Știri
Știri din categoria Infrastructură
Sesizarea la CCR a OUG 38/2026 riscă să blocheze accesarea a 4,2 miliarde euro (aprox. 21 mld. lei) pentru A7 și A8, avertizează Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei, într-un comunicat citat de G4Media. Organizația îl acuză pe președintele PSD și al Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, că a deschis „un conflict juridic” cu doar 11 zile înainte de termenul-limită pentru demararea programului european SAFE, pe 31 mai 2026.
Miza, potrivit MDM, este o finanțare de 4,2 miliarde de euro destinată „mobilității militare”, dar și dezvoltării regionale și transfrontaliere, bani pe care organizația îi leagă direct de finalizarea autostrăzilor A7 (Autostrada Moldovei) și A8 (Autostrada Unirii).
MDM susține că sesizarea Curții Constituționale privind Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 38/2026 poate genera întârzieri care să blocheze semnarea contractelor și atragerea fondurilor, cu consecința pierderii definitive a banilor, dacă se depășește termenul de 31 mai.
În comunicat, organizația califică demersul drept „sabotaj” și afirmă că A7 și A8 sunt „urgențe strategice naționale și europene”, nu „mofturi electorale”.
Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei solicită „clarificări imediate” de la Sorin Grindeanu și PSD privind asumarea riscului de pierdere a finanțării și impactul asupra proiectelor din regiunea nord-estică.
Publicația amintește că Grindeanu a atacat miercuri la CCR ordonanța adoptată de guvernul Bolojan, în ședința de guvern dinaintea votului la moțiunea de cenzură prin care executivul a fost demis, iar liderul PSD susține că premierul „a încălcat constituția”.
Recomandate
Tronsonul Bacău–Pașcani de pe A7 intră în faza finală de execuție , după o mobilizare „record” de circa 5.500 de muncitori în șantier, ceea ce ar pune „cel puțin 50 de kilometri” pe traiectoria unei inaugurări în acest an, potrivit Economedia , care citează declarațiile secretarului de stat în Transporturi Irinel Ionel Scrioșteanu . Miza operațională este accelerarea livrării efective a unor segmente continue de autostradă, într-un proiect unde ritmul de șantier și capacitatea de a închide rapid lucrările „de finisaj” (siguranță rutieră, semnalizare, sisteme inteligente de transport) devin decisive pentru deschiderea traficului. Ce loturi sunt vizate și ce stadii de execuție sunt raportate Conform informațiilor prezentate, „linia dreaptă” pentru inaugurare vizează cel puțin primele două loturi ale tronsonului Bacău–Pașcani: Lotul 1 Săucești – Trifești (30,3 km) : a depășit 70% stadiu fizic de execuție; Lotul 2 Trifești – Gherăești (18,9 km) : se apropie de 70% . Separat, pe lotul 3 Mircești – Pașcani (28,09 km) lucrările continuă, iar stadiul fizic a ajuns la 54,6% . Pentru acest lot, finanțarea este asigurată din fonduri europene, potrivit aceleiași surse. Unde se vede „finalul de șantier”: lucrări în derulare Pe primele două loturi, lucrările menționate includ atât activități de structură, cât și elemente necesare pentru punerea în funcțiune: asfaltări în mai multe eșaloane, inclusiv la stratul de uzură; montarea grinzilor din beton, operațiune care a depășit 95%; lucrări la podul peste râul Moldova (tablier metalic montat integral; urmează predale, armare și turnarea betonului); sisteme de colectare a apelor pluviale (rigole și bazine de retenție); parapete de protecție, semnalizare verticală și orizontală; hidroizolații pe poduri și pasaje, panouri fonoabsorbante; lucrări la sistemul ITS (sisteme inteligente de transport) și la iluminat. În apropiere de Roman este prevăzut și un Centru de Întreținere și Coordonare (CIC) , inclusiv un Centru de Monitorizare și Informare (CMI) . Mobilizarea raportată și cine execută lucrările Pe întreg tronsonul Bacău–Pașcani, mobilizarea este descrisă ca „record”: 5.500 de muncitori în șantier. Publicația mai notează că aproape 600 de șoferi lucrează pe 296 de autobasculante , în două schimburi , iar în șantier sunt peste 500 de utilaje . Lucrările sunt realizate de asocierea Spedition UMB – SA&PE Construct – Tehnostrade , conform informațiilor din articol. [...]
Deschiderea Nodului Rutier Bacău Nord readuce traficul pe toți cei 16 km ai Variantei Ocolitoare Bacău și leagă continuu A7 de A3, reducând fricțiunile logistice pe axa București–Moldova , potrivit Economica . Șeful CNAIR, Cristian Pistol , spune că „astăzi au fost redeschiși și ultimii 4 km ai Variantei Ocolitoare”, segment închis temporar pentru realizarea conexiunilor dintre tronsoanele de autostradă Focșani–Bacău și Bacău–Pașcani. Săptămâna trecută, odată cu deschiderea circulației pe tronsonul Adjud–Bacău , fuseseră redeschiși și aproximativ 12 km din VO Bacău, până la conexiunea cu DN2F. Efect operațional: București–Bacău Nord, integral pe autostradă Conform aceleiași surse, de acum distanța București–Bacău Nord (310,59 km) poate fi parcursă integral pe autostradă, pe A3 și A7, „în mai puțin de 3 ore”. Practic, nodul rutier funcționează ca punct de continuitate între segmentele deja date în trafic și reduce dependența de devieri temporare pe rețeaua de drumuri naționale din zonă. De ce contează pentru proiect: evitarea unei noi închideri a centurii Pistol argumentează că realizarea conexiunii „de pe acum” în Nodul Rutier Bacău Nord ar elimina necesitatea unei noi închideri a Variantei Ocolitoare Bacău atunci când va fi finalizat lotul 1 (Săucești–Trifești) al tronsonului Bacău–Pașcani. Context: VO Bacău, infrastructură deja în exploatare Varianta Ocolitoare Bacău (cunoscută și ca „Centura Bacău”) a fost construită de grupul UMB și a fost dată în trafic în decembrie 2020; proiectul include și primii kilometri de autostradă din regiunea Moldovei, mai notează Economica. În paralel, publicația menționează că pasionați de infrastructură publicaseră recent imagini cu lucrările și estimau deschiderea circulației cel târziu luni. Informația despre deschidere a fost relatată și de Economedia , care indică faptul că mesajul a fost transmis de șeful CNAIR într-o postare pe Facebook. [...]
Drumul de mare viteză București–Giurgiu intră în faza de selecție, după ce proiectantul a livrat 7 variante de traseu, iar CNIR urmează să aleagă două pentru analiza detaliată , un pas care va decide practic coridorul rutier spre viitorul Pod Giurgiu–Ruse 2 și legătura cu autostrada bulgară Ruse–Veliko Târnovo, potrivit Profit . Proiectantul a transmis Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR) propunerile de traseu, cu punct de final corelat cu autostrada aflată în lucru în Bulgaria. Conform comunicării citate, sunt prevăzute conexiuni cu A1 București–Pitești, A0 Autostrada Bucureștiului și A2 Autostrada Soarelui, precum și cu viitoare investiții, inclusiv A6 București–Alexandria. Cum se face selecția și ce urmează CNIR arată că, în urma unei analize multi-criteriale (AMC1) care ia în calcul condițiile de teren, legăturile de trafic și criterii tehnice, economice și de mediu, va selecta primele două variante cu punctajul cel mai bun pentru etapa următoare (AMC2). Drumul de mare viteză București–Giurgiu este prezentat ca proiect care ar urma să asigure: conexiuni moderne cu autostrăzile care pornesc din București; transport la standarde europene între Capitală și Giurgiu / PTF Giurgiu–Ruse; mai multă siguranță rutieră și reducerea poluării (informație atribuită de sursă Agerpres). Contract, proiectant și cerințe tehnice Proiectantul este Asocierea Activ Proiectare Infrastructură (lider) – Emay Uluslararasi Muhendislik ve Mușavirlik Anonim Șirketi. Valoarea contractului menționată în material este de 33 milioane de lei , cu o durată de 18 luni . În studiul de fezabilitate, proiectantul trebuie să analizeze: profilul drumului (autostradă sau drum expres); variantele de traseu; structura și conexiunile cu alte obiective de investiții, inclusiv viitorul Pod peste Dunăre Giurgiu–Ruse 2. CNIR a solicitat și o analiză privind utilizarea materialelor de construcții din import versus producție internă, inclusiv o comparație între sistem rutier din beton de ciment și carosabil din bitum. Finanțarea este indicată ca fiind asigurată din fonduri europene nerambursabile și de la bugetul de stat. Variantele de traseu menționate În lista de opțiuni prezentată în material apar, între altele: desprindere din A1 București–Pitești, în zonele Corbii Mari (limită jud. Giurgiu/Dâmbovița) sau Bolintin Vale (jud. Giurgiu); desprindere din viitoarea A6 București–Alexandria, nodul rutier Ghimpați (jud. Giurgiu); conexiune cu viitorul Drum Radial DR 10 Măgurele Expres și A0 București Sud. Studiul include și modelare 3D de tip BIM (Building Information Modelling – modelare digitală a proiectului), cerință obligatorie în caietul de sarcini, conform sursei. Context: legătura cu autostrada din Bulgaria Pe partea bulgară, autostrada Ruse–Veliko Târnovo are 132,84 km și este împărțită în trei secțiuni (Ruse–Biala, varianta de ocolire Biala și Biala–Veliko Târnovo). Potrivit BTA, tronsonul Ruse–Biala (inclusiv ocolirea Biala) este programat să fie finalizat până la sfârșitul anului 2028, însă atribuirea unui contract de aproape 1,5 miliarde de euro a fost suspendată în august din cauza unor nereguli în metodologia de evaluare a ofertelor, care nu au putut fi remediate fără modificarea condițiilor licitației. [...]
Deschiderea a încă 47 km pe A7 leagă Bacăul de București pe aproape 300 km de drum rapid , dar restul tronsoanelor prinse în PNRR rămân sub presiunea termenelor și a finanțării, potrivit HotNews . Circulația urmează să fie deschisă „în câteva zile”, la finalul lunii, pe un nou segment de 47 km din Autostrada „Moldovei” A7. Odată cu acest tronson, Bacăul va fi conectat practic de Capitală printr-un traseu neîntrerupt de aproape 300 km de șosea de mare viteză. De ce contează: conectivitate mai bună, dar risc de blocaj financiar pe restul A7 Miza nu este doar inaugurarea unui nou segment, ci continuitatea finanțării și a ritmului de execuție pentru tronsoanele A7 incluse în PNRR care „nu vor fi gata la timp”. În materialul HotNews, secretarul de stat în Transporturi Horațiu Cosma explică ce se întâmplă cu aceste loturi și cum ar urma să fie finanțate șantierele mai departe, în condițiile pierderii finanțării PNRR pentru unele dintre ele. Ce urmează pe A7 și de ce depind următoarele inaugurări Asociația Pro Infrastructura indică, la rândul ei, când ar putea fi deschise următoarele tronsoane din A7 și subliniază că inaugurarea lor depinde de evoluția lucrărilor și de condițiile din teren, fără ca în fragmentul publicat să fie detaliate aici termene concrete pentru fiecare lot. [...]
Deși Turcia aduce trenul de mare viteză la granița UE, legătura feroviară spre România rămâne blocată de infrastructura neelectrificată , în special pe tronsonul București–Giurgiu , aflat încă în modernizare, potrivit Newsweek . Turcia a finalizat un tronson de 153 km de cale ferată de mare viteză între Çerkezköy și Kapıkule (la granița cu Bulgaria), care urmează să fie inaugurat oficial pe 9 octombrie, într-o ceremonie la care este așteptat să participe președintele Recep Tayyip Erdoğan. Linia este proiectată pentru o viteză maximă de 200 km/h și va deservi atât pasageri, cât și marfă. Ce aduce nou proiectul Turciei și unde se leagă de UE Ministrul turc al Transporturilor, Abdulkadir Uraloğlu, a declarat că secțiunea extinde rețeaua de trenuri de mare viteză până la „granița cu Europa” și integrează orașele Tekirdağ, Kırklareli și Edirne în rețeaua feroviară rapidă a Turciei. Construcția a început în 2019, cu finanțare din partea Turciei și a Uniunii Europene, conform novinite.com. Tronsonul face parte din magistrala mai amplă Halkalı–Kapıkule, gândită să lege Istanbulul de punctul de frontieră cu Bulgaria (Kapitan Andreevo). După finalizarea întregului traseu, timpul de călătorie între Halkalı (Istanbul) și Kapıkule este estimat la 1 oră și 30 de minute, față de aproximativ patru ore în prezent. Pentru marfă, timpul ar urma să scadă de la 8 ore și 30 de minute la aproximativ 3 ore și 30 de minute. Lucrările continuă pe tronsoanele rămase, potrivit ministrului. De ce contează pentru România: „veriga” București–Giurgiu este încă pe diesel Newsweek notează că avansul Turciei nu se traduce automat într-o îmbunătățire majoră a legăturilor feroviare Europa Centrală–Istanbul via România și Bulgaria, deoarece tronsonul București–Giurgiu este încă neelectrificat, iar infrastructura din Bulgaria nu este suficient modernizată pentru a valorifica pe deplin noua conexiune. În România, stadiul fizic al lucrărilor de modernizare și electrificare a liniei București–Giurgiu (etapa a 2-a) a ajuns la 15% la jumătatea lunii septembrie 2026. Calendar, contract și ce include modernizarea București–Giurgiu Contractul pentru etapa a 2-a a fost semnat pe 14 august 2025 cu Asocierea RailWorks (Arcada Company Galați – lider și SC Alstom Transport SA). Valoarea contractului este de 2.108.256.817,28 lei (fără TVA), iar durata totală este de 158 de luni, structurată astfel: 6 luni proiectare 30 de luni execuție 120 de luni garanție 2 luni activități după recepția finală Ordinul de începere pentru proiectare a fost dat la finalul lunii septembrie 2025, iar execuția a început pe 16 martie 2026. Lotul 2 vizează modernizarea liniei București Progresu–Jilava–Giurgiu Nord–Giurgiu Nord Frontieră, cu o lungime de 93,45 km (fără intervalul Vidra–Comana, inclus în Lotul 1, finalizat de Porr România). Proiectul include electrificare, semnalizare și implementarea ERTMS (sistem european de management al traficului feroviar) Nivel 2. Finalizarea lucrărilor și redeschiderea circulației sunt estimate pentru septembrie 2028, iar după încheierea investiției ar urma să crească capacitatea de circulație și siguranța pe legătura feroviară către Bulgaria, prin Podul Prieteniei. [...]
Centura Comarnic, un proiect de 516 milioane lei, a fost deschisă traficului joi după-amiază, oferind o rută alternativă la DN1 pe Valea Prahovei, una dintre cele mai aglomerate zone rutiere din țară, potrivit news.ro . Tronsonul are aproape 5,9 kilometri și a fost construit în aproximativ trei ani, deși inițial proiectul fusese estimat să fie finalizat într-un singur an. Autoritățile locale spun că noua șosea de centură este menită să decongestioneze traficul din zona Comarnic, unde „de ani de zile se formează coloane de autovehicule”. Ce include investiția și de ce contează operațional Președintele Consiliului Județean Prahova , Virgiliu Nanu, a prezentat principalele elemente ale lucrării, care ar trebui să susțină preluarea unei părți din fluxul de pe DN1: centură ocolitoare de 5,9 kilometri, ca alternativă la DN1; două poduri, de 81 de metri și 40 de metri, peste râul Prahova; un viaduct de 370 de metri, cu nouă deschideri, care traversează râul Prahova, linia ferată București–Brașov și strada Podul lui Neag; patru intersecții cu sensuri giratorii, pentru acces și ieșire de pe centură. Valoarea proiectului este de 516 milioane de lei, din care 438 de milioane de lei reprezintă lucrări de construcții-montaj, conform datelor prezentate de Nanu. Întârzieri față de planul inițial Lucrările au început oficial la 6 noiembrie 2023, într-un eveniment la care au participat autorități locale și reprezentanți ai Ministerului Transporturilor, inclusiv Sorin Grindeanu, ministrul de la acea vreme. Execuția a durat aproape trei ani din cauza unor probleme tehnice și administrative, între care consolidări necesare după surpări de teren, întârzieri legate de avize și relocarea utilităților. Context: presiunea pe DN1 rămâne, dar apar „soluții certe” Întrebat despre perspectiva unei autostrăzi între Ploiești și Brașov, Virgiliu Nanu a indicat că, la nivel local, accentul este pus pe proiecte considerate realizabile pe termen scurt, precum centurile ocolitoare. La inaugurare a fost invitat și directorul general al CNAIR , Cristian Pistol, care a întârziat, iar Nanu a explicat în discurs că acesta a rămas „agățat în trafic”. „Nu în ultimul rând, chiar dacă încă sunt pe drum şi sunt agăţaţi în trafic, aş vrea să le mulţumesc şi colegilor de la CNAIR - şi aici mă refer la domnul director general Cristi Pistol - pentru că de fiecare dată a fost alături de acest proiect, a fost alături de noi”, a afirmat preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Virgiliu Nanu. [...]
