Știri
Știri din categoria Infrastructură

Sesizarea la CCR a OUG 38/2026 riscă să blocheze accesarea a 4,2 miliarde euro (aprox. 21 mld. lei) pentru A7 și A8, avertizează Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei, într-un comunicat citat de G4Media. Organizația îl acuză pe președintele PSD și al Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, că a deschis „un conflict juridic” cu doar 11 zile înainte de termenul-limită pentru demararea programului european SAFE, pe 31 mai 2026.
Miza, potrivit MDM, este o finanțare de 4,2 miliarde de euro destinată „mobilității militare”, dar și dezvoltării regionale și transfrontaliere, bani pe care organizația îi leagă direct de finalizarea autostrăzilor A7 (Autostrada Moldovei) și A8 (Autostrada Unirii).
MDM susține că sesizarea Curții Constituționale privind Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 38/2026 poate genera întârzieri care să blocheze semnarea contractelor și atragerea fondurilor, cu consecința pierderii definitive a banilor, dacă se depășește termenul de 31 mai.
În comunicat, organizația califică demersul drept „sabotaj” și afirmă că A7 și A8 sunt „urgențe strategice naționale și europene”, nu „mofturi electorale”.
Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei solicită „clarificări imediate” de la Sorin Grindeanu și PSD privind asumarea riscului de pierdere a finanțării și impactul asupra proiectelor din regiunea nord-estică.
Publicația amintește că Grindeanu a atacat miercuri la CCR ordonanța adoptată de guvernul Bolojan, în ședința de guvern dinaintea votului la moțiunea de cenzură prin care executivul a fost demis, iar liderul PSD susține că premierul „a încălcat constituția”.
Recomandate

Mutarea forței de muncă a UMB de pe A3 pe A7 ridică miza finanțării , pentru că ritmul de lucru pe Autostrada Moldovei depinde direct de alocările bugetare din următoarele rectificări, potrivit Economica . Alin Șerbănescu, purtător de cuvânt al CNAIR , a declarat pentru publicație că UMB „vrea să ducă anul acesta până la Mircești”, însă „Lotul 3 rămâne pe anul viitor”. În același timp, el a indicat o vulnerabilitate: problema este legată de bani, chiar dacă „deocamdată nu sunt întârzieri la plata facturilor către constructori”. Principala îngrijorare este că Ministerul Transporturilor nu va primi suficiente fonduri la rectificările bugetare. Banii, factorul care poate încetini finalizarea Datele privind execuția până la finalul lunii septembrie 2026 arată că pentru Autostrada A7 Bacău – Pașcani s-au făcut plăți de 1,29 miliarde de lei , dintr-un buget actualizat de 2,28 miliarde de lei , conform documentului citat de Economica (link în sursă către CNAIR ). În paralel, Cristian Pistol, directorul general al CNAIR, a explicat că deschiderea la trafic a unui lot până la final de an depinde de două condiții: fondurile de la bugetul de stat pentru lucrările executate după 31 august (solicitate de CNAIR) și vremea din perioada următoare. „Constructorul depune toate eforturile ca la finalul acestui an să dăm în trafic și acest lot. La fel ca în cazul lotului 1, finalizarea depinde însă de alocarea de la bugetul de stat a fondurilor pentru lucrările executate după 31 august — pe care CNAIR a solicitat-o — și de condițiile meteorologice din perioada următoare” Regruparea „trupelor” de pe A3 către A7 Pe partea operațională, Economica notează că pasionați de infrastructură au relatat pe forumul PeUndeMerg.ro că „zeci de basculante UMB” au traversat Pasul Oituz din Transilvania spre Moldova, sugerând o relocare de resurse către șantierele A7. Contextul este că, potrivit celor mai recente estimări citate, UMB depășise stadiul de 99% pe sectorul Nădășelu – Zimbor al Autostrăzii A3 Transilvania. Pe A7 Bacău – Pașcani, DRDP Iași a prezentat imagini aeriene de pe Lotul 1 Săucești – Trifești, indicând un stadiu fizic de execuție de 71,70% . Separat, pe sectorul Trifești – Gherăești (18,99 km), Pistol a transmis pe Facebook că la jumătatea lunii octombrie antreprenorul avea mobilizați 500 de muncitori și 300 de utilaje, iar progresul fizic ajunsese la 60% . Context: ce s-a deschis deja și ce urmează La final de august 2026 a fost dat în trafic tronsonul Adjud – Bacău din Autostrada Moldovei A7, construit tot de UMB, iar rețeaua României a ajuns la 1.477 km de drumuri de mare viteză, potrivit informațiilor citate. În acest cadru, accelerarea lucrărilor pe A7 prin mutarea resurselor din Ardeal poate susține ținta de finalizare etapizată, dar rămâne condiționată de finanțarea efectivă la rectificările bugetare și de capacitatea statului de a acoperi la timp lucrările executate după 31 august. [...]

Lucrările pe lotul 1 al Autostrăzii A7 Bacău–Pașcani au ajuns la 71,70% , iar șantierul rămâne activ chiar și pe ploaie, cu intervenții concentrate pe noduri rutiere și pe elemente care pregătesc deschiderea traficului, potrivit Economica , care citează Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Iași . Pe teren, constructorul este mobilizat pentru lucrări la amenajarea nodurilor rutiere Filipești și Secuienii Noi. În zona nodului rutier Onișcani, echipele lucrează la structuri și la amenajarea bretelelor rutiere, conform informațiilor transmise de DRDP Iași. Ce lucrări sunt în execuție în această etapă În paralel cu intervențiile din noduri, pe lot se desfășoară și lucrări specifice fazei de echipare și siguranță rutieră: montare panouri fonoabsorbante; montare parapet de protecție; aplicare marcaje rutiere; montare sisteme ITS (sisteme inteligente de transport, pentru monitorizare și management al traficului). Date-cheie despre contract și finanțare Lotul 1 Săucești – Trifești are 30,30 km, iar contractul a fost semnat la 15.02.2023. Antreprenorul este asocierea S.C. Spedition UMB S.R.L. – S.C. SA&PE Construct S.R.L. – S.C. Tehnostrade S.R.L. Finanțarea este asigurată din fonduri europene, iar stadiul fizic raportat este de 71,70%. [...]

Finalizarea în 2026 a lotului 1 din A7 Bacău–Pașcani depinde acum de finanțarea de la buget. Potrivit Economica , lucrările pe tronsonul Săucești–Trifești au ajuns la aproape 70%, însă Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) avertizează că ritmul de închidere a proiectului este condiționat de banii necesari după ieșirea de sub finanțarea PNRR . Directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, spune că antreprenorul român UMB este mobilizat în șantier cu 500 de muncitori și 350 de utilaje pentru a termina anul acesta cei 30,3 kilometri dintre Săucești și Trifești. De ce contează: tranziția de la PNRR la bugetul de stat Conform informațiilor transmise de Pistol, lucrările acestui lot au fost finanțate prin PNRR până la 31 august 2026, termenul-limită al programului pentru acest proiect. Pentru restul de executat, finanțarea trebuie asigurată de la bugetul de stat, iar CNAIR a cerut alocarea sumelor necesare. Ce se lucrează acum pe șantier UMB execută în prezent lucrări care țin de finalizarea efectivă a tronsonului, inclusiv: structura rutieră, poduri și spații de servicii; montarea sistemelor ITS (sisteme inteligente de transport, pentru management și siguranță rutieră); montarea parapetelor de protecție; trasarea marcajelor rutiere. Termenul de deschidere: finanțare și vreme Șeful CNAIR indică două condiții care pot influența decisiv deschiderea în 2026: finanțarea rămasă de asigurat și condițiile meteorologice din următoarele luni. „Finalizarea lotului 1 (Săucești – Trifești) anul acesta depinde, așadar, în foarte mare măsură atât de asigurarea acestei finanțări, cât și de condițiile meteorologice din următoarele luni. Voi comunica transparent, pe măsură ce lucrurile se clarifică, ce este realist să deschidem în 2026.” În context, Economica amintește și o estimare făcută luna trecută de secretarul de stat în Transporturi Irinel Ionel Scrioșteanu, potrivit căreia în 2026 ar urma să fie dați în trafic cel puțin 50 de kilometri din Autostrada Moldovei A7 . Datele lotului 1 Săucești–Trifești (A7 Bacău–Pașcani) Antreprenor: asocierea S.C. Spedition UMB S.R.L. – S.C. SA&PE Construct S.R.L. – S.C. Tehnostrade S.R.L. Lungime: 30,30 km Data semnării: 15.02.2023 Sursa de finanțare: fonduri europene (până la 31 august 2026 prin PNRR, pentru restul fiind necesară finanțare de la buget, conform CNAIR) [...]

Ultimul șantier rămas pe A0 Nord a ajuns la 90% , iar calendarul de deschidere a traficului depinde acum de mobilizarea constructorilor și de vreme, potrivit Economedia . Miza este una operațională: punerea în circulație a unui sector de circa 10 km în 2026 și finalizarea completă a lotului în aprilie 2027, ceea ce ar închide practic lucrările la Autostrada de Centură a Capitalei. Pe cei 17,5 km ai lotului 1 (Joița – Corbeanca) al A0 Nord, activitatea este concentrată pe lucrările necesare racordării cu DN1A și DN7. Șeful CNAIR , Cristian Pistol, a indicat într-o postare pe Facebook un progres de 90% și a publicat imagini de pe șantier. Ce se poate deschide în 2026 și de ce contează Asocierea de constructori români și italieni Retter – Pizzarotti lucrează la structuri, asfaltare și montarea elementelor de siguranță rutieră pe un sector de aproximativ 10 km. Obiectivul menționat este deschiderea circulației pe acest sector, până la conexiunea cu DN7, în acest an, însă realizarea țintei este condiționată de menținerea mobilizării și de condițiile meteorologice. Termenul pentru restul lotului și închiderea „semi-inelului” nordic Pentru restul de aproximativ 7 km ai lotului 1, finalizarea este indicată „până în aprilie 2027”. Atunci ar urma să se realizeze și legătura semi-inelului nordic al A0 cu Autostrada A1, ceea ce ar însemna, conform informațiilor din sursă, încheierea lucrărilor pe întreaga Autostradă de Centură a Capitalei. Imaginile de pe șantier sunt disponibile în postarea de pe Facebook, aici: Facebook . „Bucureștiul și Ilfovul au nevoie de o infrastructură rutieră modernă, care să reducă presiunea traficului din interiorul localităților și să aducă noi oportunități de dezvoltare în cea mai dinamică zonă economică a României”, spune Cristian Pistol. [...]

Ultimul lot în lucru din A0 Nord a ajuns la 90%, iar deschiderea parțială a traficului în 2026 depinde de mobilizarea din șantier și de vreme , potrivit Digi24 . Miza este una operațională: conectarea rapidă a unor fluxuri de trafic din jurul Capitalei la rețeaua de drumuri naționale, cu efect direct asupra timpilor de transport și a presiunii pe traficul urban. Pe cei 17,5 km ai lotului 1 (Joița – Corbeanca) din A0 Nord, activitatea este concentrată pe lucrările necesare racordării cu DN1A și DN7, a transmis directorul general al CNAIR, Cristian Pistol . Asocierea de constructori români și italieni (Retter – Pizzarotti) lucrează la structuri, asfaltare și montarea elementelor de siguranță rutieră pe un sector de aproximativ 10 km. Ce segment ar putea fi deschis și în ce condiții Obiectivul anunțat este deschiderea circulației „în acest an” pe sectorul până la conexiunea cu DN7, însă calendarul nu este prezentat ca cert. „Obiectivul rămâne deschiderea circulației pe acest sector, până la conexiunea cu DN7, în acest an. Depinde însă de menținerea mobilizării și de condițiile meteorologice.” Ce urmează pentru restul lotului și pentru închiderea semi-inelului nordic Pentru restul de aproximativ 7 km din lotul 1, finalizarea este indicată „până în aprilie 2027”. Atunci ar urma să fie realizată și legătura semi-inelului nordic al A0 cu Autostrada A1, moment care ar închide practic lucrările pe întreaga Autostradă de Centură a Capitalei, conform aceleiași informări. În argumentația CNAIR, finalizarea acestui proiect este legată de reducerea presiunii traficului din interiorul localităților și de crearea de „noi oportunități de dezvoltare” pentru București și Ilfov, zonă descrisă drept cea mai dinamică economic din România. [...]

Blocajele din proiectare întârzie intrarea „cârtițelor” la metroul din Cluj , deși finanțarea este asigurată, iar primarul Emil Boc acuză neînțelegeri tehnice între managerul de proiect, supervizor și constructorul turc, potrivit Economedia . Edilul spune că va convoca toate părțile la o întâlnire în decembrie, pentru a stabili cum poate fi deblocat proiectul. Boc afirmă că, în pofida faptului că municipalitatea și-a îndeplinit obligațiile financiare (inclusiv plata avansului contractual), lucrările nu au ajuns în punctul în care să poată fi introduse utilajele TBM („cârtițele”) pentru săparea tunelurilor. El susține că are posibilități limitate de intervenție, întrucât proiectul este gestionat printr-o structură contractuală care implică managerul de proiect, supervizorul și mai mulți subcontractanți, iar constructorul are un termen contractual „suficient de lung” pentru recuperarea întârzierilor. „M-am zbătut împreună cu colegul meu atât de mult să asigurăm finanțarea pentru acest obiectiv, o avem asigurată și, culmea, nu se lucrează în teren”, a afirmat Boc. Unde se blochează proiectul: proiectarea și soluțiile tehnice Primarul indică drept principală cauză a întârzierii etapa de proiectare, care nu ar fi avansat suficient pentru trecerea la execuția subterană. În explicația sa, proiectarea ar reprezenta aproximativ 60% din efortul necesar realizării unui metrou, iar execuția propriu-zisă 40%. Printre punctele care generează neînțelegeri și întârzieri, Boc enumeră: stabilirea exactă a traseului și poziționarea stațiilor, soluțiile constructive, grosimea pereților și materialele; obținerea avizelor și realizarea studiilor privind terenul și pânza freatică; probleme de stabilitate a terenului în zona puțului de lansare: după începerea săpăturilor, terenul ar fi început să se deplaseze, iar la circa 50 de metri distanță au apărut probleme de stabilitate; soluția tehnică a presupus realizarea a 94 de piloți forați la 16 metri adâncime; clarificări rămase la puțul de lansare, inclusiv înclinația pereților și armăturile. Boc spune că aproximativ 500 de persoane lucrează la proiectare, însă documentațiile nu sunt încă în forma finală necesară pentru a trece la etapa următoare. Deși admite dificultăți tehnice reale, consideră că timpul scurs este prea mare. „Trece un an, trec doi, totuși, vreau să văd și soluțiile acestea concrete în teren”, a declarat Boc. De ce nu intră încă TBM-urile: condiția celor „șapte stații” Un reper operațional major rămâne începerea forării tunelurilor cu cele două utilaje TBM, care aparțin constructorului și sunt prevăzute în contract, iar mobilizarea lor este în sarcina asocierii executante. Potrivit lui Boc, utilajele nu pot începe forarea înainte de pregătirea mai multor stații, pentru continuitatea traseului subteran: ar trebui realizate cel puțin șapte stații înainte ca TBM-urile să intre în subteran. Primarul insistă însă că intrarea „cârtițelor” ar fi semnalul că proiectul a depășit faza pregătirilor și a proiectării și a intrat efectiv în execuție. Miza financiară: contract de peste 9 miliarde de lei, semnat în 2023 Contractul pentru proiectarea și execuția Magistralei I de metrou din Cluj-Napoca a fost semnat pe 25 mai 2023 cu asocierea condusă de compania turcă Gülermak, din care mai fac parte Alstom Transport și Arcada Company. Conform anunțului de atribuire din SEAP, valoarea contractului este de 9.059.483.352,07 lei fără TVA, respectiv aproximativ 10,78 miliarde de lei cu TVA. Oferta câștigătoare a fost foarte apropiată de valoarea estimată de municipalitate (9,064 miliarde de lei fără TVA). Din suma estimată, circa 398 milioane de lei reprezentau serviciile de proiectare, iar peste 8,66 miliarde de lei lucrările de execuție. Magistrala I este proiectată ca un metrou ușor de aproximativ 21 km, cu 19 stații și un depou, pe relația Cluj-Napoca–Florești. Alstom are în responsabilitate sistemele de semnalizare, telecomunicații, alimentare cu energie, calea de rulare și integrarea sistemului, inclusiv tehnologia pentru operare complet automatizată. Ce urmează Boc anunță o întâlnire în decembrie cu managerul de proiect, supervizorul și constructorul, pentru a stabili o soluție de deblocare. În același timp, el spune că nu poate interveni direct în activitatea de șantier și că așteaptă ca părțile contractuale să ajungă la o înțelegere care să permită accelerarea proiectării și trecerea la execuția subterană. [...]