabilitatea în sector. [...]
Hotelurile, pensiunile și restaurantele din România ar urma să fie reclasificate după criterii noi , ceea ce înseamnă obligații operaționale suplimentare pentru operatori – de la informarea digitală a turiștilor și cerințe de eficiență energetică până la stații de încărcare pentru mașini electrice și reguli de accesibilitate – potrivit Economedia . Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului (MEDAT) a publicat proiectul în transparență decizională, iar informațiile sunt transmise de Agerpres, conform articolului. Schimbarea vizează actualizarea unor reguli vechi de peste trei decenii, în condițiile în care clasificarea unităților turistice se face încă după criterii din anii ’90, a afirmat pe Facebook ministrul Irineu Darău. Ce se schimbă pentru operatori: digitalizare, infrastructură și accesibilitate Proiectul de ordin introduce, între altele, cerințe care pot implica investiții și ajustări de procese în unitățile de cazare și alimentație publică: digitalizarea informațiilor pentru turiști: unitățile nu ar mai fi obligate să tipărească materiale, acestea putând fi oferite în format digital prin coduri QR, aplicații sau pe site; obligația ca fiecare unitate de cazare să aibă un e-mail oficial și o pagină web cu informații de bază actualizate; dotări pentru eficiență energetică și măsuri de siguranță verificate; facilități moderne, inclusiv stații de încărcare pentru mașini electrice; reguli de accesibilitate: rampe de acces și un număr minim de camere pentru persoanele cu dizabilități; sisteme clare de gestionare a riscurilor pentru situații de urgență. Birocrație redusă și reguli mai stricte la renunțarea la clasificare Pe partea administrativă, proiectul prevede că operatorii economici nu ar mai trebui să depună certificatul ONRC la dosarul de clasificare, urmând ca instituțiile statului să verifice direct informațiile în registrele oficiale, cu condiția ca datele să fie corecte și actualizate. În același timp, apare o condiție suplimentară pentru protecția turiștilor: firmele care renunță la certificatul de clasificare trebuie să declare că nu au rezervări deja plătite și neonorate, pentru a evita situațiile în care turiștii achită în avans și rămân fără servicii. Termene mai lungi la controale și acces mai flexibil la brevetul de turism Proiectul extinde termenul pentru remedierea deficiențelor minore constatate la controale: 15 zile lucrătoare, față de șapte zile în prezent, înainte de aplicarea sancțiunilor. Totodată, este prevăzut un acces mai flexibil la brevetul de turism, inclusiv pentru absolvenți cu experiență de conducere și o limbă străină certificată, fără a mai fi obligatorii studii de specialitate în domeniu pentru cei care vor să profeseze în turism. Cadrul legal vizat Ordinul pus în transparență modifică și completează Normele metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare pentru structurile de primire turistice cu funcțiuni de cazare și alimentație publică, precum și regimul licențelor și brevetelor de turism, aprobate prin Ordinul președintelui Autorității Naționale pentru Turism nr. 65/2013 . Pentru detalii, MEDAT a publicat proiectul de criterii, disponibil la linkul indicat în articol. [...]
McDonald’s a investit aproximativ 6 milioane de lei în remodelarea restaurantului Drive-Thru de pe Calea București din Brașov , o unitate deschisă în 1996, într-o mișcare care urmărește creșterea eficienței operaționale și mutarea unei părți mai mari din comenzi spre canale digitale și livrare, potrivit Economica . Restaurantul are o suprafață de 350 de metri pătrați, inclusiv terasa exterioară, iar compania spune că noua configurație a fost gândită atât pentru confortul clienților, cât și pentru „fluxurile interne de lucru”. Unitatea din Brașov este, totodată, primul McDonald’s din România care integrează un nou concept de design, descris ca fiind orientat spre un ambient contemporan și o experiență de luat masa mai bună. Digitalizare și reorganizarea fluxurilor de lucru Remodelarea a vizat explicit optimizarea bucătăriei și a fluxurilor de lucru, iar în zona de interacțiune cu clienții au fost introduse soluții digitale pentru comandă și afișaj. Printre elementele menționate: șapte kioskuri digitale pentru comandă și plată contactless; ecrane digitale pentru afișarea produselor. Pe partea de canale de vânzare, restaurantul deservește consumul în locație și pe terasă, comenzile „la pachet” prin Drive-Thru și comenzile prin McDelivery. Pentru livrări, spațiul include o zonă dedicată ridicării comenzilor, ceea ce indică o separare mai strictă a fluxurilor între clienții din restaurant și curierii de livrare. Program și servicii: accent pe Drive-Thru și livrare Unitatea este deschisă zilnic, de luni până duminică, între 07:00 și 24:00, iar linia Drive-Thru funcționează non-stop. În interior există și o zonă McCafé, cu specialități de cafea și deserturi. Context: rețeaua McDonald’s din România McDonald’s este operat local de Premier Restaurants România . Compania are 115 unități în 34 de orașe, dintre care 66 restaurante cu McDrive și 74 de cafenele McCafé, și o echipă de peste 7.000 de angajați. În plus, compania invocă un „studiu local de impact socioeconomic” pentru 2024, potrivit căruia contribuția totală anuală la PIB ar fi de 1,74 miliarde de lei (impact direct, indirect și indus), ar susține peste 11.400 de locuri de muncă (direct și indirect) și ar genera taxe de 481 de milioane de lei. [...]
Robert De Niro investește 250 de milioane de dolari (aprox. 1,09 miliarde lei) într-un resort de lux pe insula Barbuda , un proiect care poate schimba profilul economic al uneia dintre cele mai puțin dezvoltate destinații din Caraibe, potrivit Profit . Complexul este dezvoltat de Nobu Hospitality, companie cofondată de actor, și mizează pe cazare exclusivistă și restaurante „high-end”, inclusiv fine dining pe malul oceanului. Proiectul, denumit Nobu Beach Inn , este în curs de dezvoltare pe Barbuda, insulă care face parte din statul Antigua și Barbuda. În material se arată că investiția este de aproximativ 250 de milioane de dolari, iar poziționarea este una de lux, cu accent pe servicii premium și gastronomie. De ce contează: o investiție mare într-o piață „subdezvoltată” Barbuda este descrisă ca una dintre cele mai puțin dezvoltate destinații din Caraibe, cunoscută pentru plajele cu nisip alb și peisajele naturale aproape intacte. În acest context, un resort de această dimensiune poate avea efecte economice directe prin atragerea de turiști cu bugete ridicate și prin stimularea cererii pentru servicii locale conexe (transport, aprovizionare, servicii). Informațiile despre proiect și poziționarea sa sunt preluate de Profit din G4Food.ro, conform articolului. [...]
Primăria Capitalei pregătește un nou regulament pentru terase , după o discuție cu reprezentanți ai industriei ospitalității despre posibilitatea ca terasele din București să funcționeze nu doar sezonier, ci și pe tot parcursul anului, potrivit Digi24 . Întâlnirea a avut loc vineri, între primarul general Ciprian Ciucu și reprezentanți ai unor companii din HORECA, cu o cifră de afaceri cumulată de peste 600 milioane de euro. Miza pentru operatori este schimbarea cadrului actual, în care terasele sunt legale, „din aprilie-mai până în octombrie”, către o formulă care să permită utilizarea spațiului și în afara sezonului. Ce se discută: terase sezoniere vs. terase deschise tot anul Potrivit Primăriei Capitalei, oamenii de afaceri au prezentat „modele de bune practici” din orașe precum Paris și Viena și au susținut că își doresc să funcționeze „legal”, cu respectarea domeniului public și fără construcții fără autorizație, „așa cum știm că s-a întâmplat ani la rând”. În discuție a fost implicată și organizația HORA, care, conform PMB, reprezintă interesele a 150 de companii din domeniul ospitalității. De ce contează pentru HORECA: reguli mai previzibile pentru utilizarea domeniului public Din perspectiva industriei, un regulament actualizat ar putea însemna un cadru mai previzibil pentru operarea teraselor și pentru investiții (de exemplu, în amenajări care să respecte condițiile impuse de autorități). Primăria susține că lucrează la acest cadru împreună cu reprezentanții sectorului. PMB mai afirmă că primarul general „susține locurile de muncă din industrie” și „atragerea de turiști”, dar și „regenerarea urbană” și integrarea afacerilor „într-un cadru civilizat”. Ce urmează Primăria Capitalei transmite că va veni „cu regulamentul cât de curând”, fără să indice un termen sau detalii despre conținutul viitoarelor reguli în materialul citat. Declarația apare într-o postare publicată pe Facebook de PMB. [...]
