Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Parlamentul a deblocat „aproape 4 miliarde de euro” din PNRR prin votarea în Camera Deputaților a „cinci jaloane esențiale”, susține Sorin Grindeanu, potrivit Economica. Miza economică invocată este menținerea finanțării europene pentru proiecte de infrastructură și servicii publice, în condițiile în care jalonele din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) sunt condiții pentru accesarea banilor.
Declarația a fost făcută la Palatul Parlamentului și este relatată de Agerpres. Grindeanu afirmă că votul din Camera Deputaților „înseamnă bani europeni pentru continuarea autostrăzilor, spitalelor și școlilor din România” și acuză „premierul și Guvernul demis” că nu ar fi reușit să livreze aceste măsuri.
În aceeași zi, în Camera Deputaților au fost adoptate, potrivit lui Grindeanu, următoarele proiecte legislative, prezentate ca jaloane relevante pentru PNRR:
În logica PNRR, „jaloanele” sunt ținte și reforme asumate de România, iar neîndeplinirea lor poate întârzia sau bloca plăți din fondurile europene.
Grindeanu susține că, la Legea integrității, a existat „o luptă” cu USR, pe motiv că forma propusă ar fi redus atribuțiile ANI (Agenția Națională de Integritate). El afirmă că legea a fost retrimisă în comisii și readusă „în limitele cerute de ANI și de Curtea de Justiție a Uniunii Europene”, iar în plus ar fi fost reintrodusă transparența privind averile demnitarilor.
Tot în acest context, Grindeanu spune că și-a publicat declarația de avere și de interese pe site-ul PSD și îi invită pe „toți decidenții politici” să facă același lucru.
Din textul disponibil nu rezultă care sunt exact „cele cinci jaloane” la care se referă Grindeanu și nici mecanismul concret prin care voturile din Camera Deputaților se traduc imediat în „aproape 4 miliarde de euro” din PNRR (de exemplu, dacă suma este asociată unei cereri de plată sau unui pachet de reforme). Informația este prezentată ca evaluare politică, pe baza declarației sale.
Recomandate
Închiderea PNRR la 31 august 2026 obligă România să-și schimbe motorul de creștere, iar economiștii indică energia ca pivot, cu condiția ca statul să lase companiilor resurse pentru reinvestiții , potrivit unei analize din Economica . Miza este una economică și operațională: fără investiții în infrastructura energetică, prețurile ridicate riscă să continue să erodeze industria și să blocheze investițiile în tehnologii intensive energetic, inclusiv inteligența artificială. Implementarea proiectelor, reformelor și investițiilor din PNRR se încheie oficial pe 31 august 2026, iar termenul-limită pentru depunerea cererilor de plată finale către Comisia Europeană este 31 decembrie 2026. Adrian Codîrlașu, președinte CFA România , spune că este posibil ca nu toți banii din PNRR să fie absorbiți, deși programul „ne-a oferit mari oportunități”, și amintește că finanțări europene vor exista și după PNRR. În același timp, Codîrlașu susține că modelul de creștere bazat pe datorie publică și deficite mari „s-a terminat”, ceea ce mută presiunea pe identificarea unui nou motor economic care să poată susține investițiile și competitivitatea, în condițiile unor constrângeri bugetare mai dure. Energia, condiție pentru industrie și investiții în AI Economistul indică energia drept „cel mai la îndemână” nou model de creștere, pe fondul unui diagnostic sever: prețurile la energie din România sunt, în prezent, cele mai mari din Uniunea Europeană, iar producția industrială „scade abrupt” din cauza acestor costuri. În viziunea sa, statul poate câștiga pe termen scurt din prețuri ridicate, însă pe termen mediu și lung efectul ar fi „moartea producției industriale din România”. Codîrlașu leagă direct și dezvoltarea inteligenței artificiale de costul și disponibilitatea energiei. El argumentează că, deși investițiile în AI vin în mare parte din străinătate, infrastructura care susține aceste sisteme depinde de energie, iar la prețurile actuale „nimeni nu va face investiții” în dezvoltarea sistemelor AI. Decizia politică invocată: reinvestirea profiturilor companiilor energetice de stat Concluzia lui Codîrlașu este că soluția de creștere după expirarea PNRR depinde de o decizie politică: statul să nu mai ia „tot profitul” companiilor din energie (majoritar de stat), ci să reinvestească o parte în infrastructura energetică, „de la sisteme de depozitare la cele de transmisie a energiei”. După PNRR, finanțarea europeană continuă, dar ponderea ei ar urma să scadă Analiza mai arată că finanțarea prin fonduri europene va continua prin alte programe (bugetul politicii de coeziune 2021–2027, politica agricolă comună 2023–2027, respectiv noi fonduri pentru apărare și industrializare). Totuși, Radu Crăciun, vicepreședinte al Asociației Administratorilor Independenți, se așteaptă ca dezvoltarea României să se bazeze „din ce în ce mai puțin” pe finanțarea europeană și ca, pe termen mediu, România să treacă de la statutul de beneficiar la cel de contributor net la bugetul UE. În acest context, Crăciun avertizează că România trebuie să regândească finanțarea investițiilor publice, mai ales în condițiile restricțiilor necesare pentru reducerea deficitului bugetar spre 3% și pentru stoparea creșterii datoriei publice. Pariul alternativ: capital privat și parteneriate public-private pentru infrastructură O direcție indicată este finanțarea infrastructurii cu capital privat, inclusiv prin parteneriate public-private, cu investitori instituționali atrași în proiecte prin fonduri de investiții dedicate. Crăciun dă ca exemple Polonia și țările baltice, pe care le numește „campionii regiunii” la angrenarea fondurilor de infrastructură cu finanțare privată. În România, fondurile de pensii private sunt menționate ca „candidați naturali” pentru finanțarea infrastructurii locale prin astfel de vehicule investiționale, iar un posibil catalizator ar fi dezvoltarea accelerată a Băncii de Investiții și Dezvoltare, a cărei participare ar putea atrage și alți investitori instituționali locali. [...]
România riscă să piardă 4,5 miliarde de euro (aprox. 22,5 miliarde lei) dacă Parlamentul nu adoptă până la finalul lui august mai multe legi restante din PNRR , într-un context în care nu există un guvern cu puteri depline, potrivit HotNews . Miza este una de reglementare cu impact bugetar direct: fără votul pe reformele asumate la Bruxelles, România poate pierde finanțare nerambursabilă, iar termenul de finalizare a Planului Național de Redresare și Reziliență se apropie de final. Legi „pasate” între guverne și blocajul din Parlament O parte dintre proiectele aflate acum pe ordinea de zi sunt restanțe din perioada Guvernului Ciolacu, iar cea mai veche dintre ele datează din timpul guvernării lui Nicolae Ciucă, arată analiza HotNews privind jaloanele PNRR și motivele întârzierilor. Parlamentarii au revenit luni în sesiune extraordinară, pentru câteva zile, cu obiectivul de a adopta „ultimele reforme” necesare pentru închiderea PNRR. Instabilitate la Ministerul Muncii și reforma rămasă în lucru În paralel, responsabilitatea pentru unele reforme a fost afectată de schimbările repetate de la vârful Ministerului Muncii: de la aprobarea PNRR până în prezent, instituția a avut patru miniștri (Raluca Turcan, Marius Budăi, Simona Bucura Oprescu și Florin Manole). După demisia lui Manole, conducerea a fost preluată de Dragoș Pîslaru, care preia și responsabilitatea finalizării reformei, potrivit aceleiași surse. Ce urmează: o sesiune separată pentru legea salarizării Ilie Bolojan a anunțat că va fi nevoie de o sesiune separată pentru adoptarea legii salarizării, care „nu este încă gata”. În lipsa adoptării la timp a pachetului de legi restante, riscul indicat de HotNews rămâne pierderea celor 4,5 miliarde de euro nerambursabili. [...]
AmCham avertizează că întârzierile la reformele din PNRR pot reaprinde riscul de retrogradare a ratingului României , într-un moment în care piețele și investitorii „evaluează rezultatele, nu intențiile”, potrivit Economedia . Organizația cere autorităților să accelereze implementarea reformelor asumate, pe fondul apropierii termenului-limită pentru îndeplinirea jaloanelor și accesarea ultimei tranșe de finanțare europeană. Camera de Comerț Americană în România susține că România se află „într-un moment decisiv pentru credibilitatea sa” și că evaluările curente ale piețelor financiare, ale investitorilor și ale partenerilor economici se concentrează pe capacitatea statului de a livra rezultate concrete. În acest context, AmCham indică drept vulnerabilitate majoră întârzierile în reforme și incertitudinile economice. Organizația atrage atenția că, la doar un an după reconfirmarea calificativului de țară „recomandat pentru investiții” (investment grade), bazată pe perspectiva consolidării fiscale și reducerii deficitului bugetar, „pericolul retrogradării revine”. În paralel, România se află în etapa finală a procesului de aderare la OECD, iar aceste evaluări au în comun analiza fundamentelor macroeconomice și a credibilității statului în respectarea angajamentelor. De ce contează PNRR în ecuația credibilității și a finanțării AmCham subliniază că mediul de afaceri și populația „au suportat deja costurile” măsurilor de consolidare fiscal-bugetară, în așteptarea reformelor structurale și a proiectelor de investiții promise. „Nerespectarea angajamentelor asumate decredibilizează România, cu efecte negative imediate, dar și pe termen lung” În viziunea organizației, miza este dublă: utilizarea integrală a fondurilor europene disponibile prin PNRR și menținerea ratingului de țară, cu efect direct asupra atractivității pentru investiții. Ce solicită mediul de afaceri și ce efecte vede deja în economie AmCham cere o „mobilizare transpartinică” pentru menținerea României pe o traiectorie economică sustenabilă și pentru evitarea unor noi întârzieri în implementarea reformelor și investițiilor asumate. Totodată, organizația avertizează că incertitudinea internă prelungită și lipsa unei direcții clare afectează deja climatul investițional: investitorii devin mai prudenți în lansarea de proiecte noi, iar companiile depun eforturi tot mai mari pentru menținerea activității și a locurilor de muncă. În final, AmCham cere ca finalizarea la timp a PNRR, continuarea reformelor structurale, reducerea „deficitelor gemene” (deficit bugetar și deficit de cont curent) și dezvoltarea economică strategică să devină priorități pentru decidenții politici și guvernamentali. [...]
PNL avertizează că România riscă să piardă ultima tranșă de granturi din PNRR, de circa 3 miliarde de euro (aprox. 15 miliarde lei), dacă Parlamentul nu adoptă rapid șase legi-cheie , potrivit Adevărul . Conducerea partidului cere convocarea Legislativului în sesiune extraordinară „de săptămâna viitoare”, pentru a evita întârzieri care ar putea bloca plata finală. Biroul Permanent Național al PNL a discutat luni stadiul proiectelor de lege necesare îndeplinirii jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar președintele PNL și premierul interimar Ilie Bolojan a prezentat situația celor șase acte normative aflate în diferite faze de elaborare. Ce legi sunt în joc și unde se află în proces Potrivit liberalilor, patru proiecte au fost deja depuse în Parlament, iar două sunt în etapa finală a consultării publice. PNL indică un calendar imediat pentru depunerea lor: proiectul privind consolidarea legislației în domeniul integrității ar urma să fie depus și înregistrat marți, 21 iulie, la Camera Deputaților, după consultarea publică; proiectul legii salarizării personalului plătit din fonduri publice ar urma să fie depus miercuri, 22 iulie, la Senat. În urma ședinței, conducerea PNL a mandatat grupurile parlamentare din Camera Deputaților și Senat să susțină adoptarea tuturor celor șase proiecte, pentru respectarea angajamentelor asumate de România prin PNRR. Miza financiară: tranșa finală de granturi PNL susține că adoptarea reformelor este „esențială” pentru obținerea ultimei tranșe de granturi din cererea finală de plată, estimată la aproximativ 3 miliarde de euro (aprox. 15 miliarde lei). Mesajul politic al partidului este că întârzierile legislative se pot traduce direct în bani pierduți din finanțarea europeană. Disputa pe salarizare: condițiile Comisiei Europene vs. buget În cazul legii salarizării unitare, PNL afirmă că actul normativ trebuie să respecte atât condițiile negociate cu Comisia Europeană , cât și „posibilitățile reale ale bugetului de stat”. Partidul spune că va susține doar amendamentele compatibile cu jaloanele PNRR și acceptate de Comisia Europeană, avertizând că modificările care încalcă aceste condiții „pun în pericol banii europeni”. Presiune pentru sesiune extraordinară Liberalii cer convocarea Parlamentului în sesiune extraordinară chiar de săptămâna viitoare, pentru adoptarea rapidă a proiectelor. În comunicatul citat, PNL avertizează că întârzierile sau blocajele politice pot avea consecințe directe asupra fondurilor europene și cere tuturor partidelor să respecte angajamentele asumate prin PNRR. [...]
Consultările de la Cotroceni pe legea salarizării unitare pun în joc un jalon din PNRR și, implicit, accesarea fondurilor europene , în condițiile în care reforma este prezentată ca angajament asumat de România față de Comisia Europeană, potrivit Adevărul . Discuțiile au loc vineri, 17 iulie, de la ora 12.00, la Palatul Cotroceni, cu participarea reprezentanților partidelor pro-occidentale și a ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru. Întâlnirea este coordonată de consilierul prezidențial Radu Burnete, iar informația este relatată de News.ro . De ce contează: reforma e condiție pentru fonduri europene Într-o întâlnire separată, joi, reprezentanții PNL și confederațiile sindicale au discutat proiectul legii salarizării unitare în sectorul bugetar, potrivit Adevărul . Președintele PNL și premierul interimar Ilie Bolojan a transmis atunci că liberalii vor susține în Parlament varianta „agreată cu Comisia Europeană”, în contextul în care reforma este descrisă drept condiție pentru accesarea fondurilor europene aferente jalonului din PNRR. În același cadru, sindicatele și-au prezentat observațiile și propunerile, invocând preocupările angajaților din sectorul public. PNL a indicat ca obiectiv al reformei un sistem „mai echitabil, mai predictibil și sustenabil din punct de vedere bugetar”, prin corectarea graduală a inechităților. Ce prevede proiectul și calendarul de aplicare Conform proiectului publicat de Ministerul Muncii, noua Lege a salarizării unitare ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027. Documentul include: un raport de 1 la 8 între cel mai mic și cel mai mare salariu de bază din sectorul bugetar; o valoare de referință de 4.100 de lei pentru anul 2027. Dragoș Pîslaru a prezentat modificările aduse proiectului după dialogul instituțional, a explicat negocierile cu Comisia Europeană și „constrângerile bugetare aferente”, reiterând angajamentele care au stat la baza elaborării proiectului, mai notează sursa. Pentru context suplimentar despre proiect, publicația trimite la materialul despre proiectul Legii salarizării unitare . În perioada următoare, miza practică a consultărilor și a discuțiilor cu partenerii sociali rămâne forma finală care va ajunge în Parlament și dacă aceasta va rămâne aliniată cu varianta negociată cu Comisia Europeană, având în vedere legătura directă cu jalonul din PNRR. [...]
România riscă să piardă bani europeni și să fie obligată să returneze sume deja cheltuite dacă proiectele din PNRR nu sunt finalizate la timp, avertizează europarlamentarul Eugen Tomac , potrivit Mediafax . Miza, în lectura sa, este una economică: o eventuală blocare a finanțărilor ar suprapune o criză financiară peste actuala criză politică. Într-o intervenție la emisiunea MEDIAFAX OFF the Record, Tomac a spus că pierderea fondurilor europene ar împinge România într-o „criză suprapusă cu cea politică”, pe care o descrie drept „extrem de periculoasă”. „Dacă vom pierde fondurile europene, țara intră într-o criză suprapusă cu cea politică, extrem de periculoasă. Și o spun cât se poate de apăsat: pierderea fondurilor europene va fi un dezastru pentru România.” Fereastră scurtă pentru proiectele asumate în PNRR Tomac susține că autoritățile mai au „doar câteva săptămâni” pentru a închide proiectele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . În acest context, el a punctat că întârzierile acumulate în ultimii ani comprimă calendarul de implementare într-o perioadă foarte scurtă. „Mai avem câteva săptămâni în care putem să închidem ceea ce nu s-a reușit în patru ani de zile. Noi ne-am asumat aceste angajamente.” Riscul dublu: fonduri pierdute și bani de returnat Pe lângă pierderea finanțărilor europene, Tomac atrage atenția asupra unui risc suplimentar: România ar putea fi obligată să restituie bani deja cheltuiți, dacă proiectele nu sunt recepționate integral. El a invocat situația unor șantiere unde lucrările ar fi realizate în proporție de 90%, dar unde condițiile contractuale ar impune recepția la 100% pentru ca finanțarea să rămână eligibilă. „Pe lângă riscul de a pierde banii pe care ni-i pune la dispoziție Uniunea Europeană, există riscul să restituim banii pe care i-am cheltuit. Sunt foarte multe șantiere unde lucrările sunt în proporție de 90% finalizate, însă contractele sunt foarte clare: recepția trebuie făcută în proporție de 100%.” [...]
