Știri
Știri din categoria HoReCa
Primăria Capitalei pregătește un nou regulament pentru terase, după o discuție cu reprezentanți ai industriei ospitalității despre posibilitatea ca terasele din București să funcționeze nu doar sezonier, ci și pe tot parcursul anului, potrivit Digi24.
Întâlnirea a avut loc vineri, între primarul general Ciprian Ciucu și reprezentanți ai unor companii din HORECA, cu o cifră de afaceri cumulată de peste 600 milioane de euro. Miza pentru operatori este schimbarea cadrului actual, în care terasele sunt legale, „din aprilie-mai până în octombrie”, către o formulă care să permită utilizarea spațiului și în afara sezonului.
Potrivit Primăriei Capitalei, oamenii de afaceri au prezentat „modele de bune practici” din orașe precum Paris și Viena și au susținut că își doresc să funcționeze „legal”, cu respectarea domeniului public și fără construcții fără autorizație, „așa cum știm că s-a întâmplat ani la rând”.
În discuție a fost implicată și organizația HORA, care, conform PMB, reprezintă interesele a 150 de companii din domeniul ospitalității.
Din perspectiva industriei, un regulament actualizat ar putea însemna un cadru mai previzibil pentru operarea teraselor și pentru investiții (de exemplu, în amenajări care să respecte condițiile impuse de autorități). Primăria susține că lucrează la acest cadru împreună cu reprezentanții sectorului.
PMB mai afirmă că primarul general „susține locurile de muncă din industrie” și „atragerea de turiști”, dar și „regenerarea urbană” și integrarea afacerilor „într-un cadru civilizat”.
Primăria Capitalei transmite că va veni „cu regulamentul cât de curând”, fără să indice un termen sau detalii despre conținutul viitoarelor reguli în materialul citat. Declarația apare într-o postare publicată pe Facebook de PMB.
Recomandate
Deși veniturile HoReCa au urcat cu 12% în 2025, profitul net al industriei a scăzut cu circa 15%, semn că marjele au fost erodate de costuri și taxe. Potrivit Ziarul Financiar , sectorul a închis anul trecut cu venituri totale de 58,4 mld. lei, în creștere față de anul anterior și aproape duble comparativ cu 2021 sau 2019 (an considerat etalon pentru industrie). Scăderea profitabilității, în pofida creșterii încasărilor, indică o presiune puternică pe costuri într-un sector în care transferul integral al scumpirilor în prețuri pare să fi fost limitat de cerere și de trafic. Unde s-au făcut banii în 2025 Din totalul veniturilor, cea mai mare contribuție a venit din zona restaurantelor, urmată de hoteluri, potrivit datelor prezentate la conferința HORA – Barometrul Ospitalității (HORA este Organizația Patronală a Hotelurilor și Restaurantelor din România): Restaurante: 27,5 mld. lei (plus 8%) Hoteluri: 9,2 mld. lei (3,4%) Tour-operatori: 4,5 mld. lei (în ușoară scădere) Cafenele și baruri (împreună, conform CAEN): 4,5 mld. euro (în ușoară creștere) În același timp, profitul net al industriei a coborât la 3,5 mld. lei , după un recul de aproximativ 15%. De ce au scăzut marjele: TVA, energie, materii prime și salarii Radu Dumitrescu, proprietarul SHC (grup care include restaurante precum Stadio sau NOR), spune că rezultatele companiei au fost „ilustrative” pentru piață: vânzările au crescut cu 14%, dar profitul net a scăzut cu 7%, după intrarea în vigoare a măsurilor de la 1 august. „După ce au intrat în vigoare măsurile de la 1 august, am resimţit impactul. Şi nu e doar despre creşterea TVA, ci şi despre creşterea costurilor la energie care, mai departe, s-a văzut în preţurile materiilor prime. Salariile s-au mărit şi ele. Pe lanţ, şi noi am aplicat scumpiri, dar nu în acelaşi ritm, de aceea profitul a scăzut.” El adaugă că, în urmă cu un an, primul semnal resimțit a fost scăderea traficului , în contextul în care restaurantele nu sunt o necesitate, ci un „nice to have”. Ce urmează în 2026: început slab, prime semnale pozitive Pentru anul în curs, operatorii citați spun că debutul a fost slab, însă apar primele semnale de îmbunătățire. Radu Savopol, președintele HORA și cofondator al lanțului 5 to go (prezent în 180 de localități), indică o traversare treptată a perioadei dificile și o prudență mai mare a jucătorilor mari, pe fondul lecțiilor din criza 2008–2009 . „Depăşim uşor prăpastia. HoReCa iese uşor şifonată după această perioadă, dar merge mai departe.” [...]
Investițiile în HoReCa rămân atractive, dar cer bugete realiste și rezerve de cash potrivit Economedia , care îl citează pe Radu Tănase , director executiv al organizației patronale HORA . Mesajul central: oportunități există, însă riscul de eșec crește dacă antreprenorii intră în piață fără să înțeleagă operaționalul și structura de costuri. Tănase spune că ar recomanda în continuare investițiile în industria ospitalității, dar avertizează că deschiderea unui restaurant nu ar trebui făcută „fără o analiză riguroasă”. În viziunea sa, diferența dintre un proiect sustenabil și unul vulnerabil ține mai puțin de entuziasm și mai mult de pregătire și disciplină financiară. Ce ar trebui să verifice investitorii înainte să deschidă Recomandările punctuale vizează, în primul rând, partea de execuție și finanțare a începutului de activitate: documentare și educare înainte de lansare, cu accent pe „operațional” (cum funcționează efectiv businessul zi de zi) și pe costuri; un buget construit realist, nu optimist; rezerve financiare pentru primele luni de funcționare, astfel încât compania să poată acoperi cheltuielile curente, inclusiv salariile. „Informează-te, educă-te, înțelege foarte bine operaționalul și costurile înainte de a face pasul.” „Trebuie să ai bani puși deoparte pentru început și să fii sigur că îți poți plăti oamenii.” De ce contează: piața cere concepte noi, dar penalizează improvizația Pe fondul „provocărilor din piață”, Tănase susține că România are în continuare nevoie de concepte noi și de antreprenori bine pregătiți, capabili să răspundă schimbărilor de preferințe ale consumatorilor. Implicația pentru investitori este că potențialul de creștere există, însă intrarea în HoReCa devine tot mai dependentă de planificare financiară și de capacitatea de a gestiona costurile și personalul încă din primele luni. [...]
Schimbarea comportamentului de consum al Gen Z reduce cheltuiala per vizită și obligă restaurantele să-și refacă oferta , într-o piață în care câștigă teren tot mai multe localuri de cartier, potrivit unei analize Economedia , bazată pe declarațiile lui Radu Tănase , director executiv al organizației patronale HORA . Tănase spune că unul dintre cele mai vizibile trenduri este apariția restaurantelor și teraselor în cartiere, care mută o parte din consum mai aproape de casă și creează oportunități pentru antreprenori. În această logică, zonele centrale rămân relevante pentru anumite segmente (inclusiv restaurantele de lux), dar nu mai sunt singurul pol de atracție. Gen Z împarte același buget în mai multe localuri În paralel, generația Z ar schimba „radical” modul de consum: în locul unei ieșiri lungi într-un singur loc, tinerii își împart bugetul între mai multe opriri – o băutură într-un local, o cafea în altul, iar masa în altă parte. Consecința directă pentru operatori este o cheltuială mai mică per unitate, chiar dacă numărul de „vizite” poate crește. „Dacă îmi împart bugetul între 3-4 unități, aloc mai puțin per unitate.” Impact operațional: meniuri mai simple și oferte pentru vizite scurte Acest tip de consum îi împinge pe operatori să-și ajusteze modelul de funcționare: meniuri mai scurte, produse mai ușor de ales și oferte potrivite pentru clienți care stau mai puțin și cheltuiesc mai puțin la o oprire. „Nu mai vin cu meniu de 40 de pagini. Știm că stai puțin, vin cu ceva care se mulează pe bugetul tău.” Un alt semnal din piață: scade consumul de alcool la tineri Industria observă și o reducere a consumului de alcool în rândul tinerilor, cu o cerere mai mare pentru băuturi fără alcool, ceea ce adaugă presiune pentru adaptarea portofoliului. „Se caută băuturi fără alcool, lucruri de acest gen. Și aici e nevoie de adaptare a pieței.” [...]
McDonald’s își bugetează 8,5 miliarde de dolari (aprox. 38,7 miliarde lei) pentru modernizarea restaurantelor la nivel global în următorul deceniu , într-un program care combină investiții în infrastructură cu automatizare și inteligență artificială pentru a îmbunătăți acuratețea comenzilor și fluxul operațional, potrivit Economedia . Planul vizează atât zona „din față” (experiența clientului), cât și bucătăriile, într-un moment în care compania spune că încearcă să răspundă schimbărilor de comportament ale consumatorilor, inclusiv cererii pentru porții mai mici și mai multă proteină. Ce include modernizarea: livrări, cafea, locuri de joacă, bucătării În lista de schimbări operaționale anunțate intră: lockere pentru a facilita livrările; zone de pregătire a cafelei mai vizibile, pentru a îmbunătăți „calitatea percepțiilor”; zone de joacă mai mari; îmbunătățiri ale amenajărilor din bucătării. Compania mizează și pe tehnologie pentru reducerea erorilor de comandă. Sistemele care contribuie la acuratețea comenzilor, deja folosite în 10.000 de restaurante la nivel global, ar urma să ajungă în 20.000 de unități până în 2028. Automatizare cu AI și gestionarea stocurilor McDonald’s intenționează să accelereze implementarea ArchIQ , un sistem dezvoltat împreună cu Google, care folosește inteligență artificială pentru a crește acuratețea comenzilor și pentru a automatiza sarcini precum gestionarea stocurilor. Meniul: produse noi și opțiuni percepute ca mai „sănătoase” Pe lângă investițiile în restaurante, lanțul va introduce sandvișuri cu pui la grătar și wraps și spune că va experimenta produse noi, inclusiv preparate din ouă, pentru a răspunde clienților care caută opțiuni mai sănătoase. Sky Anderson, președintele McDonald’s SUA, a indicat că aproximativ 30 de milioane de americani folosesc medicamente pentru slăbit din categoria GLP-1 și caută porții mai mici la mesele la pachet, dar cu mai multe proteine; în același timp, cercetările companiei ar arăta că 60 de milioane de americani caută mai multe proteine în dietă. „Aceasta este o oportunitate. Trebuie să le dăm clienţilor mai multe motive să facă din McDonald’s prima alegere”, a declarat Anderson. [...]
Simon’s Burger intră în România prin franciză, cu un plan de 25 de restaurante , o mișcare care poate ridica presiunea concurențială pe segmentul de fast-food cu burgeri în marile orașe, potrivit Economica . Primul restaurant se deschide pe 12 septembrie, la Cluj-Napoca . Extinderea locală este coordonată de Grüman Róbert și Oltean Csongor, cofondatori StartUp HUB, iar intrarea pe piață se face în sistem de franciză (model în care un operator local folosește brandul și know-how-ul lanțului, în baza unui contract). Primul restaurant: „flagship” de 200 mp, la Cluj-Napoca Unitatea inaugurată la Cluj-Napoca este prezentată ca „flagship” și are o suprafață de 200 mp. Compania a anunțat și o promoție de lansare: primii 1.000 de clienți vor primi gratuit un cheeseburger. Contextul grupului: creștere accelerată și peste 30 de restaurante Simon’s Burger este un lanț de fast-food cu „burgeri smashed” (burgeri presați pe plită, pentru o crustă mai pronunțată), fondat în Ungaria de Tóth Simon, după ce a descoperit acest stil în SUA. Datele citate indică o creștere rapidă: investiția în primul restaurant: 25.000 de euro (aprox. 125.000 lei), în 2022; de la afaceri de 400.000 de euro la circa 20 de milioane de euro (aprox. 100 milioane lei) în 2025; peste 30 de restaurante operate în trei țări. În Ungaria, grupul a ajuns al treilea lanț de burgeri, după McDonald’s și Burger King, și a deschis la New York „primul QSR maghiar” din SUA (QSR = restaurant cu servire rapidă). Ce urmează: țintă de 25 de restaurante pe piața locală Pentru România, planurile de extindere prevăd un lanț de 25 de restaurante „în următorii ani”, conform informațiilor transmise de companie. În paralel, oficialii Simon’s Burger se așteaptă la un trafic ridicat la deschiderea din Cluj-Napoca, după un precedent din Ungaria unde la o inaugurare au venit peste 1.000 de clienți și s-a stat la coadă trei ore. Pentru lansarea din Cluj, compania a comunicat și o extragere: dintre primele 20 de persoane, un câștigător va primi un voucher valabil un an, pentru câte un meniu zilnic. [...]
Restaurantul Zmoke , deschis de chef Orlando Zaharia în octombrie 2024, a trecut pe profit în 2025 și a raportat afaceri de peste 8 milioane de lei , potrivit Economica . Pentru piața HoReCa, cazul este relevant fiindcă arată că un concept nou, lansat într-o zonă competitivă din București, poate ajunge rapid la rulaje mari și profit operațional. Zmoke funcționează în zona Pieței Amzei, unde sunt mai multe restaurante cunoscute, iar deschiderea a avut loc în octombrie 2024. Chef Orlando Zaharia este cunoscut publicului larg din emisiunea „Chefi la cuțite” și a lucrat anterior în restaurante de lux din Capitală și din străinătate, conform revistei Viva. Cine operează restaurantul și cum arată acționariatul Restaurantul este operat de firma Umano Trading din Râmnicu Vâlcea. Orlando Zaharia este unul dintre cei trei acționari, cu participații egale de 33% fiecare. Ceilalți doi acționari sunt Robert Mihai Guță și Gabriel Savian Băjan, acesta din urmă fiind menționat ca unul dintre acționarii lanțului de farmacii Băjan din județul Vâlcea, potrivit datelor Termene.ro . Rezultatele financiare raportate pentru 2025 În primul an complet de funcționare (2025), compania a raportat: cifră de afaceri: peste 8 milioane de lei (peste 1,7 milioane de euro); profit: peste 111.000 de euro (aprox. 555.000 lei). Datele indică o intrare rapidă pe profit, în condițiile în care localul a fost deschis cu doar un an înainte, într-o zonă cu concurență ridicată. [...]
