Știri
Știri din categoria Infrastructură
Sesizarea la CCR a OUG 38/2026 riscă să blocheze accesarea a 4,2 miliarde euro (aprox. 21 mld. lei) pentru A7 și A8, avertizează Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei, într-un comunicat citat de G4Media. Organizația îl acuză pe președintele PSD și al Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, că a deschis „un conflict juridic” cu doar 11 zile înainte de termenul-limită pentru demararea programului european SAFE, pe 31 mai 2026.
Miza, potrivit MDM, este o finanțare de 4,2 miliarde de euro destinată „mobilității militare”, dar și dezvoltării regionale și transfrontaliere, bani pe care organizația îi leagă direct de finalizarea autostrăzilor A7 (Autostrada Moldovei) și A8 (Autostrada Unirii).
MDM susține că sesizarea Curții Constituționale privind Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 38/2026 poate genera întârzieri care să blocheze semnarea contractelor și atragerea fondurilor, cu consecința pierderii definitive a banilor, dacă se depășește termenul de 31 mai.
În comunicat, organizația califică demersul drept „sabotaj” și afirmă că A7 și A8 sunt „urgențe strategice naționale și europene”, nu „mofturi electorale”.
Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei solicită „clarificări imediate” de la Sorin Grindeanu și PSD privind asumarea riscului de pierdere a finanțării și impactul asupra proiectelor din regiunea nord-estică.
Publicația amintește că Grindeanu a atacat miercuri la CCR ordonanța adoptată de guvernul Bolojan, în ședința de guvern dinaintea votului la moțiunea de cenzură prin care executivul a fost demis, iar liderul PSD susține că premierul „a încălcat constituția”.
Recomandate
CNIR a fixat 24 august 2026 ca start al proiectării tronsonului A8 Iași–Ungheni , un pas care accelerează calendarul pentru legătura rutieră peste Prut și pentru primii kilometri de autostradă A8 realizați pe teritoriul Republicii Moldova, potrivit Economica . Ordinul de începere a fost emis la câteva zile după semnarea contractului pentru tronsonul 4 Iași–Ungheni, ceea ce mută proiectul în mod oficial în etapa de proiectare. Tronsonul are 15,5 kilometri între Iași și Podul peste Prut de la Ungheni și include, „în premieră”, aproximativ 5 kilometri de autostradă pe teritoriul Republicii Moldova, cu același indicativ A8. Calendarul contractual și segmentul considerat prioritar Contractul are o durată totală de 46 de luni, împărțită astfel: 10 luni pentru proiectare; 36 de luni pentru execuția lucrărilor. În interiorul proiectului, un obiectiv prioritar este segmentul de 2,77 kilometri dintre nodul rutier Golăiești și Podul peste Prut de la Ungheni, pentru ca legătura rutieră peste Prut să poată fi „pusă în valoare” cât mai repede. Ce include tronsonul Iași–Ungheni Conform informațiilor din articol, proiectul include: 14 poduri și pasaje; 2 tunele, dintre care unul de 1.760 metri; 2 noduri rutiere, inclusiv conexiunea cu viitorul Spital Regional și Aeroportul Iași. Finanțare și riscuri operaționale Finanțarea este asigurată prin Programul SAFE , unde România beneficiază de „peste 4,2 miliarde de euro” pentru Autostrăzile A7 și A8, element invocat ca argument pentru emiterea rapidă a ordinului de începere. În același timp, sunt menționate și provocări care pot influența ritmul de implementare: relief dificil, lucrări de artă (poduri/pasaje) și tunele, dar și coordonarea lucrărilor în două state, cu reglementări diferite. Contractul pentru acest lot a fost semnat recent, potrivit articolului anterior citat de publicație, disponibil aici . [...]
Guvernul a dat undă verde contractului de 3,57 miliarde lei pentru tronsonul A8 Iași–Ungheni , un proiect care creează cadrul juridic și operațional pentru primele porțiuni de autostradă peste Prut și pentru un nou pod rutier de frontieră, potrivit Newsweek . Documentele bilaterale semnate între România și Republica Moldova vizează tronsonul 4 din Autostrada A8, finanțat prin Programul SAFE . Prim-ministrul interimar Ilie Bolojan a spus că semnarea celor două documente „dă undă verde” proiectului și a mulțumit autorităților din ambele state implicate. La rândul său, vicepremierul și ministrul Infrastructurii din Republica Moldova, Vladimir Bolea, a descris investiția drept o dovadă că cele două guverne pot livra proiecte de anvergură „în beneficiul cetățenilor”. Ce s-a semnat și de ce contează pentru implementare Pachetul include două componente: un acord interguvernamental și un contract de execuție, care împreună stabilesc „regulile jocului” pentru construcție și exploatare pe ambele maluri ale Prutului. Concret, Radu Miruță (ministrul interimar al Transporturilor) și Vladimir Bolea au semnat un acord privind construirea, exploatarea, întreținerea și repararea infrastructurilor de transport de interes strategic din cele două state, inclusiv a podului rutier de frontieră peste Prut, între Ungheni (România) și Ungheni (Republica Moldova). Guvernul precizează că acordul: instituie cadrul juridic bilateral pentru implementarea coordonată a investițiilor; stabilește responsabilități privind finanțarea, execuția, exploatarea, întreținerea și administrarea; prevede constituirea unei Comisii Mixte de coordonare; actualizează cadrul juridic existent pentru podul rutier Ungheni–Ungheni. Contractul pentru tronsonul 4 A8: 15,5 km și primii kilometri de autostradă peste Prut Reprezentanții Companiei Naționale de Investiții Rutiere (România) și ai Administrației Naționale a Drumurilor (Republica Moldova) au semnat contractul pentru tronsonul 4 al A8 Târgu Neamț–Iași–Ungheni, respectiv porțiunea dintre Iași și vama cu Republica Moldova (podul peste Prut la Ungheni). Contractul vizează: ultimii 15,5 km ai Autostrăzii A8 Târgu Mureș–Iași–Ungheni; primii 5 km ai autostrăzii spre Chișinău; realizarea, „în premieră”, a primilor kilometri de autostradă de peste Prut . Valoarea proiectului este de 3,57 miliarde lei , finanțarea fiind asigurată prin Programul SAFE. Durata totală este de 46 de luni , din care 10 luni proiectare și 36 de luni execuție . În cadrul proiectului a fost prioritizat segmentul de 2,77 km dintre nodul rutier Golăiești și podul peste Prut de la Ungheni, unde sunt menționate „lucrări avansate”. Pe traseul tronsonului 4 vor fi construite 14 poduri și pasaje , 2 tunele (inclusiv un tunel la km 83 de 1.760 metri ) și 2 noduri rutiere (un nod de perspectivă pentru legătura cu Spitalul Regional și Aeroportul Iași, respectiv nodul Golăiești). Context: coridor strategic și ținta 2030 Investițiile sunt plasate într-un coridor strategic Tărășeni (Ucraina) – Siret (România) – Moțca (România) – Ungheni (România) – Berești (Republica Moldova), descris ca ax prioritar de conectivitate între Uniunea Europeană și partenerii estici. Radu Miruță a numit A8 „proiect strategic” și a indicat anul 2030 ca reper pentru momentul în care „se va circula de la București la Ungheni pe autostradă”, potrivit Agerpres. Autostrada A8 este prezentată ca având patru tronsoane, cu o lungime totală de 89 km . [...]
Republica Moldova a aprobat semnarea unui nou acord cu România pentru podul rutier peste Prut de la Ungheni , un pas de reglementare care actualizează cadrul de cooperare și deschide explicit posibilitatea extinderii investițiilor conexe și a finanțării din fonduri europene, potrivit Antena 3 . Acordul vizează construirea, exploatarea și întreținerea infrastructurilor de transport de interes strategic, inclusiv podul de frontieră peste Prut între localitățile Ungheni (Republica Moldova) și Ungheni (România). Proiectul este parte din conexiunea rutieră cu Autostrada Unirii A8 și include construirea primilor kilometri de autostradă pe teritoriul Republicii Moldova, conform informațiilor transmise de Radio Chișinău , citat de Agerpres. Ce se schimbă prin noul acord Ministrul moldovean al infrastructurii și dezvoltării regionale, Vladimir Bolea , a spus că documentul nou „răspunde necesităților apărute” în implementarea proiectului și prevede: extinderea investițiilor în infrastructura conexă; valorificarea oportunităților de finanțare din fonduri europene. Noul acord îl înlocuiește pe cel semnat în 2022, tocmai pentru a reflecta aceste ajustări apărute pe parcurs. „Construcția noului pod rutier peste Prut, între Ungheni (R. Moldova) și Ungheni (România) este unul dintre cele mai importante proiecte de conectivitate între Republica Moldova și România din ultimii 60 de ani.” Dimensiunea proiectului și legătura cu A8 Pe partea română, tronsonul aferent proiectului are 15,5 kilometri, iar acesta include aproximativ 5 kilometri de autostradă care vor fi construiți pe teritoriul Republicii Moldova — descriși drept primii kilometri de autostradă realizați în țară. Separat, memorandumul dintre Republica Moldova și România privind coordonarea implementării proiectului ar urma să fie semnat joi, la București, și stabilește cadrul de colaborare pentru segmentul transfrontalier al autostrăzii, potrivit Radio Chișinău. De ce contează economic și operațional Potrivit ministrului, proiectul ar urma să îmbunătățească legătura Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, să reducă timpul de traversare a frontierei și să faciliteze comerțul, cu efecte așteptate asupra investițiilor și dezvoltării economice în regiunea Ungheni. În material nu sunt precizate valori ale investiției sau un calendar de execuție. [...]
CNIR a avizat documentația pentru autorizarea construirii lotului 1D Joseni–Ditrău din A8, un pas care poate debloca începerea lucrărilor încă din această vară , potrivit Mediafax . Segmentul este prezentat drept primul lot de autostradă construit în județul Harghita, iar finalizarea șoselei este indicată pentru 2028. CNIR anunță că proiectul pentru Autorizația de Construire (PAC) a fost aprobat în Consiliul Tehnico-Economic pentru întreaga lungime a lotului 1D, urmând ca documentația să fie transmisă Ministerului Transporturilor și Infrastructurii pentru emiterea autorizației, „înainte de calendarul prevăzut în contract”. „Am avizat astăzi, în Consiliul Tehnico-Economic al CNIR, Proiectul pentru Autorizația de Construire (PAC) pentru întreaga lungime a lotului 1D Joseni-Ditrău, urmând să transmitem documentația Ministerului Transporturilor și Infrastructurii pentru emiterea Autorizației de Construire, înainte de calendarul prevăzut în contract. După ce aprobăm și Proiectul Tehnic de Execuție vom emite rapid Ordinul pentru începerea lucrărilor în această vară, astfel încât să profităm de sezonul favorabil construcțiilor”, a explicat directorul general al CNIR, Gabriel Budescu . Ce include lotul și de ce contează operațional Pe traseul lotului 1D sunt prevăzute lucrări de artă și elemente de conectivitate care, în practică, pot influența complexitatea execuției: 18 poduri și pasaje; trei ecoducte (pasaje pentru fauna sălbatică, pentru „permeabilitatea animalelor”); un nod rutier la Joseni; o descărcare provizorie la Ditrău. Lotul 1D Joseni–Ditrău are 14,4 km, iar contractul de proiectare și execuție este de 34 de luni: 10 luni pentru proiectare și 24 de luni pentru execuție. CNIR precizează că etapa de proiectare a început în ianuarie 2026. Context: primul lot de autostradă în Harghita, pe traseul A8 CNIR arată că acesta este primul lot de autostradă construit în Harghita, județ traversat de Autostrada Unirii (A8) de la Praid la Tulgheș pe o distanță de 83 km. Lotul 1D face parte din Autostrada A8 Târgu Mureș–Târgu Neamț. [...]
România își menține finanțarea de 4,7 miliarde euro (aprox. 23,5 miliarde lei) din PNRR pentru autostrăzi și căi ferate , după negocierile cu Comisia Europeană , iar schimbarea-cheie este acceptarea unei decontări proporționale cu progresul fizic al lucrărilor până la 31 august, ceea ce reduce riscul de a pierde bani din cauza întârzierilor, potrivit Economedia , care citează declarațiile secretarului de stat din Ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma , preluate de Mediafax. Anunțul vine după ultima rundă de discuții cu oficialii Comisiei Europene, înaintea termenului-limită din august. Conform oficialului, alocarea pentru transporturi rămâne integral la nivelul inițial, inclusiv componenta de grant de 2,1 miliarde euro (aprox. 10,5 miliarde lei). Ce proiecte rămân în finanțare Din fondurile PNRR ar urma să continue finanțarea unor proiecte majore, între care: toate loturile Autostrăzii A7 Focșani – Bacău – Pașcani; segmentul lipsă al Autostrăzii A1 Margina – Holdea; primele două loturi ale magistralei feroviare Cluj – Oradea. În același timp, Autostrada Bacău – Pașcani va fi susținută din componenta de împrumut a PNRR, potrivit informațiilor citate. Schimbarea cu impact direct: decontare în funcție de progres Ajustarea convenită cu Comisia Europeană vizează modul de decontare: lucrările realizate până la 31 august pe proiectele A7 Bacău – Pașcani și A1 Margina – Holdea vor putea fi decontate proporțional cu progresul fizic. Autoritățile susțin că această modificare permite plăți în funcție de stadiul de execuție și reduce riscul ca fondurile să fie pierdute din cauza întârzierilor. Următoarele două luni, decisive pentru șantiere Perioada următoare este descrisă ca fiind critică pentru accelerarea lucrărilor finanțate prin PNRR, astfel încât să fie atinse țintele asumate până la 31 august. Prioritare rămân finalizarea segmentelor A7 până la Pașcani și închiderea „verigii lipsă” de pe A1 Margina – Holdea, pentru a asigura absorbția integrală a fondurilor disponibile. [...]
Restricțiile de trafic de la km 66 pe A10 Sebeș–Turda rămân în vigoare , iar DRDP Cluj începe marți, 7 iulie 2026, lucrări pentru punerea în siguranță a sectorului afectat de o nouă surpare, potrivit Economica . Miza este una operațională: pe un tronson deja vulnerabil, circulația se desfășoară în continuare cu capacitate redusă și limitări de viteză, până la consolidarea corpului autostrăzii. Ce se întâmplă la km 66 și cine intervine Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Cluj arată că, în zona km 66, „se manifestă un fenomen de instabilitate a terenului” care a produs în timp degradări ale sistemului rutier. Sectorul este monitorizat permanent, iar în trecut au fost executate „succesiv” lucrări de remediere, cu măsuri pentru menținerea circulației în siguranță. Pe fondul evoluției fenomenului, DRDP Cluj a sesizat Instituția Prefectului – Județul Cluj, iar Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Cluj a aprobat nota de constatare privind evaluarea pagubelor și a stabilit măsuri pentru evaluarea tehnică și gestionarea situației. Restricțiile de circulație: unde sunt și cât durează Restricțiile sunt instituite pe Autostrada A10, între km 65+900 și km 66+400, pe Calea 1, banda I și banda de vehicule lente, din 28 mai 2026 și vor rămâne până la finalizarea lucrărilor de consolidare. În prezent, circulația se desfășoară pe o singură bandă din trei, cu restricții de viteză. DRDP Cluj le cere șoferilor să respecte semnalizarea temporară și restricțiile impuse. Cum arată degradarea, potrivit imaginilor publicate Incidentul a fost documentat și în postări publice, inclusiv de jurnalistul TVR Cluj Antonio Miclea, care a publicat imagini video de la fața locului, și de Ziarul Unirea. În descrierea preluată de Economica, este menționat că: a apărut „un nou crater” pe sensul Sebeș–Turda, în zona km 66, în perimetrul afectat și în anii precedenți; prima bandă ar fi fost distrusă, iar ruptura s-ar fi extins până la jumătatea benzii a doua; restricțiile s-ar întinde pe peste 500 de metri, cu viteză maximă de 60 km/h; în afara carosabilului, taluzul ar fi alunecat pe o lungime de peste 50 de metri, împreună cu parapetele. Context: un punct cu probleme recurente Potrivit aceleiași relatări, lotul de autostradă a fost inaugurat în 2018, în urma unei investiții de aproximativ 90 de milioane de euro, iar zona ar fi mai avut probleme cu alunecările. În vara lui 2023, Porr Construct ar fi efectuat lucrări de consolidare și refacere a sistemului rutier, deși porțiunea ieșise din garanție, iar problemele ar fi reapărut ulterior, inclusiv în 2024 și 2025. Lucrările anunțate pentru 7 iulie 2026 vizează punerea în siguranță a sectorului afectat, în condițiile în care restricțiile sunt deja active și rămân valabile până la finalizarea consolidării. [...]
