Știri
Știri din categoria Politică
Sesizarea lui Sorin Grindeanu la CCR poate bloca sau întârzia cadrul legal pentru programul SAFE, un pachet de finanțare europeană de 16,68 miliarde de euro (aprox. 83,4 miliarde lei) destinat consolidării apărării României, prin contestarea OUG 38/2026 adoptate de Guvernul Bolojan după demiterea prin moțiune de cenzură, potrivit Stirile Pro TV.
În cererea transmisă Curții Constituționale, semnată de președintele Camerei Deputaților, se solicită constatarea existenței unui „conflict juridic de natură constituțională” între Parlament și Guvern, pe motiv că ordonanța ar fi fost emisă „cu depășirea limitelor constituționale” ale legiferării delegate și cu ignorarea rolului Parlamentului ca „unică autoritate legiuitoare”.
Argumentul central invocat de Grindeanu este că OUG 38/2026 a fost adoptată și trimisă la publicare după ce Guvernul fusese demis prin moțiune de cenzură, ceea ce – în interpretarea sesizării – i-ar fi restrâns atribuțiile la administrarea curentă a treburilor publice, fără acte normative cu forță de lege primară.
În document se arată că Guvernul „nu a ținut seama de efectul moțiunii de cenzură”, efect care ar limita Executivul, în această situație, la acte necesare administrării.
Demersul vine la scurt timp după ce Comisia pentru constituționalitate a Senatului a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern în privința aceleiași ordonanțe.
În plus, ordonanța a fost deja contestată și pe alte căi: AUR a sesizat, iar Avocatul Poporului a atacat la CCR aceeași OUG 38/2026, notează publicația.
OUG 38/2026 vizează demararea programului european SAFE, prin care România beneficiază de 16,68 miliarde de euro (aprox. 83,4 miliarde lei) pentru întărirea capacităților militare. Conform sursei, este a doua cea mai mare alocare din Uniunea Europeană, după Polonia.
Pe de altă parte, președintele Nicușor Dan a declarat la „Black Sea and Balkans Security Forum” că programul este „în grafic” și că până la 31 mai România va avea semnate toate contractele din cadrul SAFE.
„Pe SAFE suntem în grafic. (...) Acum există termenul de 31 mai anul acesta (...) până la 31 mai, România va avea contractele semnate”, a afirmat președintele Nicușor Dan.
Ce urmează depinde de calendarul CCR și de efectele juridice pe care le-ar putea produce o eventuală constatare a conflictului între Parlament și Guvern; sursa nu precizează un termen de soluționare.
Recomandate
PSD ridică miza negocierilor din coaliție printr-un mesaj public care pune sub semnul întrebării capacitatea premierului interimar Ilie Bolojan de a conduce „cu voturile PSD”, în timp ce președintele Nicușor Dan este prezentat drept mai „echilibrat”, potrivit Agerpres . Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a spus că nu a existat „niciun fel de colaborare” între PSD și Nicușor Dan „dincolo de cadrul instituțional”, respingând ideea unor înțelegeri informale. În același timp, Grindeanu a afirmat că șeful statului „a înțeles să fie echilibrat” în această perioadă, „spre deosebire” de Ilie Bolojan. Declarațiile au fost făcute la Digi24, unde liderul PSD a insistat că premierul interimar nu ar fi înțeles rolul de șef al unui guvern de coaliție și că, în această formulă, ar fi nevoie de disponibilitate la dialog. Ce reproșează PSD premierului interimar În argumentația sa, Grindeanu a susținut că PNL a ieșit pe locul 3 la alegeri și că PSD a fost pe primul loc, iar un premier al unei coaliții ar trebui să țină cont de această realitate parlamentară. În acest context, el a spus că Ilie Bolojan „n-a înțeles că e prim-ministru cu voturile PSD” și că s-ar fi comportat ca și când PNL ar fi câștigat singur alegerile. De ce contează: semnal despre condițiile de funcționare ale coaliției Mesajul PSD indică o tensiune deschisă în interiorul majorității și sugerează că sprijinul politic pentru premierul interimar este condiționat de modul în care acesta gestionează dialogul între partidele din coaliție. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre pași concreți sau termene, rămâne neclar dacă declarațiile vor fi urmate de o renegociere formală a înțelegerilor din coaliție sau de schimbări în arhitectura guvernării. [...]
PSD ridică miza negocierilor și împinge USR spre opoziție , în timp ce discuțiile dintre liderii partidelor se mută, cel puțin declarativ, de la formarea Guvernului la proiectele cu termen-limită din PNRR , potrivit HotNews . Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a spus că USR „ar trebui să meargă în opoziție” și a ironizat conducerea partidului, afirmând că îi este „destul” să îl sune pe Ilie Bolojan ca să știe „ce face USR”, pentru că „poate Fritz n-a înțeles că el nu mai are partid”. Declarațiile au fost făcute într-un interviu difuzat luni la Digi24 . În același context, Grindeanu a explicat de ce PSD nu susține propunerea PNL-USR-UDMR pentru funcția de premier, afirmând că „Siegfried Mureșan este un Bolojan mai mic”. Totodată, liderul PSD i-a acuzat pe cei din PNL și USR că „se răzgândesc constant” și „inventează” condiții pentru a nu vota un nou guvern, susținând că este dispus la compromis, dar cere „să ne stabilizăm odată”. Condiția pusă PNL și replica liberală Grindeanu a cerut PNL să revină asupra hotărârilor interne prin care liberalii au exclus formal o nouă guvernare alături de PSD, indicând acest pas drept o condiție pentru reluarea negocierilor. El a invocat existența a „vreo patru hotărâri” în acest sens și a spus că, până la schimbarea lor, PSD nu are motive să creadă în ofertele liberalilor. Apelul a fost respins între timp de vicepreședintele PNL Alexandru Muraru, care a acuzat PSD de „atitudine profund nedemocratică” și de „reflexe autoritare”, susținând că PSD încearcă să dicteze altor partide cum să se organizeze. Întâlnire la final de săptămână, cu miză PNRR Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor ar urma să se întâlnească la sfârșitul acestei săptămâni, au declarat pentru HotNews surse din PSD și PNL. Potrivit surselor liberale citate, scopul întrevederii nu ar fi formarea Guvernului, ci proiectele din PNRR, cu termen-limită 31 august pentru îndeplinirea obligațiilor asumate de România. Miza este descrisă ca fiind legată de „șase proiecte principale”, cu o valoare totală de aproximativ 4,5 miliarde de euro (aprox. 22,5 miliarde lei). [...]
PNL își menține oficial linia de a nu mai guverna cu PSD , iar disputa publică dintre cele două partide ridică un nou obstacol în negocierile pentru formarea unui guvern, într-un moment de criză politică. Potrivit HotNews , deputatul Alexandru Muraru, vicepreședinte PNL, spune că partidul „nu va modifica nicio virgulă” din hotărârea internă prin care a exclus formal o nouă guvernare alături de PSD. Reacția vine după ce liderul PSD Sorin Grindeanu a cerut PNL să renunțe la propriile hotărâri interne care blochează, în mod explicit, o nouă coaliție în aceeași formulă. Muraru acuză PSD că încearcă să dicteze altor partide cum să se organizeze și califică această atitudine drept „profund nedemocratică”. Miza: formula de guvernare și condițiile de negociere În mesajul său, Muraru reia propunerea PNL pentru depășirea blocajului: două guverne succesive, cu o alternanță la guvernare. Concret, liberalul susține: un guvern minoritar PNL–USR–UDMR într-o primă etapă; urmat de o alternanță la guvernare cu un guvern minoritar PSD. Muraru prezintă această variantă ca parte a unui „Acord pentru România”, prin care partidele și-ar asuma public priorități naționale și obligația de a le susține în Parlament și la guvernare, fără a intra într-o alianță pe care o consideră „lipsită de credibilitate”. Acuzații reciproce pe fondul crizei politice Vicepreședintele PNL pune criza politică pe seama PSD și afirmă că social-democrații, „alături de AUR”, au inițiat și votat moțiunea de cenzură . În plus, el acuză PSD de „șantaj politic, presiuni și jocuri de culise” pentru a slăbi PNL, susținând că partidul se comportă acum „ca și cum nimic” nu s-ar fi întâmplat. De cealaltă parte, Sorin Grindeanu a declarat, într-un interviu la Digi24, că PNL se răzgândește frecvent și „inventează” condiții pentru a nu vota un nou guvern, cerând liberalilor să adopte o hotărâre prin care să depășească etapa în care exclud colaborarea cu PSD. Ce urmează Din pozițiile exprimate public, PNL transmite că nu își schimbă decizia formală privind guvernarea cu PSD, ceea ce mută presiunea pe găsirea unei formule alternative sau pe acceptarea unei soluții de tip guvern minoritar și alternanță. În lipsa unei convergențe rapide asupra regulilor de negociere, conflictul de mesaj riscă să prelungească impasul politic. [...]
Traian Băsescu susține că depășirea termenului de 45 de zile pentru un guvern interimar blochează legal decizia executivă și pune o parte din responsabilitate pe președintele Nicușor Dan, potrivit news.ro . Fostul președinte afirmă că România se află într-un „șir întreg de încălcări ale Constituției” din partea partidelor, pe fondul prelungirii interimatului după moțiunea de cenzură . Într-o intervenție la Digi 24, Băsescu a spus că, potrivit Constituției, un guvern poate funcționa interimar 45 de zile, însă „au trecut 60 de zile de la moțiunea de cenzură”. În interpretarea sa, după expirarea celor 45 de zile, miniștrii „nu mai au dreptul să semneze nimic”, iar eventualele atribuții ar fi trebuit delegate din timp către secretari de stat sau directori, câtă vreme miniștrii aveau încă această capacitate. Miza: capacitatea legală de decizie a Guvernului Băsescu leagă direct depășirea termenului de interimat de o pierdere a capacității de a lua decizii, pe care o atribuie efectelor moțiunii de cenzură: „Parlamentul le-a luat capacitatea de a lua decizii prin moţiune de cenzură.” El susține și că politicienii ar încerca să „adauge” la Constituție prin interpretări de tipul „dacă nu scrie în lege, e permis”, respingând ideea că ar putea fi acceptată prelungirea interimatului peste limita prevăzută. Ce soluție indică fostul președinte Ca ieșire din blocaj, Băsescu afirmă că deblocarea crizei politice ar trebui făcută prin aplicarea „literei și spiritului Constituției” de către președinte și Guvern, argumentând că există „mijloace constituționale” pentru asta. În același context, el a precizat că nu ar fi vorba despre plecarea miniștrilor din Palatul Victoria, ci despre limitarea strictă a atribuțiilor după termenul de 45 de zile, până la predarea mandatului către succesorii lor. [...]
UDMR îi cere președintelui Nicușor Dan să se implice direct în formarea unei majorități și a unui nou Guvern , pe fondul blocajului politic, potrivit G4Media . Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond , susține că șeful statului trebuie „să iasă din pasivitate”, dar îl acuză în același timp că, prin desemnările anterioare de premier, a depășit limita unui rol neutru și a devenit „prea mult jucător”. Presiune politică pentru accelerarea negocierilor de guvernare Csoma Botond a declarat la RFI că președintele ar trebui să contribuie, în limitele atribuțiilor, la conturarea unei majorități parlamentare, nu să aștepte ca partidele să vină cu o soluție la Palatul Cotroceni. „Nu cred că ar trebui să se retragă în Palatul Cotroceni și să stea acolo și să aștepte ca partidele să vină. Eu cred că ar trebui să contribuie și dânsul ca această majoritate să se contureze cumva”. În viziunea liderului UDMR, implicarea ar putea include discuții cu liderii politici inclusiv „într-un cadru informal”, nu doar în formate formale prevăzute de Constituție. „Prea mult jucător”, dar și „prea pasiv”: critica dublă la adresa președintelui Întrebat dacă Nicușor Dan „joacă” corect în acest moment, Csoma Botond a spus că îl vede „un pic pasiv” acum, însă consideră că, prin desemnările anterioare, președintele „a trecut peste o linie roșie” în jocul politic. „A devenit un președinte prea mult jucător, să spun așa, l-a întrecut chiar pe Traian Băsescu , după opinia mea, mai ales prin a doua desemnare pe care a făcut-o”. Csoma Botond a mai afirmat că speră ca președintele „să nu mai repete acea greșeală” legată de „a doua desemnare”, menționând „persoana domnului Veștea”, dar a insistat că alternativa nu este retragerea în pasivitate. Ce urmează Din declarațiile citate reiese că UDMR mizează pe o implicare mai activă a președintelui în discuțiile politice pentru formarea unei majorități. Materialul nu oferă detalii despre un calendar al negocierilor sau despre pașii instituționali următori, dincolo de solicitarea explicită de accelerare a procesului. [...]
PSD condiționează reluarea negocierilor pentru guvern de anularea deciziilor PNL anti-alianță , ceea ce prelungește incertitudinea politică într-un moment în care formarea unei majorități stabile rămâne blocată, potrivit Agerpres . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a spus că „un prim pas” pentru a începe negocieri privind un viitor guvern ar fi ca PNL să renunțe la hotărârile adoptate în forurile de conducere prin care liberalii au decis că nu vor mai face alianță cu social-democrații. El a afirmat că există „vreo patru hotărâri” de acest tip la PNL. Miza: deblocarea negocierilor și testul de „bună-credință” Grindeanu a susținut că, în lipsa unei astfel de decizii la PNL, PSD va considera că liberalii vin cu „oferte de ochii lumii”. În același context, liderul PSD a acuzat că, atunci când PSD acceptă o solicitare, „se inventează altceva nou”, sugerând că unii ar prefera menținerea actualei situații politice. Acuzații legate de sprijinul AUR și situația premierului interimar În declarațiile făcute la Digi 24, Grindeanu a legat blocajul de faptul că Ilie Bolojan ar fi rămas în funcție „la peste 60 de zile de când a fost demis” deoarece este susținut de AUR, potrivit afirmațiilor sale. Ce spune PSD că nu va ceda Întrebat ce nu va ceda dacă încep negocierile pentru un nou guvern, Grindeanu a răspuns: „Nu cedez interesul românilor, în rest, orice altceva.” [...]
