Știri
Știri din categoria HoReCa
Schimbarea comportamentului de consum al Gen Z reduce cheltuiala per vizită și obligă restaurantele să-și refacă oferta, într-o piață în care câștigă teren tot mai multe localuri de cartier, potrivit unei analize Economedia, bazată pe declarațiile lui Radu Tănase, director executiv al organizației patronale HORA.
Tănase spune că unul dintre cele mai vizibile trenduri este apariția restaurantelor și teraselor în cartiere, care mută o parte din consum mai aproape de casă și creează oportunități pentru antreprenori. În această logică, zonele centrale rămân relevante pentru anumite segmente (inclusiv restaurantele de lux), dar nu mai sunt singurul pol de atracție.
În paralel, generația Z ar schimba „radical” modul de consum: în locul unei ieșiri lungi într-un singur loc, tinerii își împart bugetul între mai multe opriri – o băutură într-un local, o cafea în altul, iar masa în altă parte. Consecința directă pentru operatori este o cheltuială mai mică per unitate, chiar dacă numărul de „vizite” poate crește.
„Dacă îmi împart bugetul între 3-4 unități, aloc mai puțin per unitate.”
Acest tip de consum îi împinge pe operatori să-și ajusteze modelul de funcționare: meniuri mai scurte, produse mai ușor de ales și oferte potrivite pentru clienți care stau mai puțin și cheltuiesc mai puțin la o oprire.
„Nu mai vin cu meniu de 40 de pagini. Știm că stai puțin, vin cu ceva care se mulează pe bugetul tău.”
Industria observă și o reducere a consumului de alcool în rândul tinerilor, cu o cerere mai mare pentru băuturi fără alcool, ceea ce adaugă presiune pentru adaptarea portofoliului.
„Se caută băuturi fără alcool, lucruri de acest gen. Și aici e nevoie de adaptare a pieței.”
Recomandate
Restaurantele iau în calcul pauze între prânz și cină ca să reducă costurile , dar câștigul real trebuie pus în balanță cu vânzările pierdute și cu dificultățile de organizare, potrivit unei analize Agronet . Discuția pornește de la ideea unui program „fragmentat”, similar cu modelul din Spania, pe fondul presiunii tot mai mari a cheltuielilor, în special cu energia. Radu Tănase, director executiv al Organizației Patronale a Hotelurilor și Restaurantelor din România (HORA) , a declarat pentru G4Media că unele localuri ar putea suspenda activitatea în intervalele cu puțini clienți sau chiar în anumite zile ale săptămânii. Nu este vorba despre o decizie pentru întreg sectorul și nici despre o schimbare legislativă, ci despre opțiuni comerciale care ar urma să fie evaluate de fiecare restaurant. De ce „siesta” nu înseamnă automat economii Activitatea restaurantelor are, de regulă, două vârfuri – la prânz și seara – iar între ele încasările pot scădea. În schimb, o parte din consumul de energie rămâne: bucătării, ventilație, spații frigorifice, iluminat și alte echipamente funcționează chiar și când sala e aproape goală. În acest context, o pauză de două-trei ore ar putea reduce unele cheltuieli și ar oferi și un respiro operațional înaintea serviciului de seară. Totuși, analiza arată că închiderea nu poate fi „totală”: refrigerarea, păstrarea alimentelor și anumite pregătiri trebuie menținute, ceea ce limitează economiile posibile. Impactul diferă în funcție de tipul de restaurant și de modelul de business. Un local care are livrări la domiciliu sau preparate cu gătire lentă poate economisi mai puțin decât unul axat exclusiv pe servirea în sală. Presiunea energiei și opțiunea de a închide o zi pe săptămână Agronet amintește că prețul mediu al energiei electrice din România a crescut de la 45 la 136 de euro/MWh după pandemie (aprox. 225–680 lei/MWh), un indicator general care nu reflectă neapărat tariful fiecărui restaurant, dar explică interesul pentru reducerea orelor „neproductive”. Pe lângă pauza din timpul zilei, Tănase estimează că unele restaurante ar putea renunța la funcționarea în zile cu trafic redus, în special lunea și marțea, pentru a concentra personalul și stocurile în perioadele cu cerere mai mare. Analiza notează că o zi întreagă închisă poate fi mai ușor de administrat decât o pauză zilnică, pentru că permite planificarea mentenanței, curățeniei generale și recepției mărfurilor. Efectele posibile, așa cum sunt descrise în material, includ: reducerea consumului de energie și a cheltuielilor când sala e aproape goală; un program mai previzibil pentru angajați; diminuarea pierderilor din ingrediente perisabile nevândute; pierderea unor clienți care se pot orienta spre alte restaurante; mutarea unei părți din cerere către servirea rapidă și livrări. Efecte în lanț: comenzi mai concentrate la furnizori Schimbarea programului ar putea afecta și lanțul de aprovizionare: distribuitorii de carne, lactate, legume-fructe, băuturi și produse procesate ar putea primi comenzi mai concentrate înaintea perioadelor aglomerate, iar orele de recepție ar trebui renegociate. Pentru producătorii și distribuitorii de alimente proaspete, o planificare mai precisă poate reduce retururile și pierderile, dar există și riscul ca restaurantele să reducă volumele comandate dacă programul mai scurt reflectă, de fapt, o scădere mai amplă a consumului. Agronet leagă această posibilitate de un context mai larg, în care cumpărătorii se orientează către promoții și produse mai ieftine. Ce ar trebui măsurat înainte de o schimbare Concluzia analizei este că programul continuu nu mai este automat eficient pentru toate localurile, însă nu există date care să indice o adoptare pe scară largă a modelului în România. Decizia rămâne una individuală și ar trebui fundamentată, între altele, pe: numărul comenzilor și valoarea medie a bonului pe intervale orare; consumul de energie în orele cu trafic redus; ponderea livrărilor și a comenzilor pentru ridicare; durata de păstrare a ingredientelor; programul furnizorilor și al transportatorilor; condițiile contractelor de muncă și necesarul de personal la redeschidere. [...]
Primăria Capitalei pregătește un nou regulament pentru terase , după o discuție cu reprezentanți ai industriei ospitalității despre posibilitatea ca terasele din București să funcționeze nu doar sezonier, ci și pe tot parcursul anului, potrivit Digi24 . Întâlnirea a avut loc vineri, între primarul general Ciprian Ciucu și reprezentanți ai unor companii din HORECA, cu o cifră de afaceri cumulată de peste 600 milioane de euro. Miza pentru operatori este schimbarea cadrului actual, în care terasele sunt legale, „din aprilie-mai până în octombrie”, către o formulă care să permită utilizarea spațiului și în afara sezonului. Ce se discută: terase sezoniere vs. terase deschise tot anul Potrivit Primăriei Capitalei, oamenii de afaceri au prezentat „modele de bune practici” din orașe precum Paris și Viena și au susținut că își doresc să funcționeze „legal”, cu respectarea domeniului public și fără construcții fără autorizație, „așa cum știm că s-a întâmplat ani la rând”. În discuție a fost implicată și organizația HORA, care, conform PMB, reprezintă interesele a 150 de companii din domeniul ospitalității. De ce contează pentru HORECA: reguli mai previzibile pentru utilizarea domeniului public Din perspectiva industriei, un regulament actualizat ar putea însemna un cadru mai previzibil pentru operarea teraselor și pentru investiții (de exemplu, în amenajări care să respecte condițiile impuse de autorități). Primăria susține că lucrează la acest cadru împreună cu reprezentanții sectorului. PMB mai afirmă că primarul general „susține locurile de muncă din industrie” și „atragerea de turiști”, dar și „regenerarea urbană” și integrarea afacerilor „într-un cadru civilizat”. Ce urmează Primăria Capitalei transmite că va veni „cu regulamentul cât de curând”, fără să indice un termen sau detalii despre conținutul viitoarelor reguli în materialul citat. Declarația apare într-o postare publicată pe Facebook de PMB. [...]
ANAT cere Guvernului un „pachet de amortizare” a consolidării fiscale, avertizând că turismul și HoReCa resimt deja scăderea cererii și presiunea costurilor, potrivit Economica . Într-o scrisoare semnată de președintele ANAT, Cristian Bărhălescu, organizația solicită instrumente care să limiteze pierderile de locuri de muncă și să evite „costuri economice și sociale disproporționate” în perioada de ajustare. Demersul se adresează atât Guvernului, cât și organizațiilor reprezentative ale mediului de afaceri, iar informațiile sunt relatate de Agerpres, conform articolului. De ce contează: cererea scade, iar costurile cresc într-un interval scurt ANAT invocă date și evaluări care indică o încetinire economică, citând analize ale Comisiei Europene și ale OECD. În scrisoare se menționează că OECD estimează o diminuare a PIB de 0,1% în 2026, pe fondul consolidării fiscal-bugetare, al încetinirii consumului și al incertitudinii ridicate. Pe partea de costuri, organizația atrage atenția asupra suprapunerii mai multor șocuri într-un timp scurt: consolidare fiscală, consum mai slab, costuri de operare în creștere și majorarea costului muncii. Este menționată și creșterea salariului minim brut cu 6,8% de la 1 iulie 2026, cu impact așteptat mai ales în sectoarele intensive în forță de muncă. Semnale din piață: turiști mai puțini și recul puternic la vouchere Potrivit INS, numărul turiștilor sosiți în structurile de cazare a scăzut cu 6,1% în perioada ianuarie–aprilie 2026 față de aceeași perioadă din anul anterior. În luna aprilie, înnoptările au fost cu 11,6% mai mici decât în aprilie 2025. ANAT leagă o parte din presiune de modificarea sistemului voucherelor de vacanță și indică, pe baza informațiilor centralizate de organizație, o scădere de 61,5% a valorii decontărilor în primele cinci luni din 2026 față de perioada similară din 2025, de la aproximativ 557 milioane lei la 214,5 milioane lei. În luna mai, scăderea ar fi depășit 70%. În același timp, valoarea voucherelor achiziționate de angajatori a scăzut cu 8,8%. Organizația mai susține că, deși inflația poate „masca” statistic scăderea, operatorii estimează că în turismul intern reducerea volumelor se apropie de 30%, efect resimțit în special după schimbarea mecanismului voucherelor. Ce solicită ANAT: mecanisme de tip „stabilizator” pentru companii și angajați În scrisoare, ANAT cere construirea unui mecanism prin care statul să poată limita costurile sociale în perioade de ajustare economică, fie că sunt generate de crize externe, fie de efectele unor politici interne. Printre instrumentele menționate ca opțiuni posibile, în funcție de domeniu și de tipul dificultăților, se află: programe de tip Kurzarbeit (muncă redusă cu sprijin public pentru păstrarea angajaților); credite fiscale pentru menținerea locurilor de muncă; facilități temporare privind fiscalitatea muncii; scheme de sprijin pentru formare profesională; alte instrumente folosite în state europene. Miza de reglementare: TVA și competitivitatea destinației ANAT avertizează și asupra riscului unei noi majorări a TVA pentru serviciile turistice, argumentând că un regim de TVA „competitiv” este utilizat în Europa ca instrument de susținere a competitivității. În viziunea organizației, o creștere a TVA ar afecta capacitatea României de a concura cu destinațiile din regiune și ar reduce atractivitatea investițiilor într-un sector deja presat de cerere mai slabă și costuri mai mari. Separat, organizația indică faptul că România valorifică insuficient turismul de incoming (atragerea turiștilor străini), pe fondul bugetelor reduse pentru promovarea externă, considerate prea mici pentru a produce o schimbare de anvergură. Ce urmează Scrisoarea poziționează turismul și HoReCa ca „indicator” al efectelor cumulate ale consolidării fiscale și ale modificărilor de politici publice, iar solicitarea centrală este introducerea unor instrumente care să prevină pierderi ireversibile de companii și locuri de muncă. Materialul nu precizează un calendar de răspuns din partea Guvernului sau măsuri deja asumate. [...]
Hercule accelerează expansiunea prin franciză, cu un buget de circa 4 milioane de lei pentru 5 restaurante noi în 2026 , mizând pe un model în care majoritatea unităților ar urma să fie deschise împreună cu antreprenori locali, potrivit Economedia . Conceptul românesc de tavernă grecească, dezvoltat de grupul Strong MND , vizează o creștere rapidă a rețelei și și-a setat ca obiectiv atingerea a 100 de restaurante Hercule în următorii cinci ani, printr-un mix de locații proprii și unități operate în sistem de franciză. Ce înseamnă planul de extindere, în cifre În prezent, rețeaua Hercule are 3 restaurante în România (Bacău, Huși și Vaslui). Dintre acestea, unul este administrat direct de companie, iar două funcționează în regim de franciză. Pentru francizați, compania indică următoarele repere financiare: taxă de franciză: 8.900 euro (aprox. 44.000 lei); investiție totală estimată pentru deschiderea unei locații: 150.000–200.000 euro (aprox. 750.000–1.000.000 lei). De ce contează: franciza devine motorul de creștere Strategia Hercule se bazează „într-o măsură importantă” pe franciză, iar ținta declarată este ca aproximativ 80 din cele 100 de restaurante să fie dezvoltate împreună cu oameni de afaceri locali, în acest sistem. Managementul companiei leagă planul de evoluția pieței, invocând faptul că anual în România sunt deschise peste 200 de restaurante/locații HoReCa în franciză. În același timp, grupul mizează pe transferul de know-how din experiența echipei care a construit brandul Spartan, tot din Strong MND. Context: Strong MND și rețeaua Spartan Strong MND este grupul care dezvoltă și Spartan, rețea cu 58 de restaurante la nivel național (25 unități proprii și 33 în franciză), prezentă în peste 25 de orașe și cu peste 1.000 de angajați. Pe lângă Spartan și Hercule, grupul mai dezvoltă concepte precum Tyranozaur și Wokfull. [...]
Pensiunile din Delta Dunării intră în sezon cu cerere similară anului trecut, dar anulări pe fond meteo potrivit Agerpres , care descrie un început de vară „promițător” pentru o parte dintre operatorii locali, în ciuda vremii nefavorabile și a contextului regional marcat de războiul din Ucraina. În Jurilovca, proprietarul unei pensiuni, Vasilică Bold, spune că nivelul de turiști este comparabil cu aceeași perioadă din 2025, cu o concentrare în weekend. El indică vremea drept principalul factor care influențează decizia de călătorie, inclusiv prin anulări și reprogramări în funcție de ploi, dar afirmă că rezervările pentru vară sunt „la fel ca în anii trecuți”. Pe lângă componenta de cazare și masă, operatorii locali încearcă să susțină cererea prin experiențe și evenimente. În Somova, festivalul Dichis’n’Blues (concerte și dezbateri) a adus un plus de ocupare: o proprietară de pensiune, Sanda Cojocaru, afirmă că, pe durata celor trei zile, „toate pensiunile din comună au fost pline”, chiar dacă în timpul evenimentului a fost primit și un mesaj RO-ALERT privind posibilitatea căderii unor drone. Ce apasă pe operațiunile din turismul local Din perspectiva antreprenorilor, riscurile imediate rămân mai degrabă operaționale decât de cerere „pură”: dependența de prognoza meteo , care duce la anulări pe termen scurt și la mutarea sejururilor; sezonalitatea puternică , cu vârf în weekend și așteptări de creștere odată cu vacanța copiilor; birocrația , pe care unii operatori o indică drept zonă unde ar fi nevoie de simplificare. În paralel, reportajul notează și contextul local: Jurilovca a suspendat anul trecut Festivalul borșului de pește, pe fondul restricțiilor bugetare, dar a fost inclusă între stațiunile turistice de interes local prin Hotărâre de Guvern. Calendar de evenimente care poate susține cererea în extrasezonul meteo Pentru vara aceasta sunt menționate mai multe inițiative care încearcă să atragă turiști „indiferent de vreme”, inclusiv activități în zone mai puțin cunoscute (bicicletă, caiac, trasee la pas) și evenimente comunitare. Între reperele punctuale: 18 iunie : o întâlnire deschisă organizată de Asociația „Cu drag din Sulina”, în cadrul proiectului „Sulina, oraș în rezervație”; sâmbătă (data exactă nu este precizată în textul sursă): Bibaniada , concurs feminin de pescuit la biban în echipă, la Mila 23, cu componentă de festival gastronomic și program artistic. Pentru sectorul de ospitalitate din Deltă, mesajul principal al începutului de sezon este că cererea există și se menține la un nivel apropiat de anul trecut , însă veniturile rămân expuse volatilității meteo , iar evenimentele locale devin un instrument tot mai important pentru a stabiliza gradul de ocupare. [...]
Intrarea lui Florin Dumitrescu în zona de restaurante proprii mută competiția în food hall-uri , unde operatorii mizează pe trafic mare și rotație rapidă a conceptelor, într-un proiect care ar urma să se deschidă în trimestrul IV din 2026, potrivit Profit . Chef Florin Dumitrescu va deschide din toamnă două localuri proprii în Marketta Food Hall : SHIRAG (cu specific rotisserie) și MILANESE. El apare pe lista finală a brandurilor care vor funcționa în noul proiect și a publicat un clip video în care spune că a început testele de gust pentru cele două restaurante. „Astăzi, în 2026, mă întorc. Din toamnă, ne vedem la Marketta Food Hall, cu două concepte care spun exact povestea acestui moment: SHIRAG Rotisserie și MILANESE — The Authentic Milanese Schnitzel.” De ce contează pentru piața HoReCa Alegerea unui food hall ca platformă de lansare indică o miză operațională: astfel de spații concentrează mai multe branduri sub același acoperiș, cu flux de clienți generat de ansamblu, ceea ce poate reduce riscul de „start” față de un restaurant stradal clasic, dar crește presiunea pe diferențiere și pe execuție (meniu, viteză, consistență). În același timp, prezența unui nume cu notorietate într-o listă finală de chiriași întărește strategia dezvoltatorilor de a ancora proiectul în branduri care pot atrage trafic încă din primele luni. Context: Marketta Food Hall și proiectul One Gallery Marketta Food Hall este un proiect dezvoltat de Tomcat Hospitality în cadrul One Gallery, fosta hală Ford din București, restaurată de One United Properties. Spațiul este parte dintr-un proiect mixed-use (funcțiuni multiple), care va include birouri, un concept de food market și o zonă de muzeu dedicată istoriei clădirii. Conform informațiilor din articol, Marketta Food Hall ar urma să aibă: o suprafață de peste 6.000 mp; peste 2.000 de locuri; deschidere estimată în trimestrul al patrulea al anului 2026. Clădirea fostei fabrici Ford din cadrul dezvoltării One Floreasca City a fost prima fabrică Ford cu linie de asamblare operațională din Europa de Est; fabrica a fost deschisă în 1936 și închisă în 1948. [...]
