Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Alocarea a circa 8,5 miliarde euro (aprox. 42,5 miliarde lei) pentru proiecte sociale în viitorul buget UE 2028–2034 ridică miza pentru planul național de finanțare al României, potrivit Mediafax, care citează o postare a europarlamentarului PSD Gabriela Firea.
Firea afirmă că „minimum 14%” din viitoarele fonduri europene pentru România ar urma să fie direcționate către proiecte sociale, ceea ce ar însemna aproximativ 8,5 miliarde de euro. Declarația vine în contextul discuțiilor despre viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034.
Potrivit europarlamentarului, în viitorul buget UE „fiecare stat va avea un plan național din care se vor finanța și măsurile sociale”. În această logică, Firea indică drept prioritate menținerea Fondului Social European la „cel puțin 100 de miliarde de euro”.
În viziunea prezentată, banii ar urma să susțină, între altele, măsuri pentru:
Firea spune că a discutat subiectul cu vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, în Parlamentul European de la Strasbourg, în cadrul grupului de lucru al socialiștilor europeni pentru educație și cultură.
Tot ea afirmă că Mînzatu a insistat asupra necesității unui acord până la finalul anului, astfel încât „noile proiecte să poată porni la timp în 2028”.
În aceeași discuție, Firea menționează problemele profesorilor, în special birocrația și dificultățile cadrelor didactice tinere de a găsi locuințe accesibile în marile orașe. Ea afirmă că, în acest context, Comisia propune ca statele să includă profesorii pe lista de priorități la investițiile în locuințe, alături de medici, asistente și pompieri.
Firea mai spune că pe 4 noiembrie este așteptată o recomandare europeană privind condițiile de muncă ale profesorilor și enumeră măsuri dintr-un pachet pentru educație pe care Comisia Europeană ar urma să îl anunțe luna viitoare, inclusiv alianțe între școli pentru matematică, citire și educație digitală, resurse digitale și de inteligență artificială și o nouă strategie pentru învățământul profesional.
Un alt punct menționat este viitorul program Erasmus+. Firea afirmă că a cerut un buget de 47 de miliarde de euro (aprox. 235 miliarde lei), peste propunerea Comisiei, și că pentru această variantă „voi vota astăzi”.
În acest moment, informațiile prezentate sunt la nivel de declarații și discuții politice; detaliile finale despre sume și mecanismele de alocare depind de negocierile privind bugetul UE 2028–2034 și de forma planului național care ar urma să fie cerut fiecărui stat.
Recomandate
România riscă să piardă din fondurile UE dacă bugetul 2028–2034 este tăiat , iar Parlamentul European încearcă să blocheze scenariul în care Uniunea primește mai multe sarcini, dar mai puțini bani, potrivit Mediafax . Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan spune că, la negocierile de la Dublin, a susținut un nivel mai ridicat al fondurilor europene pentru România în viitorul cadru financiar multianual, care ar urma să intre în vigoare din 2028. Mureșan a participat ca reprezentant al Parlamentului European la discuțiile privind bugetul UE pentru perioada 2028–2034, într-o întâlnire între reprezentanți ai UE și guvernele statelor membre. El afirmă că poziția Parlamentului este pentru creșterea fondurilor europene alocate fiecărei țări, însă unele guverne s-ar opune. „Nu putem cere Uniunii Europene să facă mai mult și, în același timp, să îi reducem bugetul.” Miza: resurse noi la nivelul UE, fără presiune pe bugetele naționale În contextul constrângerilor bugetare invocate de statele membre, europarlamentarul spune că soluția propusă de Parlamentul European este introducerea unor „noi resurse proprii” ale Uniunii, inclusiv o taxă digitală, pentru a asigura „predictibilitate și resurse suplimentare”, fără presiune pe cetățeni sau pe bugetele naționale. Negocierile: statele net contribuitoare cer mai multă ambiție, dar și un buget mai mic Potrivit lui Mureșan, Consiliul (guvernele statelor membre) nu are încă o poziție comună. El susține că unele state net contribuitoare sunt de acord că UE trebuie să facă mai mult pentru securitate și întărirea economiei, menținând agricultura și coeziunea ca priorități, dar cer reducerea bugetului pentru a limita presiunea asupra bugetelor naționale. În același timp, Mureșan afirmă că guvernul Irlandei va avea „cea mai grea misiune”, deoarece după aceste negocieri ar urma să contureze o propunere de împărțire a bugetului. Ce ar însemna pentru România În varianta susținută de Mureșan ca negociator din partea Parlamentului European, bugetul alocat României pentru proiecte și investiții ar crește cu 6 miliarde de euro (aprox. 30 miliarde lei). Publicația notează că bugetul UE pentru fiecare țară ar urma să intre în vigoare în 2028. [...]
Guvernul vizează sprijin pentru minimum 10.000 de IMM-uri prin instrumente financiare din fonduri europene , până la finalul actualei perioade de programare, potrivit Programului de guvernare 2026–2028 prezentat de premierul desemnat Luca Niculescu, relatează Agerpres . Miza economică este trecerea de la granturi „simple” la combinații de finanțare care pot mobiliza capital privat și pot crește volumul total al investițiilor. Documentul prevede „regândirea programelor de sprijin” prin crearea unor instrumente și fonduri de investiții pentru mediul de afaceri. Acestea ar urma să combine, în funcție de nevoile locale și de sectoarele considerate strategice, garanții, subvenții de dobândă, împrumuturi și granturi. Unde ar urma să meargă banii Finanțările ar urma să fie orientate către investiții productive, cu accent pe: industrie; automatizare; digitalizare; inteligență artificială; semiconductori; industria auto și baterii; energie; industria farmaceutică; apărare și tehnologii strategice. Schimbare de arhitectură: rolul BID și strategia din primul an Programul mai prevede ca Banca de Investiții și Dezvoltare să devină administratorul principal al instrumentelor financiare finanțate din fonduri europene, inclusiv pentru garanții, capital de risc și co-investiții. Această abordare ar urma să se bazeze pe o strategie pe termen mediu elaborată împreună cu Banca Europeană de Investiții și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. În primul an de mandat, Executivul își propune adoptarea unei strategii naționale pentru instrumentele financiare, împreună cu Ministerul Finanțelor. Strategia ar urma să identifice necesarul de finanțare pentru IMM-uri și start-up-uri, cercetare și inovare, eficiență energetică a clădirilor, energie regenerabilă, infrastructură municipală, agricultură și dezvoltare rurală, stabilind pentru fiecare sector instrumentul potrivit (garanții, împrumuturi, capital de risc sau combinații cu granturi). Ținta de multiplicare și atragerea finanțării private Un obiectiv explicit este obținerea unui efect de multiplicare de cel puțin trei euro investiți pentru fiecare euro public angajat prin instrumente financiare și finanțare mixtă. Totodată, Guvernul își propune ca finanțarea privată să reprezinte circa o treime din resursele mobilizate prin politica de coeziune 2028–2034, ceea ce ar muta o parte din presiunea de pe bugetele publice către piață, dacă mecanismele vor fi implementate efectiv. În paralel, programul include intenția de a înființa un fond național în care sumele rambursate de beneficiari să fie reinvestite, pentru a menține continuitatea finanțării economiei după închiderea programelor europene. [...]
România riscă să piardă aproximativ 970 de milioane de euro (aprox. 4,85 miliarde lei) din ultima cerere de plată PNRR , în principal din cauza unor reforme neîndeplinite, iar programul de guvernare 2026–2028 propune accelerarea documentării jaloanelor și mutarea proiectelor nefinalizate pe alte surse de finanțare, potrivit Agerpres . Riscul este legat, în principal, de neîndeplinirea reformei salarizării unitare în sectorul public și de obligații privind decarbonizarea. În document este menționată o pierdere estimată la cererea nr. 6 de circa 0,97 miliarde euro, din care aproximativ 770 milioane euro ar fi asociate salarizării unitare și 50 milioane euro legii decarbonizării. Ce măsuri sunt propuse pentru a limita pierderile Programul de guvernare al premierului desemnat Luca Niculescu prevede concentrarea resurselor administrative pe cererile de plată 5 și 6, aflate în evaluarea Comisiei Europene , inclusiv pe cererea finală, „de aproximativ 4,35 miliarde euro net”. Printre măsurile operaționale menționate în document: înființarea unei „celule de închidere a PNRR”, la nivelul MIPE și al coordonatorilor de reforme și investiții, care să răspundă în maximum 5 zile lucrătoare solicitărilor Comisiei Europene; evaluarea „proiect cu proiect” a investițiilor nefinalizate și concentrarea pe proiectele viabile; identificarea, pentru investițiile mature și justificate economic care nu mai pot fi finanțate prin PNRR, a unei surse alternative în funcție de gradul de execuție: coeziune 2021–2027, alte programe europene, finanțări de la BEI/BERD/BM și, „în ultimă instanță”, bugetul național; instituirea unui mecanism unic de monitorizare a obligațiilor post-PNRR (operare, întreținere, indicatori) și publicarea unui raport de închidere: „ce s-a construit, ce s-a pierdut și de ce”. Calendarul evaluării la Comisia Europeană și miza financiară Conform programului, toate cele șase cereri de plată au fost depuse, ultima la 30 septembrie 2026. România a încasat până acum 13,27 miliarde euro, adică aproximativ 66% din alocarea actuală a PNRR. Cererea de plată nr. 5, depusă în august 2026, ar mai aduce aproximativ 1,88 miliarde euro, iar cererea finală (valoare netă 4,35 miliarde euro) este în evaluarea Comisiei Europene. Documentul indică termenele: evaluarea ar trebui încheiată până la 6 noiembrie, iar decizia emisă până la 20 noiembrie 2026; ulterior, România ar avea două luni pentru a transmite dovezi suplimentare pentru țintele considerate neîndeplinite. Dacă estimările se confirmă, România ar urma să încaseze în total aproximativ 18,5 miliarde euro din PNRR, „peste 90%” din valoarea actuală a planului. Context: alocarea PNRR a fost redusă, iar execuția a depășit sumele încasate Alocarea PNRR a fost redusă de la 29,2 miliarde euro (la aprobarea din 2021) la 20,10 miliarde euro, reducerea vizând mai ales componenta de împrumut, pentru încadrarea în traiectoria de ajustare fiscală, potrivit programului de guvernare. Alocarea actuală este formată din 13,56 miliarde euro granturi și 6,54 miliarde euro împrumuturi. La 31 august 2026, coordonatorii de reforme și investiții utilizaseră 13,61 miliarde euro din fonduri PNRR (67,7% din valoarea planului). Suma utilizată reprezintă 104,9% din fondurile încasate de la Comisia Europeană, iar bugetul de stat a contribuit cu 2,71 miliarde euro (din care 430 milioane euro cofinanțare națională și 2,28 miliarde euro TVA), conform documentului. [...]
Prelungirea până la 30 noiembrie 2026 a depunerii proiectelor poate crește absorbția fondurilor pentru viticultură , într-un moment în care interesul din piață acoperă încă parțial bugetele disponibile, potrivit Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale . Cererile se transmit prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), iar măsura vizează două intervenții din Planul Strategic PAC 2023–2027 . Decizia privește intervențiile IS-V-02 („Investiții în active corporale și necorporale”) și IS-V-07 („Investiții în active corporale și necorporale menite să sporească durabilitatea producției de vin”). MADR spune că a prelungit sesiunea la solicitarea organizațiilor de producători, pentru a oferi timp suplimentar pregătirii documentațiilor tehnice și pentru a facilita accesarea integrală a fondurilor europene nerambursabile. „Am decis prelungirea acestei sesiuni pentru că ne dorim ca niciun producător care intenționează să investească în tehnologii moderne, eficiență energetică și practici sustenabile să nu fie dezavantajat de constrângerile de timp pentru pregătirea documentației necesare accesării finanțării. Totodată, obiectivul nostru este absorbția integrală a fondurilor europene nerambursabile disponibile și valorificarea fiecărei oportunități de finanțare pentru modernizarea și creșterea competitivității sectorului vitivinicol”, a declarat Tánczos Barna, ministrul interimar al agriculturii și dezvoltării rurale. Unde este acum cererea: 21 de proiecte, sub plafoanele disponibile Până la data comunicării, prin sistemul electronic al APIA au fost înregistrate 21 de cereri de finanțare, cu o valoare cumulată de 5.935.436,80 euro (aprox. 29,7 milioane lei), împărțite astfel: IS-V-02 : 18 cereri, în valoare totală de 5.699.920,52 euro (aprox. 28,5 milioane lei) grad de acoperire: 40,65% din pragul maxim de 150% al plafonului alocat alocare financiară disponibilă: 9.348.921,00 euro (aprox. 46,7 milioane lei) IS-V-07 : 3 cereri, în valoare totală de 235.516,28 euro (aprox. 1,18 milioane lei) grad de acoperire: 9,26% din pragul maxim de 150% al plafonului alocat alocare financiară disponibilă: 1.695.498,00 euro (aprox. 8,5 milioane lei) Ce trebuie să știe solicitanții: sesiunea se poate închide mai devreme MADR reamintește că depunerea se poate închide înainte de 30 noiembrie 2026 doar dacă valoarea totală a proiectelor depuse atinge pragul de 150% din plafonul financiar stabilit , conform art. 8 alin. (2) din Anexele nr. 1 și 2 ale Ordinului MADR nr. 49/2025 (cu modificările și completările ulterioare). Pentru clarificări și suport tehnic, echipa poate fi contactată la [email protected] . [...]
Guvernul vrea să evite pierderea banilor din Fondul pentru Tranziție Justă printr-un plan de accelerare a investițiilor în șase județe, pe fondul întârzierilor din implementare, potrivit Agerpres , care citează Programul de guvernare 2026-2028 al premierului desemnat Luca Niculescu . Planul vizează județele Hunedoara, Gorj, Dolj, Mureș, Galați și Prahova și are ca miză dezvoltarea de activități economice alternative „înainte de dispariția locurilor de muncă tradiționale”, astfel încât alocările europene să nu fie pierdute. Ce tip de investiții ar urma prioritizate Conform documentului citat, măsurile sunt orientate către: investiții productive; întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri); reconversie profesională; energie curată; tehnologii noi. Programul mai menționează intenția de a solicita „resurse noi pentru tranziție justă” în viitorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene. Măsuri operaționale: actualizări și deblocări Pentru a recupera întârzierile, Guvernul își propune: actualizarea planurilor teritoriale de tranziție justă, împreună cu partenerii județeni, în funcție de „noile realități” și de stadiul proiectelor; deblocarea implementării Programului Tranziție Justă printr-un plan de măsuri menit să evite „dezangajarea” fondurilor europene (adică pierderea banilor necheltuiți în termenele impuse). Între măsurile punctuale sunt menționate identificarea unui portofoliu de proiecte eligibile pentru finanțare și pregătirea și lansarea proiectelor STEP, conform programului de guvernare. [...]
AUR cere Guvernului să respingă noi condiționalități pentru fondurile UE 2028–2034 , avertizând că un mecanism de tip PNRR ar putea bloca finanțarea unor investiții locale dacă România nu îndeplinește „jaloane” și „ținte” negociate la nivel european, potrivit news.ro . Formațiunea susține că introducerea unor condiționalități suplimentare pentru accesarea banilor europeni din perioada 2028–2034 ar putea obliga România să accepte reforme și măsuri „fără legătură directă” cu investițiile finanțate și cere Guvernului să facă publice condițiile propuse, obligațiile care ar reveni României și consecințele neîndeplinirii lor. Miza: risc de suspendare a plăților pentru proiecte care îndeplinesc criteriile tehnice AUR afirmă că „principala problemă” este riscul ca finanțarea unor proiecte precum autostrăzi, spitale sau rețele de apă să ajungă să depindă de reforme impuse prin mecanisme de condiționalitate. În acest context, partidul solicită Executivului să precizeze: dacă viitorul buget european va lega plățile de îndeplinirea unor jaloane naționale; ce domenii ar putea fi vizate; dacă nerespectarea unei condiții ar putea bloca finanțarea unor proiecte care îndeplinesc toate cerințele tehnice și financiare. Cereri de transparență și „garanții” pentru proiectele locale În comunicatul citat de news.ro , AUR cere ca fondurile pentru dezvoltare regională să nu fie transformate într-un instrument de presiune pentru adoptarea unor măsuri fără legătură cu proiectele finanțate și solicită păstrarea „managementului partajat” și a rolului autorităților regionale în stabilirea investițiilor. „O comunitate care are nevoie de un spital sau de o reţea de canalizare nu trebuie să suporte blocarea finanţării din cauza unor reforme guvernamentale fără legătură cu proiectul respectiv.” Comisia pentru Investiții și Programe de Finanțare a AUR mai cere Guvernului să prezinte mandatul de negociere pentru bugetul UE 2028–2034, inclusiv poziția României față de noile condiționalități, precum și mecanismele de suspendare a plăților și „garanțiile” prin care proiectele locale ar urma să fie protejate. Pârghia invocată: posibilitatea unui veto pe Cadrul Financiar Multianual AUR afirmă că, dacă viitorul buget al UE ar impune condiții care „prejudiciază interesele României”, Guvernul ar trebui să ia în calcul inclusiv utilizarea dreptului de veto asupra Cadrului Financiar Multianual. În paralel, formațiunea cere protejarea alocărilor pentru coeziune și agricultură și simplificarea procedurilor naționale de accesare a fondurilor, susținând că România are nevoie de investiții în infrastructură, reindustrializare și energie, nu de un sistem în care beneficiarii ar aștepta îndeplinirea unor angajamente politice pentru a continua proiectele. [...]
