Știri
Știri din categoria Fonduri europene
România are doar 10 zile să încheie contractele SAFE, altfel riscă să piardă finanțarea, în condițiile în care ordonanța care reglementează gestionarea programului este contestată la Curtea Constituțională și blochează acum procedurile, potrivit TVR Info.
Acordul de împrumut dintre România și Comisia Europeană pentru programul SAFE, în valoare de 16,68 miliarde de euro, a fost semnat „ieri”, însă autoritățile mai au la dispoziție doar 10 zile pentru a încheia contractele de investiții în apărare și infrastructură strategică. Termenul-limită indicat este 31 mai, iar depășirea lui ar putea duce la pierderea banilor.
România are 15 proiecte mari de înzestrare pentru Armată și instituțiile de forță, care ar urma să fie finanțate prin împrumutul oferit de Comisia Europeană. În lista menționată de TVR Info apar, ca valori și dimensiune:
Pe componenta de infrastructură, peste 4 miliarde de euro sunt direcționate către tronsoane de autostradă Pașcani–Suceava–Siret și Pașcani–Iași–Ungheni, finanțare prezentată ca esențială pentru proiectele de autostrăzi din Moldova.
Deși acordul cu Comisia Europeană a fost semnat, procedurile sunt „blocate în acest moment” din cauza contestării la Curtea Constituțională a ordonanței care reglementează gestionarea programului SAFE.
Conform TVR Info, ordonanța a fost atacată la CCR de Avocatul Poporului și de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu (lider PSD). Specialiștii citați de publicație atrag atenția că există „multe riscuri” până când România va putea folosi efectiv banii.
România este a patra țară care semnează acordul de împrumut și a primit a doua cea mai mare sumă dintre statele membre ale Uniunii Europene, după Polonia. În acest context, termenul de 31 mai devine critic: dacă autoritățile nu semnează contractele până atunci, România riscă să piardă finanțarea din SAFE.
Recomandate
Intrarea a 2,25 miliarde euro (aprox. 11,3 miliarde lei) din PNRR reduce presiunea pe finanțarea pe termen scurt a statului , pentru că banii vor acoperi plăți scadente fără împrumuturi rapide sau folosirea rezervelor valutare, potrivit Euronews . Suma a fost încasată marți și reprezintă plata aferentă cererii de plată nr. 4, anunțată de Comisia Europeană. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a spus că fondurile vor fi convertite în lei și transferate în contul Trezoreriei, pentru a asigura lichiditatea necesară plăților programate miercuri, 24 iunie. Ce înseamnă pentru cash-flow-ul statului Nazare a explicat că această infuzie de fonduri permite acoperirea obligațiilor de plată „fără presiune suplimentară asupra finanțării statului”, în condițiile în care Ministerul Finanțelor nu mai este nevoit să se împrumute pe termen scurt sau să utilizeze rezervele valutare pentru a face față scadențelor imediate. Cererea nr. 4: aprobată fără suspendări Plata de 2,25 miliarde euro vine după ce cererea de plată nr. 4, în valoare totală de 2,62 miliarde euro, a parcurs evaluarea la nivel european și a primit aprobarea Comisiei Europene. Cererea a inclus 38 de jaloane și 24 de ținte, iar autoritățile române au indicat anterior că este prima cerere aprobată fără suspendări, ceea ce presupune că obiectivele acestei etape au fost considerate îndeplinite satisfăcător. Unde sunt legate reformele și investițiile Fondurile din cererea de plată nr. 4 sunt asociate cu reforme și investiții în mai multe domenii, între care: energie transporturi administrația fiscală pensii sănătate educație digitalizare justiție Comisia Europeană a transmis, la evaluarea preliminară din luna mai, că România a îndeplinit satisfăcător toate jaloanele și țintele incluse în această cerere. Context: cât a atras România și ce urmează După această tranșă, România ajunge la aproximativ 12,9 miliarde euro atrase prin PNRR, adică aproape 61% din alocarea totală. În forma actuală, PNRR are o valoare totală de 21,41 miliarde euro, din care 13,57 miliarde sunt granturi și 7,84 miliarde împrumuturi. Miza imediată rămâne calendarul: statele membre trebuie să implementeze reformele și investițiile până la 31 august 2026, iar cererile finale de plată trebuie depuse până la finalul perioadei stabilite prin Mecanismul de Redresare și Reziliență. În acest context, viteza de implementare și îndeplinirea jaloanelor rămase devin decisive pentru utilizarea integrală a sumelor alocate. [...]
România riscă să piardă din fondurile UE dacă intră în negocieri cu mesaje contradictorii , într-un moment în care viitorul buget european (2028–2034) este disputat între statele care cer tăieri și țările beneficiare care vor menținerea alocărilor, potrivit Adevărul . Miza pentru România este dublă: pe de o parte, propunerea Comisiei Europene ar putea duce teoretic la o alocare de circa 60 de miliarde de euro (aprox. 300 miliarde lei) pe liniile de coeziune și agricultură, față de 46 de miliarde de euro (aprox. 230 miliarde lei) în exercițiul actual; pe de altă parte, există riscul ca sumele să fie erodate prin comasări bugetare și reduceri, în contextul presiunilor de economisire generate de cheltuielile legate de apărare ( SAFE ) și sprijinul pentru Ucraina. Două tabere în UE și unde se poziționează România În discuțiile despre viitorul buget, statele membre sunt împărțite între: un grup de țări contributoare nete (Germania, Franța și țările nordice), care susțin reduceri ale bugetului; un grup de 17 state, „Prieteni ai coeziunii”, care consideră inacceptabile tăierile din fondurile de coeziune și din banii pentru agricultură. România este în grupul „Prieteni ai coeziunii” și susține menținerea fondurilor, inclusiv pe fondul posibilei integrări a unor noi state (Ucraina, Republica Moldova, Balcanii de Vest), care ar crește presiunea pe buget. Avantajele invocate pentru România în negocieri Politologul Mihai Alexandrescu (UBB Cluj) susține că România ar avea, față de negocierile anterioare, două atuuri principale: coordonarea grupului „Prieteni ai coeziunii”; faptul că raportorul Parlamentului European pe buget este un europarlamentar român, ceea ce ar crea „două canale de comunicare” mai directe. Totuși, expertul avertizează că aceste avantaje nu garantează rezultatul final și că influența efectivă rămâne de demonstrat în negocieri. Ce ar putea tăia din potențialul de 60 mld. euro În interviu, Alexandrescu indică drept risc major comasarea bugetelor pentru agricultură și coeziune, pe care România nu o consideră favorabilă, deoarece acestea sunt domeniile din care ar putea atrage fonduri importante pentru dezvoltare. În plus, el remarcă o diferență între declarațiile politice privind prioritatea apărării și acoperirea bugetară efectivă. În acest context, România ar trebui să insiste pe păstrarea agriculturii și coeziunii „în registre distincte”, nu într-o formulă de fuziune care ar putea reduce predictibilitatea și alocările. „Capcana” internă: incoerența poate costa bani Riscul central indicat de expert este ca România să transmită către Bruxelles mesaje care se contrazic (către Comisie, Parlament sau grupuri politice), ceea ce ar slăbi poziția de negociere și ar crea „breșe” exploatabile de alte state pentru a reduce alocările. În logica prezentată, o condiție pentru a păstra pe masă nivelul de finanțare este o poziție internă coerentă și stabilă, indiferent de schimbările politice din 2026–2027, astfel încât România să apară ca un actor previzibil în negocierile bugetare. Calendar: decizia, cel mai probabil spre finalul lui 2027 Potrivit lui Alexandrescu, este puțin probabil ca o formă definitivă a cadrului financiar multianual să fie stabilită în 2026, iar adoptarea bugetului ar urma să aibă loc cel mai probabil spre sfârșitul lui 2027, după o perioadă de negocieri în care pozițiile sunt încă „destul de diverse” și cu puține puncte de întâlnire. [...]
România își păstrează integral banii nerambursabili din PNRR și reduce riscul de penalizări de ordinul miliardelor de euro , după ce negocierile tehnice cu Comisia Europeană pentru ultima modificare a planului au fost finalizate pozitiv, potrivit Adevărul , care citează o postare a ministrului interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru . Ministrul spune că rezultatul discuțiilor permite menținerea unui PNRR „cu o valoare de peste 20 de miliarde de euro” (aprox. 100 de miliarde de lei), inclusiv „întreaga componentă de bani europeni nerambursabili”, pe care o numește „cea mai valoroasă parte” a finanțării. „Am finalizat pozitiv negocierile tehnice cu Comisia Europeană privind ultima modificare de PNRR. Rezultatul direct: România păstrează un PNRR cu o valoare de peste 20 de miliarde de euro şi menţine integral componenta de bani europeni nerambursabili.” Ce s-a schimbat în PNRR și de ce contează economic Pîslaru afirmă că, în urma negocierilor, au fost ajustați indicatori și reformulate anumite jaloane (ținte și etape asumate în plan), astfel încât proiectele să poată fi finalizate în termenele stabilite. Miza, din perspectiva finanțelor publice, este evitarea unor corecții și penalizări. „Prin ajustarea realistă a unor indicatori de investiţii şi prin reformularea unor jaloane şi reforme, am eliminat riscuri majore de penalizare şi am evitat corecţii financiare care puteau ajunge la miliarde de euro pierduţi.” Oficialul susține că modificările convenite nu schimbă obiectivele principale ale reformelor și investițiilor asumate de România prin PNRR. Domeniile vizate și ce urmează Ministrul indică faptul că au fost obținute „soluții concrete” pentru proiecte din mai multe arii, între care infrastructură, sănătate, energie, digitalizare, educație, dezvoltare locală și mediu. Totodată, ar fi fost convenite mecanisme pentru recunoașterea progresului deja realizat, inclusiv prin utilizarea proceselor-verbale de recepție pentru investițiile finalizate, și adaptarea unor jaloane pentru a putea fi implementate până la termenul-limită. În același mesaj, Pîslaru avertizează că etapa de negociere trebuie urmată de accelerarea implementării, pe fondul timpului rămas la dispoziție, și insistă că România nu renunță nici la reforme, nici la investițiile finanțate prin PNRR. [...]
Prelungirea termenelor PNRR nu mai poate fi obținută în actualul cadru european , iar discuția politică despre „extinderi” riscă să mute atenția de la urgența reală: finalizarea proiectelor și absorbția banilor disponibili, potrivit Mediafax , care citează poziția delegației PNL din Parlamentul European. Delegația PNL respinge acuzațiile eurodeputaților PSD, care au susținut că liberalii ar fi votat împotriva prelungirii termenelor de implementare a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Liberalii afirmă că, „cu mai puțin de două luni înainte de termenul-limită”, o prelungire „nu este posibilă”. „În actualul context european și cu mai puțin de două luni înainte de termenul-limită, prelungirea PNRR NU este posibilă”, se arată în poziția eurodeputaților PNL. De ce contează: presiune pe implementare, nu pe renegocierea termenelor Miza practică, dincolo de disputa politică, este că o eventuală așteptare publică privind „prelungirea” poate reduce presiunea administrativă asupra implementării, într-un moment în care, potrivit PNL, prioritatea ar trebui să fie accelerarea proiectelor mature și utilizarea fondurilor rămase disponibile. Liberalii susțin că au promovat încă din 2025 ideea unei prelungiri cu 18 luni pentru proiectele mature, inclusă într-un raport al Parlamentului European privind implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență (instrumentul UE care finanțează PNRR). Propunerea, coordonată de eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan , nu ar fi fost acceptată de Comisia Europeană, care ar fi cerut în schimb statelor membre să prioritizeze proiectele mature și să concentreze eforturile pe finalizarea investițiilor și reformelor în termenul stabilit. Ce invocă PNL în disputa cu PSD: un amendament fără legătură directă cu PNRR PNL afirmă că mesajele PSD despre o posibilă prelungire ar porni de la un amendament depus de Grupul Comuniștilor din Parlamentul European la un raport privind activitatea Băncii Europene de Investiții (BEI) pentru anul 2025. În interpretarea liberalilor, documentul nu are legătură cu modificarea termenelor PNRR, iar BEI „nu are competența” de a gestiona PNRR-urile sau de a decide schimbarea termenelor. „Prezentarea acestui vot ca o posibilă soluție pentru prelungirea PNRR-ului României creează așteptări false și deturnează atenția de la adevărata prioritate: finalizarea proiectelor și absorbția fondurilor disponibile”, susține delegația PNL. Context: ce au spus eurodeputații PSD Reacția PNL vine după ce eurodeputații PSD au anunțat că au votat pentru prelungirea perioadei de implementare a PNRR, în timp ce eurodeputații PNL s-au opus amendamentului privind extinderea termenelor. Social-democrații au susținut că unele investiții finanțate din fonduri europene ar putea fi afectate. Amendamentul susținut de delegația PSD solicita Comisiei Europene să prezinte, până la 31 august 2028, o propunere legislativă pentru extinderea perioadei de implementare a Mecanismului de Redresare și Reziliență, astfel încât statele membre să poată utiliza integral fondurile disponibile și să finalizeze proiectele în derulare. Informațiile despre poziția PSD au fost prezentate anterior de Mediafax în materialul citat de PNL, disponibil aici . [...]
Victor Negrescu cere accelerarea implementării PNRR și o poziție fermă la negocierile pentru viitorul buget UE , avertizând că România riscă să piardă bani europeni într-un moment în care competiția pentru finanțare se va intensifica, potrivit Mediafax . Mesajul a fost transmis la Alba Iulia, unde peste 400 de reprezentanți ai administrației publice, mediului de afaceri, instituțiilor europene, consultanților și beneficiarilor de fonduri europene au participat la a doua ediție a Transylvania EU Funds Day , eveniment organizat de vicepreședintele Parlamentului European. Miza imediată: PNRR și „toleranță zero” la întârzieri Negrescu a susținut că următoarea perioadă va fi decisivă pentru finalizarea implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). El a criticat politizarea subiectului fondurilor europene și a cerut asumarea responsabilității în cazul pierderii de bani din cauza întârzierilor. „Dacă actualii guvernanți pierd și un singur euro din PNRR din cauza lipsei de performanță sau a întârzierilor, trebuie să își asume responsabilitatea și să plece din viața politică. România nu își mai permite greșeli. Miza este dezvoltarea țării”. În același registru, Negrescu a insistat că fondurile europene nu ar trebui tratate ca instrument de confruntare politică. „România nu trebuie să rateze ultimul tren al banilor europeni. Când este vorba despre accesarea fondurilor europene, m-am săturat de cei care politizează tot. Le transmit foarte clar că, în privința oportunităților europene, avem o singură culoare: România.” Presiune pe bugetul UE: bani mai puțini, competiție mai mare Vicepreședintele PE a legat riscul pentru România de contextul european: președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat asupra presiunilor asupra viitorului buget al Uniunii, inclusiv din cauza rambursării împrumuturilor contractate pentru finanțarea planurilor de redresare. În acest cadru, Negrescu a afirmat că Uniunea Europeană va avea resurse mai limitate, ceea ce va crește competiția între state pentru finanțare. El a punctat și o țintă de finanțare pe care România ar trebui să o urmărească în următorul exercițiu financiar. „România nu își permite să contribuie mai mult la bugetul european fără garanția că va putea accesa cel puțin cele 60 de miliarde de euro de care are nevoie pentru dezvoltare în următorul exercițiu financiar”. (60 de miliarde de euro înseamnă aprox. 300 de miliarde de lei, la un curs orientativ de 5 lei/euro.) Implicarea mediului privat, prezentată ca diferențiator Negrescu a descris România drept „dependentă” de fondurile europene pentru dezvoltare și a susținut că, pentru a rămâne competitivă, țara trebuie să folosească mai eficient oportunitățile europene și să implice mai mult mediul de afaceri în proiecte strategice finanțate din bani UE. Totodată, el a spus că a propus soluții alternative pentru finanțarea bugetului european, inclusiv taxarea platformelor de pariuri online și combaterea operatorilor ilegali, măsuri despre care afirmă că au fost aprobate de Parlamentul European. În esență, mesajul transmis este că România intră într-o fereastră de timp mai strânsă: pe de o parte, trebuie să evite pierderile din PNRR prin accelerarea implementării, iar pe de altă parte să se pregătească pentru negocieri mai dure pe viitorul buget UE, într-un context de resurse mai limitate la nivel european. [...]
Parlamentul a votat legi care, potrivit Guvernului, evită penalizări de peste 2,7 miliarde euro (aprox. 13,5 miliarde lei) pe componenta de jaloane din PNRR, într-un pachet care vizează inclusiv apă, agricultură și investiții publice, relatează news.ro . Premierul interimar Ilie Bolojan a spus că pachetul de legi este necesar pentru îndeplinirea jaloanelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar adoptarea lui ar proteja accesul la fonduri europene. Ce acoperă pachetul de legi Conform declarațiilor premierului, actele normative adoptate vizează: digitalizarea și eficientizarea activității în cercetare; modernizarea legislației din domeniul apelor; măsuri pentru o mai bună administrare a terenurilor agricole ale statului; accelerarea investițiilor publice, în special în construcții. Bolojan a precizat că, înainte de vot, ministerele și-au pregătit proiectele de lege din educație și cercetare, mediu și agricultură, iar acestea au fost discutate cu reprezentanții Comisiei Europene , care ar fi confirmat că prevederile respectă angajamentele asumate de România. De ce contează pentru PNRR și investiții Miza economică invocată de Guvern este evitarea unor penalizări financiare de peste 2,7 miliarde de euro, precum și reducerea blocajelor administrative, cu efect în implementarea mai rapidă a proiectelor de investiții aflate în derulare. „Prin adoptarea acestor legi, evităm penalizări financiare de peste 2,7 miliarde de euro şi ne asigurăm că România nu pierde fonduri europene importante.” Marți este ultima zi a sesiunii parlamentare, iar proiectele din PNRR trebuie finalizate până la 31 august, potrivit aceleiași surse. Pentru context, news.ro a relatat anterior că Comisia Europeană a aprobat cea de-a patra cerere de plată a României, în valoare de 2,62 miliarde de euro . [...]
