Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Celine Gauer decide luni dacă România pierde 231 de milioane de euro din PNRR, iar verdictul va fi discutat la București, potrivit Libertatea. Ministrul Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat pe 27 februarie 2026 că se va întâlni pe 2 martie cu oficialul Comisiei Europene responsabil de coordonarea PNRR, pentru a clarifica soarta sumei blocate din cauza neîndeplinirii la timp a Jalonului 215 privind pensiile speciale.
Miza este de 231 de milioane de euro, bani suspendați după ce România a întârziat trei luni reforma asumată. Între timp, președintele Nicușor Dan a promulgat legea care modifică regimul pensiilor magistraților, după ce Curtea Constituțională a declarat proiectul constituțional. Premierul Ilie Bolojan a susținut cauza României la Bruxelles, inclusiv într-o discuție cu Ursula von der Leyen.
Noua reglementare prevede:
Reforma a generat proteste în sistemul judiciar și blocaje temporare în instanțe, iar magistrații au cerut președintelui să retrimită legea în Parlament. În paralel, Comisia Europeană a avertizat că întârzierea jalonului pune sub semnul întrebării plata tranșei aferente.
Întâlnirea de luni dintre Dragoș Pîslaru și Celine Gauer este considerată decisivă: Comisia va analiza dacă modificările adoptate îndeplinesc condițiile asumate prin PNRR. De această evaluare depinde deblocarea fondurilor sau pierderea definitivă a sumei.
Recomandate
Comisia Europeană analizează din nou reforma pensiilor magistraților din România , după ce a acceptat „într-un spirit constructiv” argumentele prezentate de Guvern în cadrul negocierilor privind jaloanele din PNRR. Decizia nu garantează însă deblocarea fondurilor, ci doar redeschide discuția asupra modului în care România și-a îndeplinit obligațiile. Ministrul Investițiilor, Dragoș Pîslaru , a explicat că autoritățile române au susținut că reforma a fost inițiată înainte de termenul-limită din 28 noiembrie, iar întârzierile ulterioare au fost cauzate de proceduri interne, inclusiv intervenții ale CSM și contestări la Curtea Constituțională. Inițial, Comisia Europeană refuzase să ia în calcul aceste argumente, însă poziția s-a schimbat după discuțiile purtate la Bruxelles. Situația actuală, pe scurt: Comisia Europeană analizează argumentele României nu există încă o decizie privind plata fondurilor răspunsul este așteptat până la finalul lunii martie Miza financiară este semnificativă: România încearcă să recupereze aproximativ 231 de milioane de euro din cererea de plată nr. 3 din PNRR . Procesul este complicat și de faptul că această cerere ar putea fi comasată cu cererea nr. 4, care include alte condiționalități, precum adoptarea bugetului și progrese în decarbonizare. Un element important în negocieri îl reprezintă faptul că reforma pensiilor magistraților a fost declarată constituțională de Curtea Constituțională, iar promulgarea legii oferă Guvernului argumente suplimentare în fața oficialilor europeni. În concluzie, România a obținut o deschidere din partea Comisiei Europene, dar nu și o garanție privind banii. Decizia finală va depinde de evaluarea juridică și politică a reformei, într-un dosar sensibil care influențează direct accesul la fonduri europene. [...]
România a ajuns la 10,15 miliarde de euro cheltuiți din PNRR și mai are 6 luni pentru a atrage încă aproape 11 miliarde , a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru . Potrivit Economedia , în primăvara lui 2025 erau cheltuiți aproximativ 4 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că în ultimele luni absorbția s-a dublat față de perioada 2021–2025. Ministrul a transmis că termenul-limită pentru implementarea proiectelor și reformelor este 31 august 2026, iar până atunci trebuie aduși în țară aproape 11 miliarde de euro. În acest context, el a vorbit despre o mobilizare a ministerelor și autorităților implicate și despre o monitorizare strictă a progresului, realizată printr-un sistem de tip „semafor” – roșu, galben, verde – pentru fiecare reformă și investiție. Situația PNRR în cifre Indicator Valoare Sume cheltuite primăvara 2025 ~4 miliarde euro Sume cheltuite februarie 2026 10,15 miliarde euro Sume de atras până la 31 august 2026 ~11 miliarde euro Zile rămase 189 zile În cadrul reuniunii Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR, au fost analizate măsurile aflate în risc de neîndeplinire, iar instituțiilor responsabile li s-au cerut calendare ferme de implementare. Premierul Ilie Bolojan a avertizat că miniștrii și oficialii care nu își îndeplinesc angajamentele pot răspunde politic și financiar. Dragoș Pîslaru a subliniat că miza este majoră: pierderea fondurilor ar însemna penalități și afectarea credibilității României în fața Comisiei Europene. Investițiile vizate prin PNRR includ autostrăzi, spitale, școli, digitalizare și alte proiecte de modernizare. Mesajul central transmis de ministru este că următoarele șase luni sunt decisive pentru utilizarea integrală a fondurilor europene alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. [...]
Comisia Europeană analizează dacă România mai poate primi 231 de milioane de euro din PNRR , după ce Curtea Constituțională a respins obiecțiile privind reforma pensiilor speciale ale magistraților. Potrivit Digi24 , un purtător de cuvânt al executivului european a transmis că instituția „a luat act” de decizia CCR și evaluează în prezent informațiile trimise de autoritățile române. Reforma pensiilor speciale reprezintă un jalon inclus în cererea de plată numărul trei din Planul Național de Redresare și Reziliență, în valoare de 231 de milioane de euro. Acest jalon a fost suspendat în mai 2025, iar România a avut termen până la 28 noiembrie 2025 pentru a corecta deficiențele semnalate de Comisie. Documentele suplimentare au fost transmise chiar în ziua-limită, însă termenul fusese deja depășit după o perioadă de suspendare de șase luni. Reprezentanții Comisiei au precizat că analiza este în curs și că nu pot comenta până la finalizarea evaluării. Decizia CCR este, astfel, doar un pas procedural, nu o garanție a deblocării fondurilor. Ce șanse are România să recupereze banii Ministrul Dragoș Pîslaru a declarat că Guvernul consideră reforma îndeplinită și va încerca, inclusiv pe cale diplomatică, să convingă Bruxelles-ul să ia în calcul noile argumente. Totuși, oficialul a admis că întârzierea față de termenul stabilit complică situația. În acest moment, scenariile sunt deschise: Comisia poate valida reforma și autoriza plata sumei; poate solicita clarificări suplimentare; sau poate decide că jalonul nu a fost îndeplinit în termen, ceea ce ar însemna pierderea banilor. Miza este importantă nu doar financiar, ci și în relația României cu instituțiile europene, în contextul implementării PNRR și al reformelor asumate. [...]
Premierul Ilie Bolojan spune că România poate recupera banii pierduți din PNRR , după discuțiile de joi, la Bruxelles, cu președinta Comisiei Europene, potrivit Biziday . Miza este deblocarea sumelor afectate de întârzierea reformei pensiilor magistraților, jalon considerat neîndeplinit de Comisia Europeană, iar un răspuns oficial este așteptat la jumătatea lunii martie. În întâlnirea de la Bruxelles, Bolojan a prezentat calendarul intern: în zilele următoare ar urma să fie promulgată legea reformei pensiilor magistraților și publicată în Monitorul Oficial, moment în care România va notifica executivul european că jalonul este îndeplinit integral. Premierul a explicat că termenul pentru acest jalon a fost până la finalul lunii noiembrie 2025, însă, deși guvernul a promovat proiectul la timp, contestarea și amânările de la Curtea Constituțională au împiedicat promulgarea și publicarea în termen. „Comisia a apreciat eforturile mari pentru a corecta nedreptatea și am încredere că, după ce vom comunica toate documentele care țin de acest jalon, vom primi un răspuns până la jumătatea lunii martie, care sper să fie favorabil.” În logica de plată din PNRR, a mai spus premierul, îndeplinirea completă a unui jalon aduce întreaga sumă, iar îndeplinirea parțială poate duce la o corecție proporțională. În acest context, Bolojan și-a exprimat speranța că România va recupera „cea mai mare parte” din banii vizați, după ce va transmite documentele aferente jalonului. Conform Biziday, România riscă să piardă 231 de milioane de euro din fondurile PNRR, după ce Comisia Europeană a constatat anterior că jalonul 215, privind pensiile magistraților, nu a fost îndeplinit. Separat, Ursula von der Leyen a transmis pe platforma X un mesaj după întâlnire, în care a apreciat rolul României în securitatea regiunii Mării Negre și a menționat „progresul înregistrat în cadrul NextGenEU” (programul european de redresare post-pandemie, din care este finanțat și PNRR). [...]
Premierul Ilie Bolojan încearcă la Bruxelles deblocarea a 231 de milioane de euro din PNRR , într-o serie de întâlniri cu lideri ai Comisiei Europene, informează HotNews.ro . Vizita are loc joi, 26 februarie 2026, și include discuții cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, dar și cu alți oficiali europeni responsabili de economie și politici sociale. Agenda premierului începe cu o întrevedere cu Roxana Mînzatu , vicepreședinte executiv al Comisiei Europene și comisar pentru drepturi sociale, competențe și locuri de muncă. Urmează discuții cu Valdis Dombrovskis , comisar pentru economie și productivitate, iar punctul central al vizitei îl reprezintă întâlnirea cu Ursula von der Leyen. Miza financiară: 231 de milioane de euro din PNRR Guvernul urmărește recuperarea sumei de 231 de milioane de euro, în contextul implementării reformelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Una dintre condițiile esențiale a fost adoptarea reformei pensiilor speciale ale magistraților, subiect sensibil în relația cu Bruxelles-ul. Executivul susține că obiectivul este „utilizarea eficientă a resurselor europene pentru proiecte de investiții care să stimuleze creșterea economică în România”. Prioritățile României în viitorul buget al UE Pe lângă PNRR , Ilie Bolojan prezintă la Bruxelles poziția României privind viitorul buget european de după 2028, aflat în plină negociere. Printre temele susținute de partea română se află: menținerea fondurilor pentru agricultură; protejarea politicii de coeziune; creșterea competitivității economice; orientarea investițiilor către proiecte cu impact direct în economie. Vizita a fost pregătită prin consultări interne, inclusiv o discuție cu Nicușor Dan și o întâlnire cu europarlamentarii Coaliției, în încercarea de a armoniza mesajul transmis la nivel european. Într-un moment în care negocierile pentru bugetul multianual al Uniunii Europene se intensifică, demersul premierului vizează atât recuperarea fondurilor blocate, cât și consolidarea poziției României în arhitectura financiară a Uniunii pentru următorul ciclu bugetar. [...]
Parchetul European a deschis o anchetă pe achiziția de microbuze electrice școlare prin PNRR , după o sesizare făcută de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , potrivit Economedia . Investigația ridică un risc de corecții și blocaje administrative într-un program finanțat din bani europeni, pe fondul unor diferențe mari de preț între județe pentru același tip de vehicul. Ministrul a transmis, într-o postare pe Facebook, că a primit „confirmarea oficială” privind începerea investigației și a cerut ca ancheta să se desfășoare rapid, iar „dacă se dovedește că legea a fost încălcată, toți vinovații să plătească”. De ce contează: suspiciuni de supraevaluare și achiziții neuniforme Dragoș Pîslaru afirmă că, deși programul era de interes național, licitațiile „s-au derulat neuniform”, ceea ce ar fi dus la diferențe majore atât în preț, cât și în termeni de livrare. Potrivit ministrului, același tip de microbuz electric (16+1 locuri) ar fi fost cumpărat în județe diferite la valori între 99.000 de euro și 263.000 de euro per unitate, fără modificări tehnice care să explice diferențele. El mai susține că au existat recepții de echipamente în afara termenilor de livrare, iar diferențele de preț ar fi ajuns uneori până la de trei ori față de cel mai mic preț. Context: de la planul inițial de 3.200 de microbuze la 1.300 Economedia reia informații publicate de ReporterIS, care a scris în august 2025 că firma Aveuro din Prahova ar fi vândut către stat microbuze electrice de 90.000 de euro cu 200.000 de euro și că bugetul de 250 de milioane de euro (aprox. 1,27 miliarde lei) din PNRR, planificat pentru 3.200 de microbuze, ar fi ajuns „doar pentru 1.300 de microbuze”. În același context, se arată că România avea alocată suma de 250 de milioane de euro pentru 3.200 de microbuze, la un preț mediu de 78.000 de euro/bucată, însă ar fi ajuns să cumpere 1.300 de microbuze la un preț de 200.000 de euro/bucată (fără TVA). Actori și achiziții: Aveuro, licitații cu ofertant unic și cazul Bihor Conform ReporterIS, citat de Economedia, Aveuro ar fi câștigat licitațiile în 60% din județe, iar 90% din licitații ar fi avut o singură ofertă admisibilă (Aveuro), celelalte fiind respinse. Economedia notează și un exemplu din Bihor: în august 2024, Ilie Bolojan anunța demararea procedurilor pentru 25 de microbuze electrice care ar fi urmat să coste peste 30 de milioane de lei (aprox. 1,2 milioane lei/bucată). Ulterior, în februarie 2025, Consiliul Județean Bihor a anunțat achiziția pentru 22,8 milioane de lei fără TVA (27,2 milioane lei cu TVA), ceea ce ar însemna aproape 1,1 milioane lei/bucată, respectiv circa 218.000 de euro, „mult peste” nivelul de 80.000–90.000 de euro menționat în articol ca reper al Uniunii Europene. Date financiare despre companie Economedia mai scrie că Aveuro International SRL este controlată integral de Vlad Mircea Papuc și că firma a avut „anul trecut” un profit net de 68,7 milioane de lei, de 15,6 ori mai mare decât rezultatul din 2023 (1.462%), la afaceri de 255,6 milioane de lei, în creștere de 6,7 ori (566%). Compania avea în medie 113 angajați la final de 2024. Ce urmează, din informațiile disponibile, este derularea anchetei Parchetului European; articolul nu precizează un termen sau măsuri administrative imediate legate de proiectele PNRR vizate. [...]
