Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Ungaria este aproape să deblocheze fonduri europene suspendate, un pas cu miză directă pentru finanțele publice ale țării, după ani de stagnare economică și un deficit bugetar ridicat, potrivit Știrile Pro TV, care citează Reuters. Premierul Peter Magyar spune că intenționează să semneze înțelegerea joi, la Bruxelles.
Magyar a declarat într-un interviu pentru postul RTL că negocierile „avansează bine” și că, în ultimele săptămâni, a avut mai multe discuții și schimburi de scrisori cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Ungaria are nevoie de fondurile europene pentru stabilizarea finanțelor publice, după ce noul guvern a preluat o economie afectată de ani de stagnare și de un deficit bugetar ridicat, notează materialul.
În plan macroeconomic, economia ungară „a ieșit cu dificultate din recesiune” în primul trimestru al anului, iar premierul estimează pentru 2026 o creștere economică de aproximativ 2% sau ușor peste acest nivel.
Premierul ungar a spus că va prezenta detaliile acordului privind fondurile europene joi, în timpul vizitei sale la Bruxelles. În cadrul aceleiași deplasări, el urmează să se întâlnească și cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, precum și cu premierul Belgiei, Bart De Wever.
Separat de dosarul fondurilor, Ungaria și-a anulat retragerea din Curtea Penală Internațională (CPI), demers inițiat anul trecut de fostul premier Viktor Orban, potrivit unor decizii ale noului guvern publicate în Monitorul Oficial, scrie Hirado. Conform uneia dintre rezoluții, guvernul reafirmă angajamentul față de ordinea juridică internațională și sprijinirea justiției penale internaționale și a ordonat pregătirea unui proiect de lege pentru abrogarea legislației adoptate anterior privind denunțarea Statutului CPI.
Recomandate
Guvernul de la Budapesta încearcă să deblocheze rapid miliarde de euro din fonduri UE , iar premierul ungar Péter Magyar va merge săptămâna viitoare la Bruxelles pentru discuții cu Comisia Europeană, potrivit Politico . Miza imediată este accesul la o tranșă de 10,4 miliarde euro (aprox. 52,5 miliarde lei) din Mecanismul de Redresare și Reziliență, bani înghețați în anii precedenți pe fondul acuzațiilor de încălcări ale statului de drept. Ministrul ungar de Externe, Anita Orbán (fără legătură de rudenie cu fostul premier Viktor Orbán), a spus că au avut deja loc „câteva zile” de negocieri la nivel de experți în ultimele zile și a confirmat planul unei întâlniri la Bruxelles săptămâna viitoare. Ea a prezentat deblocarea fondurilor drept una dintre sarcinile centrale ale noului guvern în primele luni de mandat. De ce contează: termene-limită strânse pentru cererea Ungariei și plățile UE În calendarul descris de publicație, executivul condus de Magyar are până la 31 august pentru a solicita formal banii, iar Comisia Europeană are termen până la 31 decembrie pentru a efectua plățile. Presiunea de timp face ca accesul la această tranșă să fie o prioritate imediată, în condițiile în care suma de 10,4 miliarde euro reprezintă doar o parte din totalul fondurilor pe care Ungaria încearcă să le deblocheze. Fondurile au fost reținute în perioada guvernării lui Viktor Orbán, care a condus Ungaria timp de 16 ani consecutivi și a pierdut alegerile generale luna trecută, pe fondul unor dispute legate de respectarea legislației UE. Ce promite Budapesta: „super jaloane” și reforme anticorupție Anita Orbán a spus că guvernul lucrează deja la așa-numitele „super jaloane” (set de condiții și reforme cerute pentru accesarea banilor), axate pe: reintroducerea criteriilor privind statul de drept; cheltuirea transparentă a fondurilor; măsuri „absolut lipsite de corupție”, potrivit declarațiilor sale. „Asta înseamnă reinstaurarea criteriilor statului de drept. Și asta înseamnă să ne asigurăm că banii sunt cheltuiți transparent, absolut fără corupție.” Ministrul a susținut că aceste condiții coincid cu mandatul electoral al noului guvern. Alte dosare financiare: împrumuturi europene pentru apărare și reluarea propunerii SAFE Pe lângă fondurile de redresare, Budapesta vrea acces și la 16 miliarde euro (aprox. 80,8 miliarde lei) sub formă de împrumuturi europene pentru apărare, prin programul SAFE . Orbán a precizat că propunerea Ungariei nu a fost acceptată de Comisie și că va fi depusă din nou, de această dată ajustată la nevoile țării și la cerințele NATO. Separat, ea a afirmat că se așteaptă ca urmăriri penale împotriva celor suspectați de corupție să înceapă „în câteva zile”. În privința poziționării față de Ucraina și Rusia, ministrul a rămas vagă, dar a insistat că disputa privind drepturile minorității maghiare din Ucraina trebuie rezolvată înaintea altor subiecte, inclusiv aderarea Ucrainei la UE. În zona energetică, a vorbit despre diversificare și un „mix energetic” care să optimizeze prețul, disponibilitatea și sustenabilitatea. [...]
Ungaria încearcă să evite pierderea a 10,4 miliarde de euro (aprox. 52 mld. lei) din fonduri UE , iar premierul Péter Magyar spune că vrea să semneze „săptămâna viitoare” la Bruxelles un acord politic cu Comisia Europeană pentru deblocarea banilor, potrivit Euronews . Miza este termenul-limită de 31 august: dacă până atunci nu sunt îndeplinite condițiile pentru deblocare, Ungaria riscă să piardă 10,4 miliarde de euro din fondurile de redresare. Fondurile au fost înghețate în perioada guvernului Orbán, pe fondul preocupărilor legate de statul de drept. Calendar strâns și negocieri pe două niveluri Magyar a spus că discuțiile tehnice cu Comisia Europeană sunt în desfășurare și vor continua la Budapesta până vineri, în paralel cu pregătirea unei înțelegeri politice la nivel înalt. „Ambele părți vor face tot ce pot pentru săptămâna viitoare, când voi merge la Bruxelles, să putem semna acordul politic dintre guvernul și Comisia Europeană, care ne va permite să finalizăm toate aspectele până la 31 august…” Premierul a avertizat că, deși 31 august poate părea departe, volumul de lucru este mare și include nu doar modificări legislative, ci și schimbări instituționale. Puncte de fricțiune: taxele „excepționale” din energie și finanțe Unul dintre subiectele sensibile rămâne cerința Comisiei privind eliminarea treptată a taxelor excepționale aplicate sectoarelor financiar și energetic. Magyar a afirmat că guvernul său va respinge unele solicitări care țin de buget. „Există solicitări din partea Comisiei privind bugetul Ungariei, pe care nu le vom îndeplini… Într-o zi ni se cere să stabilizăm bugetul, iar apoi ni se spune și să eliminăm unele taxe.” Magyar a mai spus că a făcut schimb de scrisori cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe temele rămase nerezolvate. Unde ar merge banii: infrastructură și energie în planul revizuit Guvernul este așteptat să prezinte până la finalul lunii mai un plan revizuit de cheltuire a fondurilor de redresare. Magyar a indicat drept priorități proiecte „fezabile” și cu beneficii directe, inclusiv: trenuri suburbane și modernizarea căilor ferate; proiecte energetice; dezvoltarea rețelei de electricitate. Reevaluarea împrumutului SAFE pentru apărare Magyar a anunțat și reevaluarea cererii de împrumut pentru apărare depusă de Ungaria în cadrul programului SAFE al UE. Fostul guvern Orbán solicitase 16 miliarde de euro (aprox. 80 mld. lei) pentru proiecte de apărare, sumă pe care Magyar a criticat-o, susținând că ar fi urmărit îndatorarea populației în beneficiul unor companii apropiate puterii. În perioada următoare, semnalul-cheie pentru piețe și pentru mediul de afaceri rămâne dacă Budapesta și Comisia pot transforma rapid acordul politic anunțat într-un pachet de măsuri acceptat până la 31 august, astfel încât finanțarea să nu fie pierdută. [...]
România a ratat din nou accesul la bani europeni pentru decarbonizarea industriei , după ce nu a fost inclusă între beneficiarii ultimei runde a Fondului de Inovare al Comisiei Europene , de 400 de milioane de euro (aprox. 2 miliarde de lei), potrivit Mediafax . Comisia Europeană a selectat 65 de proiecte din 10 state membre – Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Franța, Germania, Ungaria, Portugalia, Slovenia și Spania – însă România nu apare pe lista finanțărilor, conform informațiilor prezentate de publicație. Ce înseamnă absența: competiție pierdută pentru investiții „verzi” în industrie Senatorul PSD Ștefan Radu Oprea afirmă că lipsa României de pe lista proiectelor finanțate nu este un episod izolat și susține că țara „pierde teren” în competiția europeană pentru finanțări dedicate tranziției industriale. „400 de milioane de euro pentru decarbonizarea industriei europene. România, absentă din nou.” Istoric slab în Fondul de Inovare, potrivit unui fost ministru al Economiei Oprea, fost ministru al Economiei, mai spune că România ar fi obținut până acum un singur proiect finanțat din întreg Fondul de Inovare. „Din întregul Fond de inovare european, un singur proiect românesc a fost finanțat vreodată. A fost greu, dar am reușit. Din păcate, a fost excepția, nu regula”. Fondul de Inovare al Uniunii Europene finanțează proiecte industriale care vizează reducerea emisiilor de carbon și tranziția către tehnologii curate. Cine ar fi responsabil și ce risc vede politicianul Social-democratul indică drept responsabile mai multe instituții – Ministerul Economiei, Ministerul Mediului și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – susținând că România nu reușește să își sprijine companiile în competițiile europene pentru proiecte verzi și industriale. În același timp, el leagă miza de negocierile europene privind viitorul Cadru Financiar Multianual (bugetul pe termen lung al UE) și de Fondul de Competitivitate, un mecanism propus pentru sprijinirea industriei europene. În lipsa unor „reguli și mecanisme clare”, Oprea avertizează că decalajele dintre state s-ar putea adânci. „Dacă România nu obține criterii geografice obligatorii în regulamentele acestui fond, decuplarea companiilor românești de la fondurile europene nu va mai fi parțială. Va fi completă și permanentă”, susține senatorul PSD. [...]
Guvernul pune primăriile sub presiunea termenului de 31 august pentru a evita pierderea integrală a granturilor PNRR , după ce premierul Ilie Bolojan a avertizat, la Iași, că proiectele nefinalizate până la finalul lunii august pot duce la pierderea banilor europeni alocați, potrivit Mediafax . Miza este una operațională și bugetară: Bolojan a spus că în administrațiile publice sunt în derulare peste 15.000 de proiecte. Cele care pot fi terminate până la 31 august „trebuie să rămână pe componenta de grant”. În schimb, un proiect ajuns la 90% execuție, dar rămas pe grant și nefinalizat la termen, „atrage pierderea integrală a sumei alocate”. Pentru proiectele care nu pot fi închise la timp, soluția anunțată este transferul pe componenta de împrumut. În acest scenariu, România ar pierde doar suma aferentă lucrărilor nerealizate, iar diferența ar urma să fie acoperită din bugetul național sau local. Inventar de urgență și termene scurte pentru șantiere În contextul negocierilor tehnice dintre echipele române și Comisia Europeană , aflate în curs la Bruxelles, toți primarii au fost convocați luni dimineață pentru un inventar de urgență al proiectelor PNRR. Pentru lucrările cu risc de nefinalizare, premierul a cerut măsuri în „primele trei zile ale săptămânii viitoare”, inclusiv: întocmirea de note de constatare de către supervizori sau diriginți de șantier; angajamente ferme din partea constructorilor, cu grafice de lucrări care să garanteze finalizarea până la 31 august. Jaloane neîndeplinite și pachet legislativ pentru deblocarea banilor Un alt punct sensibil în discuțiile cu Bruxellesul îl reprezintă jaloanele asumate și neîndeplinite. Bolojan a dat ca exemplu viteza pe calea ferată, unde angajamentul de reducere a întârzierilor nu a fost îndeplinit din cauza lucrărilor nefinalizate și a lipsei de locomotive noi. Guvernul negociază cu Comisia Europeană „coborârea acestor standarde” pentru a nu bloca absorbția. Separat, Bolojan a anunțat că săptămâna viitoare toate ministerele vor depune în Parlament proiecte de lege „esențiale” pentru deblocarea a peste 7,5 miliarde de euro (aprox. 37,5 miliarde lei). Potrivit premierului, Guvernul nu mai are competența legală de a adopta ordonanțe, astfel că adoptarea în Parlament devine singura cale. El a cerut partidelor susținerea acestor legi până la finalul lunii iunie, astfel încât tragerile din fonduri să poată fi făcute în iulie-august. În același context, Bolojan a reamintit că România are în 2026 „cel mai mare buget de investiții”, reprezentând 8% din PIB, din fonduri europene și naționale cumulate. [...]
România are doar 10 zile să încheie contractele SAFE, altfel riscă să piardă finanțarea , în condițiile în care ordonanța care reglementează gestionarea programului este contestată la Curtea Constituțională și blochează acum procedurile, potrivit TVR Info . Acordul de împrumut dintre România și Comisia Europeană pentru programul SAFE , în valoare de 16,68 miliarde de euro, a fost semnat „ieri”, însă autoritățile mai au la dispoziție doar 10 zile pentru a încheia contractele de investiții în apărare și infrastructură strategică. Termenul-limită indicat este 31 mai, iar depășirea lui ar putea duce la pierderea banilor. Ce investiții sunt vizate România are 15 proiecte mari de înzestrare pentru Armată și instituțiile de forță, care ar urma să fie finanțate prin împrumutul oferit de Comisia Europeană. În lista menționată de TVR Info apar, ca valori și dimensiune: un contract pentru „mașina de luptă a infanteriei”, cu o valoare totală de 3,3 miliarde de euro; un contract pentru transportoare blindate Piranha 5, de peste 2 miliarde de euro. Pe componenta de infrastructură, peste 4 miliarde de euro sunt direcționate către tronsoane de autostradă Pașcani–Suceava–Siret și Pașcani–Iași–Ungheni, finanțare prezentată ca esențială pentru proiectele de autostrăzi din Moldova. Blocajul: ordonanța SAFE, contestată la CCR Deși acordul cu Comisia Europeană a fost semnat, procedurile sunt „blocate în acest moment” din cauza contestării la Curtea Constituțională a ordonanței care reglementează gestionarea programului SAFE. Conform TVR Info, ordonanța a fost atacată la CCR de Avocatul Poporului și de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu (lider PSD). Specialiștii citați de publicație atrag atenția că există „multe riscuri” până când România va putea folosi efectiv banii. Miza economică și de calendar România este a patra țară care semnează acordul de împrumut și a primit a doua cea mai mare sumă dintre statele membre ale Uniunii Europene, după Polonia. În acest context, termenul de 31 mai devine critic: dacă autoritățile nu semnează contractele până atunci, România riscă să piardă finanțarea din SAFE. [...]
O investiție publică de aproximativ 37 de milioane de lei, finanțată din fonduri europene, buget local și de la Guvern, a intrat în operare la Vizantea-Livezi și este prezentată ca primul complex balnear construit de la zero în România în ultimele trei decenii și jumătate , potrivit Profit . Proiectul are miză economică locală: autoritățile estimează până la 400 de vizitatori pe zi și peste 60 de locuri de muncă în comunitate. Investiția a fost realizată prin Compania Națională de Investiții (CNI) și a inclus o contribuție locală de 10%. Demersurile pentru reconstrucția stațiunii au început în 2012, iar lucrările au fost derulate în perioada 2022–2025. Ce include noul complex și cum ar urma să funcționeze Noua bază de tratament are atât componentă de agrement, cât și una medicală, cu facilități precum: piscine interioare și exterioare; cabinete pentru hidroterapie, electroterapie și kinetoterapie; saune, sală de fitness; spații de cazare și restaurant. Apele minerale sulfuroase și sărate din zonă, cunoscute de peste 130 de ani, sunt comparate ca efect terapeutic cu cele din stațiuni precum Govora, Călimănești sau Căciulata. Context: relansarea unei stațiuni cu istoric balnear Comuna Vizantea-Livezi a avut statut de stațiune balneară de interes național în perioada 1895–1945, însă infrastructura a fost distrusă în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial și ulterior abandonată. În perioada interbelică, zona era frecventată de elitele vremii, conform aceleiași surse. Relansarea stațiunii este încadrată într-un program mai amplu de investiții publice și private estimate la peste 50 de milioane de euro (aprox. 250 milioane lei), care include modernizarea infrastructurii și dezvoltarea unui parc fotovoltaic pentru independența energetică a complexului. Primele tarife: pachete cu cazare și acces la SPA Administratorii au lansat oferte pentru primele weekenduri de funcționare: 22–24 mai: de la 648 lei/persoană; 29 mai – 1 iunie: de la 1.080 lei. Pachetele includ cazare și acces la zona SPA și piscină, iar unele variante includ și proceduri terapeutice la alegere. [...]
