Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Serbia riscă să piardă până la 1,5 miliarde de euro din fonduri UE, pe fondul criticilor tot mai dure de la Bruxelles legate de apropierea Belgradului de Rusia, potrivit POLITICO.
Banii vizați sunt alocați de Uniunea Europeană pentru reforme și pentru pregătirea aderării, în contextul în care negocierile de aderare ale Serbiei, începute în 2014, sunt încă în desfășurare. În acest cadru, Comisia Europeană și-ar fi înăsprit poziția și ar putea revizui finanțarea, pe fondul nemulțumirilor privind direcția politică internă și externă a Serbiei.
Mai mulți oficiali de la Bruxelles sunt descriși ca fiind din ce în ce mai critici față de Belgrad, iar o eventuală decizie de suspendare a plăților ar complica suplimentar procesul de extindere a Uniunii Europene.
Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a declarat că există îngrijorări crescânde legate de evoluțiile din Serbia, invocând legi care ar submina independența sistemului judiciar, represiunea protestatarilor și „amestecul recurent” în presa independentă.
De partea sârbă, Danijel Apostolović, ambasadorul Serbiei la UE și negociator-șef cu blocul comunitar, a spus pentru POLITICO că este „încrezător că nu vom ajunge la punctul” suspendării finanțării și că Serbia nu renunță la obiectivul de a deveni membru deplin al Uniunii Europene.
Recomandate
Comisia Europeană a transmis Ucrainei 11 proiecte de lege a căror adoptare ar debloca până la 4 miliarde de euro , potrivit Kyiv Post , care citează o scrisoare obținută de European Pravda. Documentul, trimis de comisarul european Marta Kos președintelui Parlamentului ucrainean, Ruslan Stefanciuk, leagă finanțarea de reforme asumate de Kiev în cadrul „Ukraine Plan”. Conform scrisorii, adoptarea pachetului legislativ ar permite accesarea fondurilor fără a mai fi necesară aprobarea unanimă a tuturor statelor membre ale UE. În practică, acest mecanism ar ocoli veto-ul Ungariei, care a blocat un pachet mai amplu de sprijin, menționat în articol ca fiind de 90 de miliarde de euro. Marta Kos afirmă, în scrisoare, că reformele „vor permite Ucrainei să mobilizeze până la 4 miliarde de euro”. European Pravda spune că a verificat autenticitatea documentului prin două surse independente. Cele 11 proiecte de lege sunt prezentate drept angajamente restante din 2025, deja analizate de Comisia Europeană și pregătite pentru adoptare în parlamentul ucrainean. Pachetul vizează mai multe domenii, inclusiv: reforma justiției și măsuri legate de executarea și digitalizarea hotărârilor judecătorești; declarații de integritate în sistemul judiciar; funcția publică; piețele de energie și întărirea cadrului pentru infrastructură; sectorul feroviar; proceduri de reglementare. Comisia Europeană a cerut parlamentului ucrainean să adopte legislația în sesiunile plenare programate în aprilie 2026, argumentând că acest lucru ar menține ritmul reformelor și ar susține perspectiva de aderare la UE. În același timp, votul este prezentat ca un semnal politic către statele membre, pe fondul unor îngrijorări legate de eficiența legislativului ucrainean, iar o sursă citată de European Pravda afirmă că „votarea acestor legi este, în esență, un test”. [...]
Premierul Ilie Bolojan încearcă la Bruxelles deblocarea a 231 de milioane de euro din PNRR , într-o serie de întâlniri cu lideri ai Comisiei Europene, informează HotNews.ro . Vizita are loc joi, 26 februarie 2026, și include discuții cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, dar și cu alți oficiali europeni responsabili de economie și politici sociale. Agenda premierului începe cu o întrevedere cu Roxana Mînzatu , vicepreședinte executiv al Comisiei Europene și comisar pentru drepturi sociale, competențe și locuri de muncă. Urmează discuții cu Valdis Dombrovskis , comisar pentru economie și productivitate, iar punctul central al vizitei îl reprezintă întâlnirea cu Ursula von der Leyen. Miza financiară: 231 de milioane de euro din PNRR Guvernul urmărește recuperarea sumei de 231 de milioane de euro, în contextul implementării reformelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Una dintre condițiile esențiale a fost adoptarea reformei pensiilor speciale ale magistraților, subiect sensibil în relația cu Bruxelles-ul. Executivul susține că obiectivul este „utilizarea eficientă a resurselor europene pentru proiecte de investiții care să stimuleze creșterea economică în România”. Prioritățile României în viitorul buget al UE Pe lângă PNRR , Ilie Bolojan prezintă la Bruxelles poziția României privind viitorul buget european de după 2028, aflat în plină negociere. Printre temele susținute de partea română se află: menținerea fondurilor pentru agricultură; protejarea politicii de coeziune; creșterea competitivității economice; orientarea investițiilor către proiecte cu impact direct în economie. Vizita a fost pregătită prin consultări interne, inclusiv o discuție cu Nicușor Dan și o întâlnire cu europarlamentarii Coaliției, în încercarea de a armoniza mesajul transmis la nivel european. Într-un moment în care negocierile pentru bugetul multianual al Uniunii Europene se intensifică, demersul premierului vizează atât recuperarea fondurilor blocate, cât și consolidarea poziției României în arhitectura financiară a Uniunii pentru următorul ciclu bugetar. [...]
România mai are de absorbit 80% dintr-un pachet de 10 miliarde de euro până la final de august , potrivit Mediafax , care relatează declarațiile premierului Ilie Bolojan la Europa FM. Șeful Executivului a legat miza politică a momentului de ritmul de atragere a fondurilor europene, într-un interval pe care îl descrie drept critic. Întrebat ce ar face dacă PSD și-ar retrage miniștrii din Guvern, pe fondul consultărilor interne privind rămânerea în coaliție, Bolojan a evitat un răspuns direct și a spus că decizia aparține social-democraților. El a susținut că discuția despre schimbări de persoane riscă să mute atenția de la urgențele administrative. „Dacă nu absorbim cele 10 miliarde de euro, pe care trebuie să le absorbim din bani europeni, din care mai mult de jumătate sunt granturi, până la sfârșitul lunii august, România va pierde acești bani. Și avem până acum din această sumă puțin sub 20% absorbiți. Mai avem de absorbit 80%. Dacă nu ne concentrăm pe această temă, indiferent cine va fi, vom pierde banii”, a subliniat șeful Executivului. Premierul a avertizat că o eventuală schimbare a guvernului ar însemna „cel puțin una sau două luni” în care atenția Executivului s-ar dispersa, ceea ce ar afecta capacitatea de a livra proiectele necesare pentru decontarea banilor europeni. În același context, el a spus că Guvernul trebuie să rămână concentrat și pe reducerea prețului energiei. Declarațiile vin pe fondul tensiunilor din coaliție, însă Bolojan a insistat că prioritatea imediată este accelerarea absorbției, având în vedere termenul de la sfârșitul lunii august și nivelul actual al sumelor atrase, pe care îl plasează „puțin sub 20%” din totalul de 10 miliarde de euro. [...]
România trebuie să atragă aproape 11 miliarde de euro din PNRR în doar 5 luni potrivit Antena 3 CNN , într-un context critic în care întârzierile administrative au dus deja la pierderi estimate la circa 7 miliarde de euro. Din totalul de peste 28 de miliarde alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, România a reușit până acum să încaseze aproximativ 10 miliarde, ceea ce pune presiune majoră pe ultimele luni rămase până la termenul limită din august 2026. Situația a fost discutată în cadrul conferinței „PNRR – ULTIMA STRIGARE”, unde oficiali și reprezentanți ai mediului privat au atras atenția asupra riscului real de a pierde fonduri importante dacă ritmul actual nu este accelerat. Moderatorul Adrian Ursu a subliniat că, deși există proiecte avansate – autostrăzi, spitale sau reabilitări de școli – timpul rămas este extrem de limitat, iar recuperarea întârzierilor devine esențială. Unde sunt blocajele Principalele probleme semnalate țin de funcționarea sistemului administrativ: birocrația excesivă lipsa comunicării între instituții întârzieri în implementarea proiectelor capacitate redusă de gestionare a fondurilor Marian Varvariche , director tehnic al companiei Unitip Global, a indicat că aceste obstacole frânează accesarea banilor europeni, deși soluțiile sunt cunoscute. Ce soluții sunt propuse Pentru a evita pierderea definitivă a fondurilor, participanții la conferință au evidențiat câteva direcții clare: digitalizarea proceselor administrative îmbunătățirea colaborării între instituții motivarea personalului implicat în gestionarea proiectelor prioritizarea investițiilor aflate deja în stadii avansate Miza finală PNRR rămâne unul dintre cele mai importante instrumente de finanțare pentru dezvoltarea României, cu impact direct asupra infrastructurii, sănătății și educației. În ciuda progreselor, diferența dintre sumele disponibile și cele atrase indică un risc major: fără măsuri rapide și eficiente, o parte semnificativă a fondurilor ar putea fi pierdută definitiv. Deznodământul depinde de capacitatea autorităților de a accelera implementarea proiectelor în următoarele luni, într-o cursă contra cronometru care va decide dacă România valorifică sau pierde această oportunitate financiară majoră. [...]
Guvernul va stabili prin OUG cine coordonează fondurile SAFE , potrivit Știrile ProTV , care citează Agerpres . Măsura vizează modificarea OUG nr. 62/2025, actul care pune în aplicare Regulamentul (UE) 2025/1106 al Consiliului din 27 mai 2025, privind instituirea Instrumentului SAFE pentru consolidarea industriei europene de apărare. Conform materialului, România a transmis Comisiei Europene, la 28 noiembrie 2025, cererea de asistență financiară în cadrul SAFE, împreună cu Planul de investiții pentru industria europeană de apărare. Proiectul de ordonanță de urgență aflat pe agenda Guvernului prevede introducerea unui articol nou care să reglementeze cadrul instituțional de implementare a planului și administrarea fondurilor alocate României, inclusiv rolurile, atribuțiile și mecanismele de colaborare între instituțiile implicate și/sau cu Comisia Europeană. „În considerarea activităţilor şi achiziţiilor prevăzute în plan, implementarea acestuia se asigură de către Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Serviciul de Protecţie şi Pază, Serviciul de Informaţii Externe, Autoritatea Naţională a Penitenciarelor, precum şi de către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, inclusiv prin administratorii/dezvoltatorii naţionali de infrastructură, atribuţiile fiind prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă.” Instituțiile indicate în nota de fundamentare ca responsabile de implementarea planului includ: Ministerul Apărării Naționale Ministerul Afacerilor Interne Serviciul Român de Informații Serviciul de Telecomunicații Speciale Serviciul de Protecție și Pază Serviciul de Informații Externe Autoritatea Națională a Penitenciarelor Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (inclusiv prin administratorii/dezvoltatorii naționali de infrastructură) SAFE este descris ca un instrument temporar de urgență, operațional până la 31 decembrie 2030, care oferă împrumuturi cu maturitate maximă de 45 de ani și o perioadă de grație de 10 ani; în funcție de opțiunea statului, poate fi acordată și o prefinanțare de 15% din împrumut. Mecanismul lansat de Comisia Europeană pune la dispoziția statelor membre 150 de miliarde de euro sub formă de credite avantajoase, pentru achiziții comune de echipamente și sprijinirea industriei de apărare. Pentru România, articolul menționează o alocare de 16,68 miliarde de euro, a doua ca mărime în rândul statelor membre, după Polonia. Totodată, pentru accesarea banilor, autoritățile de la București trebuie să prezinte până la sfârșitul lunii noiembrie planuri concrete de investiții. [...]
MADR începe implementarea proiectului RACER, finanțat din fonduri UE , potrivit AgroInfo . Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță lansarea proiectului „Reziliență agroalimentară și competitivitate economică rurală – RACER”, cu codul MySMIS2021/SMIS2021+: 350736. Inițiativa are ca obiectiv general digitalizarea și creșterea calității și eficienței serviciilor publice furnizate de MADR, precum și a proceselor interne care le susțin. Proiectul urmărește, totodată, să faciliteze accesul cetățenilor, al mediului de afaceri și al autorităților publice la serviciile MADR și la datele privind reziliența agroalimentară gestionate de minister și instituțiile subordonate. „Obiectivul general al inițiativei constă în digitalizarea și creșterea calității și eficienței serviciilor publice furnizate de MADR și a proceselor interne care le susțin.” Conform articolului, proiectul include mai multe componente, între care: o platformă pentru reducerea risipei alimentare (care să faciliteze redistribuirea surplusului de alimente între operatori economici), digitalizarea raportării culturilor calamitate de seceta pedologică și a depunerii cererilor de sprijin aferente, crearea unui Registru de Piață (inclusiv pentru atestarea produselor tradiționale și înregistrarea rețetelor consacrate), digitalizarea proceselor pentru Organismele de Inspecție și Certificare (OIC) și instruirea personalului MADR pentru utilizarea soluțiilor implementate. Mai multe informații despre proiectele cu finanțare nerambursabilă sunt disponibile pe site-ul ministerului, notează MADR . Proiectul RACER este cofinanțat de Uniunea Europeană prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021–2027, în cadrul Priorității P2 – Digitalizare în administrația publică centrală și mediul de afaceri. Implementarea se desfășoară pe o perioadă de trei ani, între 13 februarie 2026 și 12 februarie 2029, având o valoare totală eligibilă de 71.675.613 lei, TVA inclus. Structura finanțării este următoarea: 53.720.369,5 lei – finanțare nerambursabilă din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR); 17.955.243,5 lei – contribuția eligibilă a beneficiarului. Proiectul vizează susținerea digitalizării și dezvoltării prin instrumente financiare moderne, în linie cu obiectivele programului european pentru perioada 2021–2027. [...]
