Știri
Știri din categoria Fiscalitate
Inspectorii ANAF au descoperit o fraudă de 18,4 milioane de lei potrivit unui comunicat al Direcției Generale Antifraudă Fiscală, după ce o companie din București care activa în domeniul colectării și reciclării deșeurilor de ambalaje ar fi folosit un circuit fictiv de tranzacții pentru a evita plata taxelor către stat. Conform documentului oficial , prejudiciul estimat depășește 18,41 milioane de lei și provine din neplata TVA și a impozitului pe profit prin facturi considerate fictive de către inspectorii antifraudă.
Ancheta vizează activitatea firmei din perioada 2023–2025. Compania ar fi încasat peste 53,25 milioane de lei pentru servicii prezentate drept colectare și reciclare a deșeurilor, însă verificările ANAF au arătat că, în 2025, aceasta a introdus în contabilitate facturi emise de nouă societăți fără activitate economică reală. Șase dintre firmele implicate au fost înființate în 2024 și declarate inactive un an mai târziu.
Inspectorii au constatat că societățile folosite în circuitul comercial nu aveau infrastructura minimă necesară pentru activitățile declarate. Potrivit ANAF, unele nu aveau angajați, nu funcționau la sediile oficiale și nici nu dețineau conturi bancare active. De asemenea, documentele prezentate în timpul controlului ar fi conținut date fictive, inclusiv procese-verbale și acte atribuite unor persoane care nu au lucrat niciodată pentru firmele respective.
Printre neregulile descoperite se numără:
ANAF susține că o parte din banii obținuți prin mecanismul fraudulos au fost retrași în numerar sau folosiți în scop personal de administratorii firmei. Peste 2 milioane de lei ar fi fost utilizați pentru cheltuieli personale, iar peste 10,4 milioane de lei transferați către una dintre firmele furnizoare au fost disimulați prin retrageri succesive din conturile unor persoane fizice. În timpul verificărilor, inspectorii au identificat inclusiv achiziția unui autoturism de lux în valoare de 487.500 de euro, despre care autoritățile spun că a fost cumpărat din fondurile provenite din activitatea ilegală.
Pentru recuperarea prejudiciului, Direcția Generală Antifraudă Fiscală a instituit măsuri asigurătorii asupra bunurilor companiei înainte de finalizarea controlului. Acestea vizează un teren din București, două autoturisme și conturile bancare ale societății. Instituția a anunțat că va sesiza organele de urmărire penală competente.
Recomandate
ANAF Antifraudă a confiscat 4,51 milioane de lei de la opt firme din Prahova după ce a identificat aproape 12 kg de aur topite în lingouri și vândute fără autorizație, într-o acțiune care indică o intensificare a controalelor pe lanțul de trasabilitate (proveniență–evidență–vânzare) în comerțul cu metale prețioase, potrivit Wall-Street . Controalele au fost derulate în perioada 12.03.2026–28.04.2026, în județul Prahova, de Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF), cu participarea a 14 inspectori. Verificările au vizat respectarea legislației specifice privind evidența, proveniența și comercializarea bunurilor din metale prețioase. Ce au constatat inspectorii și ce s-a confiscat În urma analizelor de risc fiscal, inspectorii au identificat opt societăți care ar fi topit în lingouri aproape 12 kilograme de aur, ulterior comercializate fără autorizație legală. Printre abaterile reținute se numără: lipsa documentelor de proveniență pentru mărfurile deținute; prelucrarea metalelor prețioase sub formă de lingouri; comercializarea fără autorizație. Pe lângă confiscarea sumei de 4.511.837 lei (contravaloarea aurului comercializat sub formă de lingouri), ANAF a mai dispus confiscarea a 28,66 grame de bijuterii din aur și diamante, evaluate la 26.154 lei . Amenzile aplicate au totalizat 105.000 lei . De ce contează pentru piață și ce urmează Cazul arată că, dincolo de sancțiuni, miza operațională pentru comercianții de metale prețioase rămâne trasabilitatea: documentele de proveniență și autorizarea activității sunt tratate ca elemente centrale în controalele antifraudă. DGAF a transmis că va continua verificările în domeniile comerțului cu metale prețioase și al activităților de amanet, cu obiectivul declarat de a asigura „un mediu fiscal echitabil” și de a proteja drepturile consumatorilor. [...]
Platforma eLicitațiiANAF a atras 4,78 milioane de vizitatori în prima lună , un nivel de utilizare care indică o mutare accelerată a valorificării bunurilor sechestrate către un canal digital, cu impact direct asupra eficienței recuperării creanțelor și asupra accesului public la proceduri, potrivit Agerpres . Până la 29 aprilie 2026, ora 16:00, platforma a înregistrat 705.896 de utilizatori unici și un total de 48,522 milioane de accesări, conform datelor ANAF. În aceeași perioadă, au fost publicate 1.300 de licitații, dintre care 86 au ajuns în faza de licitare efectivă. Acces și condiții de participare: consultare liberă, licitare doar prin SPV ANAF precizează că bunurile pot fi consultate public și fără cont în Spațiul Privat Virtual (SPV) , însă participarea la licitații este condiționată de deschiderea unui cont în SPV, „în conformitate cu reglementările aplicabile”. Bunurile scoase la licitație provin din: executări silite pentru recuperarea obligațiilor fiscale neachitate; măsuri dispuse în materie penală, în baza hotărârilor judecătorești; bunuri intrate, potrivit legii, în proprietatea statului. Primele tranzacții și interesul pentru active de valoare ANAF arată că primele trei bunuri de mare valoare au atras interes prin plata taxei de participare, iar pentru două dintre ele au fost depuse și oferte, la nivelul prețului de pornire: un apartament în București (Sector 2, Bd. Dacia nr. 72), cu preț de evaluare și pornire de 1.660.736 lei, scutit de TVA; taxa de participare: 166.073,60 lei; un ceas elvețian de lux din platină, cu preț de pornire și evaluare de 84.700 lei (TVA inclus); taxa de participare: 8.470 lei; un teren agricol extravilan arabil de 1.700 mp, pentru care a fost achitată taxa de participare, fără ofertă depusă până la momentul raportării. În paralel, ANAF indică faptul că unele dintre cele mai accesate licitații vizează bunuri auto de lux și imobiliare (inclusiv apartamente în ansambluri rezidențiale), menționând exemple de autoturisme precum BMW X3/X6, Volkswagen Touareg, Audi Q7 sau Ferrari F131. ANAF concluzionează că rezultatele din prima lună susțin o schimbare a modului de valorificare a bunurilor sechestrate, cu accent pe eficiență administrativă, vizibilitate publică și acces nediscriminatoriu la informație și participare. [...]
ANAF a intensificat controalele pe cheltuielile cu parcul auto, iar firmele care aplică deductibilitatea de 100% fără documente solide riscă recalculări retroactive și penalități , potrivit Libertatea . Inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală verifică „la sânge” dacă mașinile trecute pe firmă sunt folosite exclusiv în scop profesional sau și în interes personal. Miza pentru companii este că autovehiculele sunt printre puținele active care influențează simultan mai multe obligații fiscale: impozitul pe profit, TVA, impozitul pe venit și contribuțiile sociale. În practică, o încadrare greșită sau insuficient susținută de acte poate deschide calea pentru ajustări pe toate aceste componente. De ce a devenit parcul auto o zonă de risc fiscal Doi specialiști EY România , Costin Manta (Taxe Indirecte) și Teona Mierlă (Taxe Directe), citați de Startupcafe, arată că verificarea parcurilor auto a ajuns un punct major de dispută între firme și ANAF, după o perioadă în care acest capitol era tratat „aproape mecanic” în contabilitate. Zona vulnerabilă este cea în care utilizarea în interes de serviciu se suprapune cu uzul privat – o „zonă gri” în care interpretările pot diferi între contribuabil și inspector. În lipsa unei documentări riguroase, controlul tinde să considere că beneficiul este personal, cu efecte în lanț asupra taxelor. Deductibilitate 50% vs. 100%: ce urmăresc inspectorii În articol se arată că alegerea între deductibilitatea limitată și cea integrală nu mai este doar o opțiune contabilă, ci un factor de risc: deductibilitate 50% – se aplică automat pentru uz mixt, fără cerințe extinse de documentare; deductibilitate 100% – presupune dovezi clare că mașina este folosită exclusiv pentru afaceri (de exemplu, foi de parcurs și ordine de deplasare). ANAF analizează în profunzime această încadrare, deoarece o eroare de documentare poate permite statului să recalculeze retroactiv obligațiile fiscale aferente și să aplice penalități. Interesul autorităților este alimentat și de faptul că, prin contestarea foilor de parcurs, pot rezulta diferențe importante de impozitare și accesorii, potrivit sursei. Documentele care revin constant în controale În verificările fiscale sunt menționate ca recurente următoarele categorii de documente: politica internă privind utilizarea autovehiculelor; documente financiar-contabile care reflectă cheltuielile suportate de societate; documente justificative privind utilizarea autovehiculelor de serviciu, atunci când se susține utilizarea exclusiv profesională (de exemplu, foi de parcurs cu informațiile minime prevăzute de lege); existența sau absența unor reguli clare privind suportarea costurilor pentru utilizarea personală. Specialiștii subliniază că riscul nu este generat automat de lipsa unui document, ci de lipsa de coerență între documente, practica reală și tratamentul fiscal ales. [...]
ANAF a intensificat controalele pe piața metalelor prețioase, iar o singură verificare la o casă de amanet din Timișoara s-a încheiat cu confiscarea a 17,92 kg de aur, evaluat la peste 9 milioane de lei , potrivit Mediafax . Miza pentru sector este una de conformare fiscală și de trasabilitate a bunurilor, în condițiile în care Fiscul indică deja confiscări semnificative în 2026. Aurul a fost găsit de inspectorii antifraudă și, conform comunicatului ANAF citat de publicație, era „deținut ilicit”. Bunurile erau sub formă de bijuterii, ceasuri, monede și părți de bijuterii. Ce a constatat ANAF la control Potrivit ANAF, aurul provenea din contracte de amanet pe care societatea nu le-a înregistrat „în conformitate cu prevederile legale” în evidențele firmei. Pentru această situație, compania a fost sancționată contravențional, iar autoritatea a dispus confiscarea cantității de 17,92 kg de aur. Context: confiscări mai mari în 2026 ANAF mai arată că, în urma controalelor derulate în acest an în domeniul comerțului cu metale prețioase, inspectorii au confiscat: peste 70 kg de aur; 6 milioane de lei, reprezentând venituri ilicite. Cazul din Timișoara se înscrie, astfel, într-o serie de acțiuni care vizează operatorii din zona metalelor prețioase, unde evidențele și înregistrarea contractelor sunt esențiale pentru respectarea regimului fiscal și a regulilor de funcționare. [...]
ANAF își intensifică inspecțiile la persoane fizice, iar riscul practic pentru contribuabili este să ajungă să plătească impozit mai mare dacă nu își pot documenta veniturile și cheltuielile , potrivit Stirile Pro TV . În contextul depunerii declarației unice, consultantul fiscal Andreea Gheorghe recomandă păstrarea bonurilor, facturilor și a unei evidențe organizate, mai ales pentru cei cu venituri extrasalariale. În material se arată că au mai rămas trei săptămâni până la termenul în care persoanele cu venituri extrasalariale pot transmite către ANAF declarația unică. Obligația vizează declararea veniturilor pentru impozitare și plata contribuției la sănătate (CASS), „dacă suma depășește un anumit prag”, pentru cei care obțin câștiguri din chirii, agricultură, investiții la bursă sau criptomonede. De ce contează: lipsa documentelor poate mări baza de impozitare Andreea Gheorghe spune că, în practică, apar tot mai multe notificări de începere a inspecției fiscale, iar persoanele fizice sunt, de regulă, mai vulnerabile decât companiile, care au contabilitate și proceduri interne. Problema frecventă: contribuabilii nu păstrează documentele sau nu mai găsesc informațiile în extrasele de cont, iar reconstruirea ulterioară a datelor devine dificilă și consumatoare de timp. „Primim din ce în ce mai multe notificări pentru începerea inspecției fiscale (...) persoanele fizice, de cele mai multe ori, nu păstrează documentele, nu mai găsesc informațiile în extrasele de cont.” Ce recomandă un consultant fiscal: evidență „în excel” și păstrarea bonurilor Recomandarea din material este ca persoanele care încep să obțină venituri din investiții (inclusiv criptomonede și bursă) sau din chirii să își facă o evidență clară a veniturilor și cheltuielilor, inclusiv într-un fișier de tip tabel (de exemplu, „excel”), și să păstreze documentele justificative. „Să ne deschidem un excel și să completăm totul acolo și să păstrăm bonuri, facturi (...) Dacă nu am aceste documente, nu pot să demonstrez ce cheltuieli am făcut, ce încasări.” Riscul fiscal invocat: poți ajunge să plătești mai mult decât ar trebui Dacă o persoană nu poate aduce dovezi, riscurile diferă de la caz la caz, însă pot include plata unui impozit mai mare decât ar rezulta în mod normal sau includerea în baza de impozitare a unor venituri care, „în alte condiții”, ar putea să nu fie impozabile, conform explicațiilor consultantului fiscal citat de publicație. [...]
Digitalizarea ANAF și e-Poprirea împing tot mai mulți români să caute rapid cum își declară veniturile din platforme online , pe fondul temerii că blocarea conturilor poate veni „instant”, potrivit unei analize citate de Economica . Nevoia de informare despre declararea veniturilor „neconvenționale” a crescut cu 68,5% în primele luni din 2026, conform datelor portalului InfoContact.ro. Analiza indică o schimbare de comportament: conformarea fiscală este alimentată mai degrabă de frica de popriri decât de „spirit civic”, în contextul în care digitalizarea ar fi redus timpul dintre identificarea unei datorii și blocarea efectivă a banilor. Comerțul ocazional online și vânzările auto: unde se termină „ocazionalul” Primul mare motiv de îngrijorare este comerțul online second-hand. InfoContact.ro a înregistrat peste 145.000 de interogări unice legate de vânzări second-hand, pe fondul întrebărilor despre „limita legală” a vânzărilor ocazionale și momentul de la care ar deveni necesară înființarea unui PFA sau SRL. Un subsegment separat este piața auto: peste 89.000 de căutări au vizat tranzacțiile de pe Autovit.ro și OLX Auto. Potrivit analizei, utilizatorii încearcă să înțeleagă de la a câta mașină vândută pot fi considerați „dealeri independenți” și se tem de imputări retroactive de TVA și impozit pe profit. Creatorii de conținut: venituri mici, reguli percepute ca „de corporație” Al doilea val vine din zona creatorilor de conținut. Monetizarea clipurilor și donațiile din transmisiuni live au transformat activități de tip hobby în venituri recurente, inclusiv pentru minori, prin părinți, iar acest lucru a generat peste 210.000 de căutări despre declararea veniturilor din TikTok, YouTube și OnlyFans, potrivit sursei citate. Analiștii InfoContact.ro susțin că mulți vor să își plătească taxele, dar sunt descurajați de birocrație și de limbajul tehnic al formularelor, mai ales când vorbim de venituri relativ mici și neregulate. Crypto și investițiile prin aplicații: confuzie la retragerea banilor O altă zonă cu volum mare de întrebări este cea a investițiilor și criptomonedelor. Peste 175.000 de căutări au vizat aspecte investiționale în primele trei luni din 2026, dominând secțiunea financiară a portalului analizat. Conform InfoContact.ro, confuzia apare în special la retragerea banilor și la diferențele dintre situațiile în care impozitul este reținut „la sursă” (adică direct de intermediar) și cele în care este necesară declararea individuală. Analiza menționează și faptul că pragul de scutire de 200 de lei pe tranzacție crypto, cu o limită anuală de 600 de lei, este frecvent greșit înțeles. De ce contează: presiune de conformare pe „economia mică” din platforme Semnalul economic și de reglementare este că digitalizarea ANAF și funcționarea e-Popririlor cresc presiunea de conformare inclusiv pentru venituri fragmentate, obținute din platforme (revânzări, conținut online, investiții). În paralel, analiza sugerează că o parte dintre contribuabili percep cadrul de declarare ca fiind greu de navigat pentru activități ocazionale. Datele din raportul citat au fost obținute din volumul de căutări interne și trafic organic, pe baza timpului petrecut în pagini de peste 1,2 milioane de utilizatori unici ai InfoContact.ro, pentru perioada 1 ianuarie – 15 aprilie 2026, pe interogări legate de fiscalitate și platforme digitale. [...]
