Știri
Știri din categoria Fonduri europene

Victor Negrescu cere accelerarea implementării PNRR și o poziție fermă la negocierile pentru viitorul buget UE, avertizând că România riscă să piardă bani europeni într-un moment în care competiția pentru finanțare se va intensifica, potrivit Mediafax.
Mesajul a fost transmis la Alba Iulia, unde peste 400 de reprezentanți ai administrației publice, mediului de afaceri, instituțiilor europene, consultanților și beneficiarilor de fonduri europene au participat la a doua ediție a Transylvania EU Funds Day, eveniment organizat de vicepreședintele Parlamentului European.
Negrescu a susținut că următoarea perioadă va fi decisivă pentru finalizarea implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). El a criticat politizarea subiectului fondurilor europene și a cerut asumarea responsabilității în cazul pierderii de bani din cauza întârzierilor.
„Dacă actualii guvernanți pierd și un singur euro din PNRR din cauza lipsei de performanță sau a întârzierilor, trebuie să își asume responsabilitatea și să plece din viața politică. România nu își mai permite greșeli. Miza este dezvoltarea țării”.
În același registru, Negrescu a insistat că fondurile europene nu ar trebui tratate ca instrument de confruntare politică.
„România nu trebuie să rateze ultimul tren al banilor europeni. Când este vorba despre accesarea fondurilor europene, m-am săturat de cei care politizează tot. Le transmit foarte clar că, în privința oportunităților europene, avem o singură culoare: România.”
Vicepreședintele PE a legat riscul pentru România de contextul european: președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat asupra presiunilor asupra viitorului buget al Uniunii, inclusiv din cauza rambursării împrumuturilor contractate pentru finanțarea planurilor de redresare.
În acest cadru, Negrescu a afirmat că Uniunea Europeană va avea resurse mai limitate, ceea ce va crește competiția între state pentru finanțare. El a punctat și o țintă de finanțare pe care România ar trebui să o urmărească în următorul exercițiu financiar.
„România nu își permite să contribuie mai mult la bugetul european fără garanția că va putea accesa cel puțin cele 60 de miliarde de euro de care are nevoie pentru dezvoltare în următorul exercițiu financiar”.
(60 de miliarde de euro înseamnă aprox. 300 de miliarde de lei, la un curs orientativ de 5 lei/euro.)
Negrescu a descris România drept „dependentă” de fondurile europene pentru dezvoltare și a susținut că, pentru a rămâne competitivă, țara trebuie să folosească mai eficient oportunitățile europene și să implice mai mult mediul de afaceri în proiecte strategice finanțate din bani UE.
Totodată, el a spus că a propus soluții alternative pentru finanțarea bugetului european, inclusiv taxarea platformelor de pariuri online și combaterea operatorilor ilegali, măsuri despre care afirmă că au fost aprobate de Parlamentul European.
În esență, mesajul transmis este că România intră într-o fereastră de timp mai strânsă: pe de o parte, trebuie să evite pierderile din PNRR prin accelerarea implementării, iar pe de altă parte să se pregătească pentru negocieri mai dure pe viitorul buget UE, într-un context de resurse mai limitate la nivel european.
Recomandate

Negocierile pentru bugetul UE 2028–2034 pot reduce subvențiile României la agricultură , în ciuda bilanțului pozitiv invocat de europarlamentarul Siegfried Mureșan privind utilizarea fondurilor europene, potrivit AGRO TV . România a primit „aproape 45 de miliarde de euro” în cei aproape 20 de ani de la aderarea la Uniunea Europeană, iar Mureșan susține că banii s-au văzut în modernizarea fermelor, creșterea producției și a veniturilor, inclusiv prin achiziții de utilaje agricole „în valoare de sute de mii de euro”. În paralel, el indică investiții în mediul rural – rețele de apă și canalizare, drumuri asfaltate și dezvoltarea unor afaceri – și afirmă că au fost create „peste 100.000 de locuri de muncă” în rural. În aceeași postare, europarlamentarul mai spune că „aproape 30.000 de tineri fermieri” au fost sprijiniți cu fonduri europene pentru a începe sau dezvolta afaceri agricole și că PNL și Grupul PPE „au apărat și vor continua să apere” fondurile destinate fermierilor. Ce se schimbă în discuțiile pentru PAC după 2027 Dincolo de mesajul despre efectele fondurilor europene, materialul atrage atenția asupra riscurilor din negocierile viitoare pentru Politica Agricolă Comună (PAC), principalul mecanism european de finanțare a agriculturii. AGRO TV notează câteva direcții discutate pentru perioada post-2027, cu impact direct asupra fermierilor români: bugetul PAC după 2027 „va fi redus cu aproape 100 de miliarde de euro” față de perioada actuală, până la „aproximativ 300 de miliarde de euro”; din acest buget, România ar avea „garantate doar 16,57 miliarde de euro” pentru susținerea veniturilor fermierilor în 2028–2034, față de „aproximativ 21,5 miliarde de euro” în exercițiul financiar actual; discuțiile ar conduce către o plafonare a subvențiilor la „cel mult 100.000 de euro/fermă”, cu posibile efecte negative asupra fermelor mari și productive. Ce promite Mureșan și ce urmează în negocieri Mureșan afirmă că, în calitate de negociator-șef pentru bugetul UE pe 2024, a obținut „20 de milioane de euro în plus” pentru tinerii fermieri, inclusiv din România, și menționează fonduri suplimentare pentru fermierii afectați de pesta porcină. Pentru bugetul UE 2028–2034, el indică un „angajament” al Comisiei Europene pentru „aproximativ 48,7 miliarde de euro” destinate zonelor rurale (în afara fondurilor rezervate agriculturii și pescuitului) și „posibilitatea mobilizării anticipate” din 2028 a altor „aproximativ 45 de miliarde de euro” pentru fermieri și comunități rurale. Potrivit lui, următorul pas este ca guvernele statelor membre să apere aceste fonduri în Consiliu, în negocierile privind viitorul buget. În final, materialul punctează că, deși schimbările din rural sunt vizibile, persistă probleme structurale, inclusiv depopularea unor sate și discuțiile despre comasarea voluntară a comunelor, iar miza politică imediată rămâne menținerea unei PAC care să sprijine veniturile fermierilor români. [...]

Ministerul Energiei a făcut plăți record de 102,81 milioane euro (aprox. 514 milioane lei) într-o singură săptămână către beneficiarii proiectelor finanțate prin PNRR , un semnal de accelerare a fluxurilor de bani către investiții din energie, potrivit news . Intervalul raportat este 26–30 octombrie 2026, iar ministerul spune că este un record pentru plățile săptămânale. În aceeași perioadă, instituția a autorizat cereri de transfer în valoare totală de 81,77 milioane euro (aprox. 409 milioane lei). Diferența dintre valoarea cererilor autorizate și plățile efective nu este explicată în comunicatul citat. Cât s-a plătit în 2026 și totalul de la începutul programului La nivelul întregului an 2026, Ministerul Energiei indică plăți efectuate de peste 505 milioane euro (aprox. 2,53 miliarde lei). De la începutul programului și până în prezent, suma virată în conturile beneficiarilor depășește 717 milioane euro (aprox. 3,59 miliarde lei). „În intervalul 26 octombrie 2026 – 30 octombrie 2026, au fost autorizate cereri de transfer cu o valoare totală de 81,77 milioane euro, iar valoarea plăţilor a fost de 102,81 mil. euro. Valoare plăţi efectuate în anul 2026: peste 505 milioane euro. Total plăţi cumulate către beneficiari de la începutul programului: peste 717 milioane euro.” Ce urmează: cereri în procesare Ministerul mai precizează că are în curs de procesare două cereri de transfer depuse în trimestrul III din 2026, în valoare de 4,07 milioane euro (aprox. 20,4 milioane lei). Comunicatul nu oferă un termen pentru finalizarea procesării sau pentru efectuarea plăților aferente. [...]

Comisia Europeană a suspendat o parte din plata de 2,67 miliarde de euro din cererea nr. 5 din PNRR după ce nu a putut confirma îndeplinirea a șase jaloane și ținte, ceea ce deschide riscul unei reduceri a sumei finale dacă România nu convinge Bruxelles-ul în următoarele luni, potrivit Economedia . Comisia a evaluat „pozitiv parțial” cererea de plată nr. 5, în valoare de 2,67 miliarde de euro, arătând că România a îndeplinit satisfăcător 34 din 37 de jaloane și 35 din 38 de ținte prevăzute în decizia de punere în aplicare a Consiliului UE. Pentru șase jaloane și ținte, evaluarea a fost suspendată, deoarece Comisia nu a putut confirma îndeplinirea lor. Ce acoperă cererea de plată nr. 5 Cererea vizează reforme și investiții în mai multe domenii, între care gestionarea apei, deșeurilor și pădurilor, decarbonizarea transporturilor și energiei, administrația fiscală, competențe în sistemul sanitar și sectorul social. Pachetul include și măsuri pentru consolidarea procesului decizional guvernamental, accelerarea digitalizării, dezvoltarea cercetării, îmbunătățirea mediului de afaceri și susținerea educației. Între măsurile evidențiate se numără: extinderea accesului la internet de mare viteză în sute de sate din mediul rural, unde operatorii aveau puține stimulente comerciale; achiziția de vehicule nepoluante pentru administrații, casarea vehiculelor vechi și reducerea treptată a dependenței de centrale pe combustibili fosili, prin creșterea producției din surse regenerabile; digitalizarea universităților și a administrației fiscale, prin consolidarea infrastructurii digitale și creșterea utilizării serviciilor fiscale digitale. Cele șase jaloane și ținte care blochează o parte din bani Comisia Europeană a suspendat evaluarea, în baza articolului 24 alineatul (8) din Regulamentul privind Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), pentru jaloane și ținte care se referă la: intrarea în vigoare a actelor normative pentru utilizarea terenurilor de stat în investiții în energie regenerabilă și pentru sprijinirea dezvoltării pieței hidrogenului regenerabil; înființarea unui registru național unic al terenurilor aflate în proprietatea statului; reducerea timpului mediu necesar pentru intervențiile la rețeaua de transport al energiei electrice; aplicarea testului IMM-urilor; îmbunătățirea accesului companiilor la finanțare prin garanții de portofoliu. Procedura permite, pe de o parte, plata parțială pentru jaloanele și țintele validate și, pe de altă parte, acordă timp suplimentar statului membru pentru observații privind elementele considerate neîndeplinite. Calendarul deciziei și riscul de reducere a sumei Evaluarea preliminară a fost transmisă Comitetului Economic și Financiar, care are patru săptămâni pentru a emite un aviz. Plata poate fi făcută după aviz și după adoptarea unei decizii de plată de către Comisie. În perioada următoare, Comisia va comunica României motivele pentru care consideră că anumite jaloane și ținte nu au fost îndeplinite satisfăcător, iar România va avea două luni pentru a transmite observații. Dacă, după analizarea acestora, Comisia își menține evaluarea, va reduce din totalul de 2,67 miliarde de euro cuantumul aferent țintelor restante, pe baza metodologiei Comisiei privind suspendarea plăților (comunicarea din 21 februarie 2023), care acordă o pondere importantă jaloanelor-cheie de reformă. Dacă ulterior jaloanele sunt considerate îndeplinite, suma corespunzătoare ar urma să fie virată. România a depus cererea de plată nr. 5 la 15 august 2026, iar Comisia anunță că a primit deja și cererea de plată nr. 6, ultima din PNRR, pe care o evaluează în prezent. În contextul închiderii Mecanismului de Redresare și Reziliență la sfârșitul lui 2026, statele membre trebuie să implementeze jaloanele și țintele restante până în august 2026 și să depună ultimele cereri de plată până la finalul lunii septembrie 2026. [...]

România ar putea încasa peste 8 miliarde de euro (aprox. 40 miliarde lei) din PNRR , însă banii depind de închiderea rapidă a restanțelor administrative și de evaluarea Comisiei Europene, potrivit Adevărul . Suma este legată de cererile de plată 5 și 6, iar Guvernul spune că discuțiile tehnice cu Bruxelles-ul sunt în desfășurare. Ministrul Transporturilor, Ștefan-Ovidiu Popa, afirmă că a analizat împreună cu ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Mihai Ghigiu, stadiul obiectivelor asumate pentru cele două cereri de plată. În acest context, Popa susține că Ministerul Transporturilor a contribuit la îndeplinirea a 11 jaloane (ținte și reforme asumate în PNRR, care condiționează plata). „România ar avea de încasat pe aceste jaloane peste 8 miliarde de euro. La acordarea acestei sume, care va intra în bugetul de stat, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a contribuit prin îndeplinirea a 11 jaloane.” Blocajul operațional: 2.400 de cereri de plată restante, termen 6 noiembrie În paralel cu negocierile tehnice, autoritățile încearcă să reducă întârzierile administrative care afectează proiectele finanțate prin PNRR. Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, spune că există aproximativ 2.400 de cereri de plată restante, care trebuie clarificate până la 6 noiembrie. Printre problemele menționate se numără documente legate de certificate și audituri energetice. Miza, conform declarațiilor din articol, este deblocarea plăților pentru a menține investițiile în derulare și pentru a asigura finanțarea autorităților locale și a companiilor implicate în proiecte. „Prioritatea este clară: deblocarea plăților către autoritățile locale și firmele românești și continuarea investițiilor esențiale pentru comunități.” Ce urmează și de ce contează pentru buget Mihai Ghigiu indică, la rândul său, data de 6 noiembrie ca termen pentru închiderea procedurilor administrative restante, astfel încât fondurile din PNRR să poată ajunge în România până la sfârșitul anului, conform articolului. Încasarea efectivă a celor peste 8 miliarde de euro rămâne condiționată de evaluarea cererilor de plată și de îndeplinirea condițiilor stabilite în relația cu Comisia Europeană . În același timp, ministrul Transporturilor arată că experiența din implementarea PNRR ar trebui folosită și pentru pregătirea proiectelor din viitorul cadru financiar multianual 2028–2034. Pentru economie, punctul imediat de interes rămâne însă capacitatea administrației de a închide rapid restanțele care blochează fluxul de bani către buget, autorități locale și firme. [...]

Guvernul pune presiune pe recuperarea jaloanelor restante din PNRR, pentru a evita pierderea de fonduri europene , după ce premierul Luca Niculescu a convocat o reuniune de evaluare cu miniștrii responsabili, potrivit News . Mesajul transmis este că termenele sunt „foarte, foarte strânse”, iar întârzierile și lipsa de coordonare pot costa România bani din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Niculescu a spus că reuniunea are loc „imediat după ședința de Guvern” și că obiectivul este „să salvăm fiecare euro” pe care România îl mai poate încasa prin PNRR, subliniind că fondurile se traduc în investiții în spitale, școli, infrastructură și modernizarea statului. „Nu ne putem permite să pierdem bani europeni din cauza unor întârzieri, din cauza lipsei de coordonare şi obiectivul meu este foarte clar să salvăm fiecare euro pe care România îl mai poate încasa prin PNRR.” Ce urmărește Guvernul, din perspectiva implementării Premierul a indicat că miza imediată este disciplina de execuție și clarificarea responsabilităților la nivel de ministere. El a precizat că vrea ca fiecare ministru să știe „exact ce are de făcut” și „cine răspunde” pentru îndeplinirea angajamentelor, inclusiv cât de rapid pot fi realizate. „Vreau ca fiecare ministru să ştie exact ce are de făcut şi cine răspunde pentru îndeplinirea angajamentelor şi cât de rapid pot fi făcute aceste angajamente.” De ce contează pentru economie În logica PNRR, neîndeplinirea jaloanelor (ținte și reforme asumate) poate întârzia sau bloca accesul la tranșe de finanțare. Niculescu a legat explicit riscul de întârzieri de posibilitatea pierderii de bani europeni, insistând că România „are nevoie” de aceste fonduri. Articolul nu oferă detalii despre ce jaloane sunt restante, ce ministere sunt vizate sau un calendar de recuperare; informațiile disponibile se limitează la anunțul convocării reuniunii și la mesajul de accelerare și responsabilizare la nivel guvernamental. [...]

Alocarea a circa 8,5 miliarde euro (aprox. 42,5 miliarde lei) pentru proiecte sociale în viitorul buget UE 2028–2034 ridică miza pentru planul național de finanțare al României , potrivit Mediafax , care citează o postare a europarlamentarului PSD Gabriela Firea . Firea afirmă că „minimum 14%” din viitoarele fonduri europene pentru România ar urma să fie direcționate către proiecte sociale, ceea ce ar însemna aproximativ 8,5 miliarde de euro. Declarația vine în contextul discuțiilor despre viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034. Ce se schimbă: finanțarea socială ar intra într-un „plan național” Potrivit europarlamentarului, în viitorul buget UE „fiecare stat va avea un plan național din care se vor finanța și măsurile sociale”. În această logică, Firea indică drept prioritate menținerea Fondului Social European la „cel puțin 100 de miliarde de euro”. În viziunea prezentată, banii ar urma să susțină, între altele, măsuri pentru: copiii din familii vulnerabile; tinerii care au abandonat școala; tinerele mame care vor să se întoarcă la cursuri. Context: discuții la Strasbourg și un calendar strâns pentru 2028 Firea spune că a discutat subiectul cu vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, în Parlamentul European de la Strasbourg, în cadrul grupului de lucru al socialiștilor europeni pentru educație și cultură. Tot ea afirmă că Mînzatu a insistat asupra necesității unui acord până la finalul anului, astfel încât „noile proiecte să poată porni la timp în 2028”. Educație: locuințe pentru profesori și recomandări europene În aceeași discuție, Firea menționează problemele profesorilor, în special birocrația și dificultățile cadrelor didactice tinere de a găsi locuințe accesibile în marile orașe. Ea afirmă că, în acest context, Comisia propune ca statele să includă profesorii pe lista de priorități la investițiile în locuințe, alături de medici, asistente și pompieri. Firea mai spune că pe 4 noiembrie este așteptată o recomandare europeană privind condițiile de muncă ale profesorilor și enumeră măsuri dintr-un pachet pentru educație pe care Comisia Europeană ar urma să îl anunțe luna viitoare, inclusiv alianțe între școli pentru matematică, citire și educație digitală, resurse digitale și de inteligență artificială și o nouă strategie pentru învățământul profesional. Erasmus+: cerere de buget mai mare Un alt punct menționat este viitorul program Erasmus+. Firea afirmă că a cerut un buget de 47 de miliarde de euro (aprox. 235 miliarde lei), peste propunerea Comisiei, și că pentru această variantă „voi vota astăzi”. În acest moment, informațiile prezentate sunt la nivel de declarații și discuții politice; detaliile finale despre sume și mecanismele de alocare depind de negocierile privind bugetul UE 2028–2034 și de forma planului național care ar urma să fie cerut fiecărui stat. [...]