Știri
Știri din categoria Fonduri europene

România riscă să piardă teren la fondurile UE după 2028 dacă nu se adaptează la mutarea banilor spre Bruxelles, în condițiile în care, potrivit Agerpres, peste 55% din viitoarele fonduri europene ar urma să fie administrate direct de instituțiile europene, nu prin alocări naționale.
Victor Negrescu, europarlamentar și vicepreședinte al Parlamentului European, a susținut la Alba Iulia că România are „un raport pozitiv” în relația financiară cu UE: a contribuit cu aproximativ 30 de miliarde de euro (aprox. 150 miliarde lei) la bugetul comun și a primit peste 100 de miliarde de euro (aprox. 500 miliarde lei). El a adăugat că „potențialul este mult mai mare” și că România ar trebui să caute și alte surse, inclusiv prin Banca Europeană de Investiții și programe accesibile direct la Bruxelles.
Negrescu a afirmat că, în prezent, 9 din 10 investiții publice din România au folosit la un moment dat bani europeni, iar 60% dintre proiectele aflate acum în derulare implică „într-o mare măsură” fonduri europene. În acest context, el a descris o dependență a comunităților și județelor de finanțarea UE, inclusiv pentru investiții, și a punctat nevoia ca resursele să fie utilizate „adecvat”.
Europarlamentarul s-a referit la viitorul cadru financiar multianual 2028–2034, pentru care Comisia Europeană ar avea o propunere de buget de aproape 2 trilioane de euro. În această perspectivă, România „ar urma să primească” în jur de 60 de miliarde de euro (aprox. 300 miliarde lei), o sumă pe care Negrescu a spus că trebuie „păstrată” în negocieri.
Potrivit acestuia, statele membre nu au ajuns încă la un acord, însă „până la finalul anului” ar urma să existe un acord „de principiu” privind bugetul.
Negrescu a spus că se schimbă și ponderea banilor distribuiți: dacă până acum peste 50% erau alocați prin „anvelope naționale”, în viitor majoritatea fondurilor ar urma să fie gestionate direct de Bruxelles (peste 55%). În acest cadru, el a menționat un „fond european de competitivitate”, pentru care România ar trebui să pregătească proiecte „mari” și „serioase”, cu anvergură europeană și cu mulți actori implicați, inclusiv prin parteneriate public–privat funcționale, deoarece proiectele românești vor concura direct cu cele depuse de alte state membre.
Declarațiile au fost făcute la evenimentul „Transylvania EU Funds Day”, organizat la Alba Iulia ca platformă de dialog despre viitorul fondurilor europene și investițiile strategice pentru dezvoltarea României.
Recomandate

România riscă să piardă din fondurile UE dacă bugetul 2028–2034 este tăiat , iar Parlamentul European încearcă să blocheze scenariul în care Uniunea primește mai multe sarcini, dar mai puțini bani, potrivit Mediafax . Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan spune că, la negocierile de la Dublin, a susținut un nivel mai ridicat al fondurilor europene pentru România în viitorul cadru financiar multianual, care ar urma să intre în vigoare din 2028. Mureșan a participat ca reprezentant al Parlamentului European la discuțiile privind bugetul UE pentru perioada 2028–2034, într-o întâlnire între reprezentanți ai UE și guvernele statelor membre. El afirmă că poziția Parlamentului este pentru creșterea fondurilor europene alocate fiecărei țări, însă unele guverne s-ar opune. „Nu putem cere Uniunii Europene să facă mai mult și, în același timp, să îi reducem bugetul.” Miza: resurse noi la nivelul UE, fără presiune pe bugetele naționale În contextul constrângerilor bugetare invocate de statele membre, europarlamentarul spune că soluția propusă de Parlamentul European este introducerea unor „noi resurse proprii” ale Uniunii, inclusiv o taxă digitală, pentru a asigura „predictibilitate și resurse suplimentare”, fără presiune pe cetățeni sau pe bugetele naționale. Negocierile: statele net contribuitoare cer mai multă ambiție, dar și un buget mai mic Potrivit lui Mureșan, Consiliul (guvernele statelor membre) nu are încă o poziție comună. El susține că unele state net contribuitoare sunt de acord că UE trebuie să facă mai mult pentru securitate și întărirea economiei, menținând agricultura și coeziunea ca priorități, dar cer reducerea bugetului pentru a limita presiunea asupra bugetelor naționale. În același timp, Mureșan afirmă că guvernul Irlandei va avea „cea mai grea misiune”, deoarece după aceste negocieri ar urma să contureze o propunere de împărțire a bugetului. Ce ar însemna pentru România În varianta susținută de Mureșan ca negociator din partea Parlamentului European, bugetul alocat României pentru proiecte și investiții ar crește cu 6 miliarde de euro (aprox. 30 miliarde lei). Publicația notează că bugetul UE pentru fiecare țară ar urma să intre în vigoare în 2028. [...]

România riscă un gol de finanțare în buget dacă nu încasează integral banii PNRR prinși la venituri , într-un moment în care cheltuielile deja angajate sunt greu de oprit sau amânat, potrivit unei analize din Ziarul Financiar . În mai puțin de două săptămâni, România „trage linie” și își poate face o idee despre câți bani a atras efectiv din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . O parte din fondurile UE au fost deja prinse în buget, la venituri: 98,7 mld. lei, din care 33 mld. lei reprezintă bani din componenta nerambursabilă a PNRR. Miza imediată este una fiscală: dacă o parte din veniturile bugetate așteptate nu se materializează, deficitul bugetar ar putea crește, în condițiile în care cheltuielile care ar fi trebuit acoperite din aceste fonduri nu pot fi stopate sau amânate, notează publicația. Context politic: blocajele se văd și în capacitatea de execuție În același context, Ziarul Financiar menționează că discuția de ieri pe legea salarizării dintre președintele Nicușor Dan și o parte a liderilor partidelor parlamentare s-a încheiat fără rezultat, pe fondul unor neînțelegeri care nu sunt doar între partide, ci și la nivelul guvernului. Pentru buget, combinația dintre venituri incerte și cheltuieli greu de ajustat amplifică riscul ca neîncasarea fondurilor așteptate din PNRR să se traducă rapid în presiune suplimentară pe deficit. [...]

Modernizarea Parcului Plumbuita intră în execuție cu un buget de 92,52 milioane de lei, din care peste 36 milioane vin din fonduri publice și europene nerambursabile , după ce Primăria Municipiului București a emis autorizația de construire, potrivit Economedia . Proiectul include și finanțare europeană prin Programul Regional București–Ilfov 2021–2027. Primarul Sectorului 2, Rareș Hopincă, a anunțat pe Facebook că ordinul de începere a lucrărilor urmează să fie emis luni, iar începerea efectivă ar trebui să aibă loc „în termen de 10 zile”, conform legii. Lucrările vor fi etapizate, astfel încât o parte din parc să rămână permanent accesibilă pentru locuitorii din zonă și pentru tranzit. Cum se finanțează proiectul Valoarea totală a proiectului este de 92,52 milioane de lei (inclusiv TVA) . Structura de finanțare menționată include: aprox. 20,14 milioane de lei finanțare nerambursabilă din Fondul European de Dezvoltare Regională ; 16,62 milioane de lei de la bugetul de stat . Restul sumei nu este detaliat în materialul citat. Ce include modernizarea și unde se intervine Proiectul vizează reamenajarea a aproximativ 20,5 hectare de spații verzi și cuprinde intervenții atât în Parcul Plumbuita , cât și pe Insula Plumbuita. Obiectivul este modernizarea a trei zone: Parcul Plumbuita 1, Parcul Plumbuita 2 și Insula Plumbuita . Lucrările prevăzute includ, între altele: refacerea aleilor și înlocuirea mobilierului urban; modernizarea locurilor de joacă, inclusiv un loc de joacă senzorial și unul pentru copii cu dizabilități; amenajări pentru sport, șah, picnic și activități în aer liber, plus o zonă multifuncțională pentru sport; plantări de arbori, arbuști și plante perene, cu păstrarea vegetației valoroase existente; sistem automatizat de irigații; piste de alergare și biciclete pe malul lacului. Context: autorizare începută în 2024 Hopincă afirmă că cererea pentru autorizația de construire a fost depusă în mai 2024 , iar documentația inițială a avut „mai multe probleme”, fiind modificată împreună cu Primăria Municipiului București pentru a putea fi autorizată. Sectorul 2 estimează că investiția va îmbunătăți accesul la spații verzi pentru aproximativ 116.000 de persoane . [...]

UE a deblocat 6,6 miliarde de euro (aprox. 33 miliarde lei) pentru sprijin militar legat de Ucraina , bani care vor acoperi atât finanțarea unor programe comune, cât și rambursarea cheltuielilor deja făcute de statele membre, potrivit Economedia . Suma provine din Facilitatea Europeană pentru Pace , un instrument folosit de țările UE pentru a finanța asistență militară acordată statelor din afara Uniunii și pentru a rambursa guvernelor costurile ajutorului militar livrat. Din fondurile deblocate, 900 milioane de euro (aprox. 4,5 miliarde lei) sunt alocate Misiunii UE de asistență militară pentru Ucraina, iar 1 miliard de euro (aprox. 5 miliarde lei) este destinat finanțării unor noi achiziții comune de echipamente, a indicat șefa diplomației europene, Kaja Kalas, într-un mesaj pe X. Restul de 4,7 miliarde de euro (aprox. 23,5 miliarde lei) ar urma să fie folosit pentru rambursarea cheltuielilor suportate de statele membre. Unele guverne au anunțat deja că intenționează să direcționeze o parte din aceste rambursări către Ucraina, însă nu este clar câți bani vor ajunge direct la Kiev , deoarece decizia depinde de fiecare stat în parte. De ce contează: deblocarea schimbă fluxul de rambursări și achiziții comune Din perspectivă economică și operațională, decizia are două efecte imediate: pune în mișcare plăți restante către statele membre (prin rambursări) și creează spațiu bugetar pentru achiziții comune de echipamente, ceea ce poate accelera livrările și poate reduce costurile prin comenzi agregate. Context: fonduri blocate luni de zile Resursele destinate Ucrainei au fost blocate în acest fond timp de luni, inițial de precedentul guvern ungar condus de premierul Viktor Orbán , favorabil Rusiei, potrivit informațiilor citate de Economedia din Agerpres. [...]

Instituțiile publice pot accesa 650 de milioane de euro (aprox. 3,25 miliarde lei) pentru a-și reduce costurile cu energia prin investiții în producția și stocarea energiei din surse regenerabile, potrivit Newsweek . Finanțarea este anunțată ca fiind derulată prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) și vine din Fondul pentru Modernizare . Ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale a comunicat, într-o postare pe Facebook, lansarea a două programe de finanțare, cu un buget total de 650 de milioane de euro. Conform informațiilor citate de publicație din news.ro, alocarea este de 10 milioane de euro (aprox. 50 milioane lei) pe beneficiar , iar cererile de finanțare se pot depune începând cu 28 septembrie . Cine poate primi banii și pentru ce investiții Scopul declarat al programelor este sprijinirea instituțiilor publice pentru instalarea de sisteme fotovoltaice și capacități de stocare a energiei (de regulă, baterii care permit utilizarea energiei produse și în afara intervalelor cu soare). În lista de beneficiari menționată de ministru intră: primării; consilii județene; spitale publice; universități; unități de cult; centre sociale; alte instituții publice. De ce contează: impact direct în bugete și în funcționarea serviciilor publice Miza economică a finanțării este reducerea facturilor la energie pentru instituțiile care deservesc comunitatea și creșterea independenței energetice, prin producție proprie și stocare. În practică, programul poate diminua presiunea pe bugetele locale și pe bugetele instituțiilor mari consumatoare (precum spitalele), mai ales în perioade cu prețuri volatile la energie. Publicația mai trimite la un material separat despre o inovație în zona panourilor solare, disponibil aici: Newsweek . [...]

Agroserv Măriuța a primit undă verde pentru 1,8 mil. euro (aprox. 9,5 mil. lei) fonduri nerambursabile, bani care ar urma să-i reducă factura la energie prin producție proprie cu stocare , potrivit ZF . Finanțarea vizează două proiecte fotovoltaice, cu o capacitate totală de 3,3 MW, declarate eligibile în schema de ajutor administrată de AFIR. Compania, producătorul mărcii Lăptăria cu Caimac (simbol bursier MILK), spune că investițiile urmăresc să reducă dependența de energia cumpărată din rețea și să optimizeze costurile operaționale, într-un context în care energia rămâne un cost important pentru procesare și pentru activitățile din fermă. Cum se împart banii și ce capacități se instalează Din totalul de 1,8 milioane de euro, finanțarea este împărțită între două amplasamente, ambele cu stocare integrată (baterii): Fabrica : 1.078.000 de euro (aprox. 5,7 mil. lei) pentru 2 MW , cu un autoconsum estimat la circa 90,3% din energia produsă. Ferma : 726.417 euro (aprox. 3,8 mil. lei) pentru 1,3 MW , cu un autoconsum estimat la 97,2% . Ce urmează: contractare și fereastra de contestații Proiectele intră în etapa de contractare. Contestațiile pot fi depuse în termen de cinci zile lucrătoare de la notificări, însă compania estimează că acestea nu vor afecta finanțarea. Context bursier și financiar Agroserv Măriuța a încheiat 2025 cu afaceri de 108,9 milioane de lei , în creștere cu 22%, și profit net de 3,7 milioane de lei , după pierderea din 2024. Acțiunile au închis ședința de miercuri la 6,10 lei , în creștere cu 1,7% , conform datelor prezentate de publicație. [...]