Știri
Știri din categoria Fonduri europene

Întârzierile la autostrăzi riscă să scoată din PNRR până la 4,7 miliarde euro (aprox. 23,5 miliarde lei), ceea ce ar muta finanțarea pe bugetul de stat și pe împrumuturi mai scumpe, potrivit Newsweek. Miza imediată este „decomiterea” – anularea definitivă a unor fonduri europene dacă termenele și condițiile de cheltuire nu sunt respectate – cu termen-limită indicat pentru august 2026 pe unele segmente.
Sursa arată că România încearcă să „salveze” prin negocieri cu Comisia Europeană o sumă totală de aproximativ 4,7 miliarde euro pentru transporturi, prin decontare parțială în funcție de progresul fizic real din șantiere.
În material sunt indicate mai multe zone cu întârzieri care pot duce la pierderea finanțării din PNRR sau la mutarea proiectelor pe alte programe:
Newsweek susține că, dacă banii din PNRR sunt pierduți, statul ar trebui să înlocuiască finanțarea prin împrumuturi de pe piață, la dobânzi semnificativ mai mari. În articol se menționează că finanțările din PNRR ar avea dobânzi preferențiale de circa 2%, în timp ce împrumuturile de pe piața liberă ar depăși 6–7%, ceea ce ar genera costuri suplimentare suportate din taxe.
În plus, publicația avertizează că fiecare kilometru nerealizat la timp poate împinge presiunea financiară în deficitul bugetar al anului în curs, cu risc de „corecții financiare severe”, întrucât Comisia Europeană nu ar deconta lucrări începute și nefinalizate la timp.
Materialul îl citează pe profesorul Adrian Mitroi (ASE), care pune absorbția slabă pe seama administrării defectuoase:
„E o brambureală îngrozitoare acolo. Sunt fonduri nerambursabile, sunt granturi, sunt credite. Nici nu îmi mai bat capul să înţeleg, atât este de prost administrat acest domeniu.”
Tot el ridică semne de întrebare privind funcționalitatea Ministerului Fondurilor Europene și ritmul de utilizare a alocării totale din PNRR.
Din informațiile prezentate, presiunea imediată este legată de termenele din 2026 și de posibilitatea ca unele segmente să fie decontate doar parțial sau să fie mutate pe alte programe (cum este Programul Transport), pentru a evita pierderea completă a banilor. În lipsa recuperării întârzierilor, riscul indicat este dublu: fonduri europene anulate și finanțare înlocuită din buget, la costuri mai mari.
Recomandate

Intrarea a 2,25 miliarde euro (aprox. 11,3 miliarde lei) din PNRR reduce presiunea pe finanțarea pe termen scurt a statului , pentru că banii vor acoperi plăți scadente fără împrumuturi rapide sau folosirea rezervelor valutare, potrivit Euronews . Suma a fost încasată marți și reprezintă plata aferentă cererii de plată nr. 4, anunțată de Comisia Europeană. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a spus că fondurile vor fi convertite în lei și transferate în contul Trezoreriei, pentru a asigura lichiditatea necesară plăților programate miercuri, 24 iunie. Ce înseamnă pentru cash-flow-ul statului Nazare a explicat că această infuzie de fonduri permite acoperirea obligațiilor de plată „fără presiune suplimentară asupra finanțării statului”, în condițiile în care Ministerul Finanțelor nu mai este nevoit să se împrumute pe termen scurt sau să utilizeze rezervele valutare pentru a face față scadențelor imediate. Cererea nr. 4: aprobată fără suspendări Plata de 2,25 miliarde euro vine după ce cererea de plată nr. 4, în valoare totală de 2,62 miliarde euro, a parcurs evaluarea la nivel european și a primit aprobarea Comisiei Europene. Cererea a inclus 38 de jaloane și 24 de ținte, iar autoritățile române au indicat anterior că este prima cerere aprobată fără suspendări, ceea ce presupune că obiectivele acestei etape au fost considerate îndeplinite satisfăcător. Unde sunt legate reformele și investițiile Fondurile din cererea de plată nr. 4 sunt asociate cu reforme și investiții în mai multe domenii, între care: energie transporturi administrația fiscală pensii sănătate educație digitalizare justiție Comisia Europeană a transmis, la evaluarea preliminară din luna mai, că România a îndeplinit satisfăcător toate jaloanele și țintele incluse în această cerere. Context: cât a atras România și ce urmează După această tranșă, România ajunge la aproximativ 12,9 miliarde euro atrase prin PNRR, adică aproape 61% din alocarea totală. În forma actuală, PNRR are o valoare totală de 21,41 miliarde euro, din care 13,57 miliarde sunt granturi și 7,84 miliarde împrumuturi. Miza imediată rămâne calendarul: statele membre trebuie să implementeze reformele și investițiile până la 31 august 2026, iar cererile finale de plată trebuie depuse până la finalul perioadei stabilite prin Mecanismul de Redresare și Reziliență. În acest context, viteza de implementare și îndeplinirea jaloanelor rămase devin decisive pentru utilizarea integrală a sumelor alocate. [...]

România își păstrează integral banii nerambursabili din PNRR și reduce riscul de penalizări de ordinul miliardelor de euro , după ce negocierile tehnice cu Comisia Europeană pentru ultima modificare a planului au fost finalizate pozitiv, potrivit Adevărul , care citează o postare a ministrului interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru . Ministrul spune că rezultatul discuțiilor permite menținerea unui PNRR „cu o valoare de peste 20 de miliarde de euro” (aprox. 100 de miliarde de lei), inclusiv „întreaga componentă de bani europeni nerambursabili”, pe care o numește „cea mai valoroasă parte” a finanțării. „Am finalizat pozitiv negocierile tehnice cu Comisia Europeană privind ultima modificare de PNRR. Rezultatul direct: România păstrează un PNRR cu o valoare de peste 20 de miliarde de euro şi menţine integral componenta de bani europeni nerambursabili.” Ce s-a schimbat în PNRR și de ce contează economic Pîslaru afirmă că, în urma negocierilor, au fost ajustați indicatori și reformulate anumite jaloane (ținte și etape asumate în plan), astfel încât proiectele să poată fi finalizate în termenele stabilite. Miza, din perspectiva finanțelor publice, este evitarea unor corecții și penalizări. „Prin ajustarea realistă a unor indicatori de investiţii şi prin reformularea unor jaloane şi reforme, am eliminat riscuri majore de penalizare şi am evitat corecţii financiare care puteau ajunge la miliarde de euro pierduţi.” Oficialul susține că modificările convenite nu schimbă obiectivele principale ale reformelor și investițiilor asumate de România prin PNRR. Domeniile vizate și ce urmează Ministrul indică faptul că au fost obținute „soluții concrete” pentru proiecte din mai multe arii, între care infrastructură, sănătate, energie, digitalizare, educație, dezvoltare locală și mediu. Totodată, ar fi fost convenite mecanisme pentru recunoașterea progresului deja realizat, inclusiv prin utilizarea proceselor-verbale de recepție pentru investițiile finalizate, și adaptarea unor jaloane pentru a putea fi implementate până la termenul-limită. În același mesaj, Pîslaru avertizează că etapa de negociere trebuie urmată de accelerarea implementării, pe fondul timpului rămas la dispoziție, și insistă că România nu renunță nici la reforme, nici la investițiile finanțate prin PNRR. [...]

Adoptarea noii Legi a salarizării este prezentată drept condiție pentru deblocarea banilor din PNRR , iar miza imediată este accesul României la tranșe de finanțare europeană rămase neîncasate, potrivit Euronews . Premierul interimar Ilie Bolojan spune că actul normativ, deși „nu este perfect”, trebuie adoptat pentru a îndeplini un jalon asumat în relația cu Comisia Europeană. Bolojan a indicat că legea salarizării unitare este parte din reformele cerute pentru continuarea plăților din Planul Național de Redresare și Reziliență și că neadoptarea ei ar pune în pericol accesarea unor sume importante destinate investițiilor publice. Miza financiară: granturi rămase de atras din PNRR Premierul interimar a reamintit că România mai are de atras peste 4,5 miliarde de euro (aprox. 22,5 miliarde lei) sub formă de granturi. În acest context, îndeplinirea reformelor asumate este prezentată ca o condiție pentru deblocarea fondurilor, cu impact direct asupra finanțării proiectelor publice. Potrivit declarațiilor sale, banii vizați sunt destinați investițiilor în: infrastructură, sănătate, educație, administrație. Ce urmărește legea și ce urmează Bolojan a spus că noua lege ar trebui să introducă un sistem de salarizare „mai echitabil și mai predictibil” în sectorul bugetar, chiar dacă Guvernul anticipează nemulțumiri din partea unor categorii profesionale. Proiectul privind salarizarea unitară este inclus în pachetul legislativ pe care Guvernul îl pregătește pentru Parlament, după consultări cu Comisia Europeană. În logica prezentată de premierul interimar, adoptarea legii este un pas necesar atât pentru modernizarea administrației, cât și pentru respectarea angajamentelor care condiționează plățile din PNRR. [...]

Premierul interimar Ilie Bolojan avertizează că blocarea în Parlament a legilor-jalon din PNRR poate crea dezechilibre bugetare , întrucât veniturile din acest mecanism au fost incluse în construcția bugetului de stat, potrivit news . El a cerut partidelor o „abordare rațională” la vot, argumentând că proiectele nu sunt ale unui guvern sau ale unui partid, ci angajamente ale României față de Comisia Europeană. Într-o intervenție la B1 TV, Bolojan a legat direct adoptarea acestor proiecte de lege de continuitatea finanțării unor investiții publice, invocând exemple precum Autostrada Moldovei , electrificarea și modernizarea liniilor de cale ferată, spitale aflate în construcție, creșe noi și reabilitări de școli, despre care a spus că sunt finanțate din PNRR. Riscul bugetar: venituri prinse în calculele bugetului Bolojan a susținut că miza fondurilor este „foarte importantă” deoarece, la elaborarea bugetului, statul a inclus aceste încasări în proiecțiile bugetare. În consecință, neîncasarea lor „ar crea niște dezechilibre foarte serioase” și ar afecta capacitatea de a continua lucrările menționate. Presiune pe Parlament: sesiuni extraordinare pentru adoptarea jaloanelor Premierul interimar a argumentat că nu este vorba despre transferul răspunderii de la Guvern la Parlament, ci despre „singura posibilitate” de a adopta legile necesare: dezbaterea și aprobarea lor în Parlament. În acest context, a invocat explicit varianta convocării uneia sau mai multor sesiuni extraordinare, „câte trebuie”, pentru îndeplinirea condițiilor asociate PNRR. [...]

Amenințarea PSD de a bloca legi restante poate pune în risc jaloane din PNRR și, implicit, finanțări pentru investiții publice , susține vicepremierul interimar Oana Gheorghiu , într-o reacție la declarațiile liderului social-democrat Sorin Grindeanu , potrivit Adevărul . Gheorghiu afirmă că Grindeanu ar fi sugerat că PSD ar putea să nu voteze proiectele „restante” venite de la Guvern, după întâlnirea de la Palatul Cotroceni. Într-o postare pe Facebook, vicepremierul interimar îl acuză că, prin această poziționare, pune presiune pe un „Guvern cu atribuții limitate” și atacă direcții precum listarea unor companii și digitalizarea. Miza: legi de care depind fondurile din PNRR În mesajul citat, Oana Gheorghiu leagă explicit votul pe anumite legi de accesul României la fondurile europene din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), avertizând că un blocaj politic ar putea afecta investiții în domenii-cheie. „Domnul Grindeanu amenință că nu va vota legile de care depind fondurile europene din PNRR. Adică exact banii care ar trebui să ajungă în spitale, în școli, în infrastructură, la oameni.” Ea susține că „să blochezi reforma e o alegere politică”, dar că blocarea banilor europeni ar însemna, în opinia sa, o escaladare cu efect direct asupra finanțărilor. Ce spune Executivul că va face în continuare Vicepremierul interimar mai transmite că Executivul își menține obiectivul de a continua reformele asumate prin PNRR, de a „opri risipa” și de a atrage fondurile europene, prezentând această direcție ca fiind „pentru țară”, nu pentru un partid. În final, Gheorghiu adresează o întrebare conducerii PSD, cerând o poziție privind susținerea reformelor în România și a „prosperității pentru români”. [...]

O nouă lege aflată la promulgare ar putea debloca decontarea fondurilor PNRR pentru proiecte întârziate la utilități , prin introducerea unei recepții „pe lucrări esențiale”, potrivit G4Media , care citează declarațiile ministrului interimar al Dezvoltării, Cseke Attila , făcute la Oradea. Miza este una operațională și financiară: multe investiții riscă să rateze termenele asumate în proiectele europene din cauza racordării la utilități, în special la energia electrică, unde atât durata lucrărilor, cât și costurile pot deveni un blocaj. Ce schimbă „recepția lucrărilor esențiale” Conform ministrului, noua reglementare permite recepționarea investițiilor ca „lucrări esențiale”, chiar dacă anumite componente nu sunt finalizate încă. Excepțiile menționate sunt: amenajările exterioare; racordarea la rețeaua electrică. Acestea ar urma să fie terminate în termen de 120 de zile. De ce contează pentru PNRR și absorbția de fonduri Cseke Attila susține că, pe baza acestei recepții, Comisia Europeană ar putea deconta fondurile europene către România, ceea ce ar permite închiderea mai rapidă a proiectelor, fără a aștepta finalizarea tuturor lucrărilor conexe. Măsura ar urma să se aplice cu prioritate proiectelor din educație și dezvoltare, unde întârzierile la utilități pot bloca investițiile. În cazul reabilitărilor de școli, ministrul spune că recepția pe lucrări esențiale ar permite decontarea a aproximativ 95% din valoarea proiectelor, iar restul de 5% ar urma să fie realizat în 120 de zile. Estimarea de impact: 560 milioane euro Pe baza simulărilor făcute de minister pentru educație și dezvoltare, România ar putea absorbi aproximativ 560 de milioane de euro (aprox. 2,8 miliarde lei) prin aplicarea acestei legi, potrivit ministrului. Pentru alte domenii, acesta a precizat că nu există încă simulări. Legea a fost adoptată de Parlament și a fost transmisă pentru promulgare la sfârșitul lunii iunie. [...]