Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Modernizarea Parcului Plumbuita intră în execuție cu un buget de 92,52 milioane de lei, din care peste 36 milioane vin din fonduri publice și europene nerambursabile, după ce Primăria Municipiului București a emis autorizația de construire, potrivit Economedia. Proiectul include și finanțare europeană prin Programul Regional București–Ilfov 2021–2027.
Primarul Sectorului 2, Rareș Hopincă, a anunțat pe Facebook că ordinul de începere a lucrărilor urmează să fie emis luni, iar începerea efectivă ar trebui să aibă loc „în termen de 10 zile”, conform legii. Lucrările vor fi etapizate, astfel încât o parte din parc să rămână permanent accesibilă pentru locuitorii din zonă și pentru tranzit.
Valoarea totală a proiectului este de 92,52 milioane de lei (inclusiv TVA). Structura de finanțare menționată include:
Restul sumei nu este detaliat în materialul citat.
Proiectul vizează reamenajarea a aproximativ 20,5 hectare de spații verzi și cuprinde intervenții atât în Parcul Plumbuita, cât și pe Insula Plumbuita. Obiectivul este modernizarea a trei zone: Parcul Plumbuita 1, Parcul Plumbuita 2 și Insula Plumbuita.
Lucrările prevăzute includ, între altele:
Hopincă afirmă că cererea pentru autorizația de construire a fost depusă în mai 2024, iar documentația inițială a avut „mai multe probleme”, fiind modificată împreună cu Primăria Municipiului București pentru a putea fi autorizată.
Sectorul 2 estimează că investiția va îmbunătăți accesul la spații verzi pentru aproximativ 116.000 de persoane.
Recomandate
Agroserv Măriuța a primit undă verde pentru 1,8 mil. euro (aprox. 9,5 mil. lei) fonduri nerambursabile, bani care ar urma să-i reducă factura la energie prin producție proprie cu stocare , potrivit ZF . Finanțarea vizează două proiecte fotovoltaice, cu o capacitate totală de 3,3 MW, declarate eligibile în schema de ajutor administrată de AFIR. Compania, producătorul mărcii Lăptăria cu Caimac (simbol bursier MILK), spune că investițiile urmăresc să reducă dependența de energia cumpărată din rețea și să optimizeze costurile operaționale, într-un context în care energia rămâne un cost important pentru procesare și pentru activitățile din fermă. Cum se împart banii și ce capacități se instalează Din totalul de 1,8 milioane de euro, finanțarea este împărțită între două amplasamente, ambele cu stocare integrată (baterii): Fabrica : 1.078.000 de euro (aprox. 5,7 mil. lei) pentru 2 MW , cu un autoconsum estimat la circa 90,3% din energia produsă. Ferma : 726.417 euro (aprox. 3,8 mil. lei) pentru 1,3 MW , cu un autoconsum estimat la 97,2% . Ce urmează: contractare și fereastra de contestații Proiectele intră în etapa de contractare. Contestațiile pot fi depuse în termen de cinci zile lucrătoare de la notificări, însă compania estimează că acestea nu vor afecta finanțarea. Context bursier și financiar Agroserv Măriuța a încheiat 2025 cu afaceri de 108,9 milioane de lei , în creștere cu 22%, și profit net de 3,7 milioane de lei , după pierderea din 2024. Acțiunile au închis ședința de miercuri la 6,10 lei , în creștere cu 1,7% , conform datelor prezentate de publicație. [...]
Primăria Dumbrăveni a obținut o finanțare nerambursabilă de peste 15,2 milioane lei pentru restaurarea Castelului Apafi , un proiect care mută o parte importantă din costul reabilitării patrimoniului pe fonduri europene și buget de stat, cu o contribuție locală pentru diferență, potrivit News . Investiția este încadrată în Programul „Regiunea Centru” 2021–2027 și are ca termen estimat de finalizare octombrie 2029. Valoarea totală a proiectului este de 17.270.356,29 lei. Din această sumă, finanțarea nerambursabilă din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de 13.257.047,20 lei, iar finanțarea nerambursabilă de la bugetul de stat este de 2.027.548,39 lei. Diferența până la valoarea totală reprezintă contribuția beneficiarului, respectiv Primăria Dumbrăveni. Ce se finanțează: consolidare, restaurare și funcțiuni pentru vizitare Intervențiile vizează clădiri din ansamblul monumentului de pe strada Cuza Vodă nr. 4, unde există opt imobile independente. În proiect sunt incluse lucrări care combină restaurarea elementelor istorice cu adaptări pentru utilizare publică: Bastionul (Corp C4) : lucrări pentru refacerea imaginii istorice și amenajarea de spații de expoziții; consolidări la șarpantă, refacerea învelitorii, curățarea și repararea fațadelor, tratarea elementelor de piatră și închiderea unor goluri cu panouri de sticlă fără rame, plus redeschiderea golurilor istorice dacă vor fi identificate. Beciul boltit (Corp C8) : demolarea unei dale de beton considerată necorespunzătoare, consolidarea zidăriei de cărămidă și tratamente anti-igrasie; noua structură de rezistență va fi realizată independent de zidăriile istorice. Ruina corp vest / extindere corp C1 (Corp C9) : punerea în siguranță a unui fragment de zid cu elemente decorative; realizarea în subsol a unui corp îngropat pentru grupuri sanitare și introducerea unei scări și a unui lift, amplasate discret. Curtea interioară : desfacerea platformelor betonate și reconfigurarea curții pentru a reaminti de curțile interioare ale castelelor medievale; coborârea nivelului terenului la cota istorică, marcarea contururilor clădirilor dispărute, platformă pentru evenimente și reconstruirea fântânii istorice. Utilități : rețele exterioare de apă rece și canalizare, hidranți interiori, paratrăsnet și prize de pământ, instalații electrice și rețele exterioare. De ce contează: infrastructură pentru turism și utilizare publică Obiectivul declarat al proiectului este valorificarea durabilă a patrimoniului cultural și istoric și îmbunătățirea infrastructurii de turism din Dumbrăveni. Grupul țintă include peste 8.000 de locuitori ai orașului, aproximativ 400 de vizitatori ai expoziției actuale de la castel, agenți economici din HoReCa, artizani locali și viitori turiști. Directorul general al Agenției pentru Dezvoltare Regională Centru, Simion Crețu, a indicat că, în Programul „Regiunea Centru”, prin priorități dedicate turismului sustenabil și atractivității regionale, a fost alocată o sumă de aproape 1,3 miliarde de lei pentru protejarea patrimoniului și dezvoltarea turismului, în paralel cu investiții în turism balnear și montan. Context: un monument cu rol istoric și utilizări succesive Castelul Apafi din Dumbrăveni este legat de familia din care a provenit Mihail Apafi I, principe al Transilvaniei, și a funcționat ca reședință princiară personală între 1660 și 1696. În timp, a găzduit inclusiv pe împăratul Iosif al II-lea Habsburg (1773) și pe poetul Petőfi Sándor (1848). În castel au fost semnate tratate și documente cu impact asupra evoluției Transilvaniei, iar în aprilie 1919 a avut loc aici Marea Adunare Națională a Romilor, unde a fost semnat un memorandum de susținere a Marii Uniri din 1918. Ulterior, clădirea a fost folosită ca tribunal, închisoare, arhivă, școală și internat. [...]
Ministerul Energiei a făcut plăți record de 102,81 milioane euro (aprox. 514 milioane lei) într-o singură săptămână către beneficiarii proiectelor finanțate prin PNRR , un semnal de accelerare a fluxurilor de bani către investiții din energie, potrivit news . Intervalul raportat este 26–30 octombrie 2026, iar ministerul spune că este un record pentru plățile săptămânale. În aceeași perioadă, instituția a autorizat cereri de transfer în valoare totală de 81,77 milioane euro (aprox. 409 milioane lei). Diferența dintre valoarea cererilor autorizate și plățile efective nu este explicată în comunicatul citat. Cât s-a plătit în 2026 și totalul de la începutul programului La nivelul întregului an 2026, Ministerul Energiei indică plăți efectuate de peste 505 milioane euro (aprox. 2,53 miliarde lei). De la începutul programului și până în prezent, suma virată în conturile beneficiarilor depășește 717 milioane euro (aprox. 3,59 miliarde lei). „În intervalul 26 octombrie 2026 – 30 octombrie 2026, au fost autorizate cereri de transfer cu o valoare totală de 81,77 milioane euro, iar valoarea plăţilor a fost de 102,81 mil. euro. Valoare plăţi efectuate în anul 2026: peste 505 milioane euro. Total plăţi cumulate către beneficiari de la începutul programului: peste 717 milioane euro.” Ce urmează: cereri în procesare Ministerul mai precizează că are în curs de procesare două cereri de transfer depuse în trimestrul III din 2026, în valoare de 4,07 milioane euro (aprox. 20,4 milioane lei). Comunicatul nu oferă un termen pentru finalizarea procesării sau pentru efectuarea plăților aferente. [...]
România ar putea încasa peste 8 miliarde de euro (aprox. 40 miliarde lei) din PNRR , însă banii depind de închiderea rapidă a restanțelor administrative și de evaluarea Comisiei Europene, potrivit Adevărul . Suma este legată de cererile de plată 5 și 6, iar Guvernul spune că discuțiile tehnice cu Bruxelles-ul sunt în desfășurare. Ministrul Transporturilor, Ștefan-Ovidiu Popa, afirmă că a analizat împreună cu ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Mihai Ghigiu, stadiul obiectivelor asumate pentru cele două cereri de plată. În acest context, Popa susține că Ministerul Transporturilor a contribuit la îndeplinirea a 11 jaloane (ținte și reforme asumate în PNRR, care condiționează plata). „România ar avea de încasat pe aceste jaloane peste 8 miliarde de euro. La acordarea acestei sume, care va intra în bugetul de stat, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a contribuit prin îndeplinirea a 11 jaloane.” Blocajul operațional: 2.400 de cereri de plată restante, termen 6 noiembrie În paralel cu negocierile tehnice, autoritățile încearcă să reducă întârzierile administrative care afectează proiectele finanțate prin PNRR. Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, spune că există aproximativ 2.400 de cereri de plată restante, care trebuie clarificate până la 6 noiembrie. Printre problemele menționate se numără documente legate de certificate și audituri energetice. Miza, conform declarațiilor din articol, este deblocarea plăților pentru a menține investițiile în derulare și pentru a asigura finanțarea autorităților locale și a companiilor implicate în proiecte. „Prioritatea este clară: deblocarea plăților către autoritățile locale și firmele românești și continuarea investițiilor esențiale pentru comunități.” Ce urmează și de ce contează pentru buget Mihai Ghigiu indică, la rândul său, data de 6 noiembrie ca termen pentru închiderea procedurilor administrative restante, astfel încât fondurile din PNRR să poată ajunge în România până la sfârșitul anului, conform articolului. Încasarea efectivă a celor peste 8 miliarde de euro rămâne condiționată de evaluarea cererilor de plată și de îndeplinirea condițiilor stabilite în relația cu Comisia Europeană . În același timp, ministrul Transporturilor arată că experiența din implementarea PNRR ar trebui folosită și pentru pregătirea proiectelor din viitorul cadru financiar multianual 2028–2034. Pentru economie, punctul imediat de interes rămâne însă capacitatea administrației de a închide rapid restanțele care blochează fluxul de bani către buget, autorități locale și firme. [...]
Guvernul pune presiune pe recuperarea jaloanelor restante din PNRR, pentru a evita pierderea de fonduri europene , după ce premierul Luca Niculescu a convocat o reuniune de evaluare cu miniștrii responsabili, potrivit News . Mesajul transmis este că termenele sunt „foarte, foarte strânse”, iar întârzierile și lipsa de coordonare pot costa România bani din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Niculescu a spus că reuniunea are loc „imediat după ședința de Guvern” și că obiectivul este „să salvăm fiecare euro” pe care România îl mai poate încasa prin PNRR, subliniind că fondurile se traduc în investiții în spitale, școli, infrastructură și modernizarea statului. „Nu ne putem permite să pierdem bani europeni din cauza unor întârzieri, din cauza lipsei de coordonare şi obiectivul meu este foarte clar să salvăm fiecare euro pe care România îl mai poate încasa prin PNRR.” Ce urmărește Guvernul, din perspectiva implementării Premierul a indicat că miza imediată este disciplina de execuție și clarificarea responsabilităților la nivel de ministere. El a precizat că vrea ca fiecare ministru să știe „exact ce are de făcut” și „cine răspunde” pentru îndeplinirea angajamentelor, inclusiv cât de rapid pot fi realizate. „Vreau ca fiecare ministru să ştie exact ce are de făcut şi cine răspunde pentru îndeplinirea angajamentelor şi cât de rapid pot fi făcute aceste angajamente.” De ce contează pentru economie În logica PNRR, neîndeplinirea jaloanelor (ținte și reforme asumate) poate întârzia sau bloca accesul la tranșe de finanțare. Niculescu a legat explicit riscul de întârzieri de posibilitatea pierderii de bani europeni, insistând că România „are nevoie” de aceste fonduri. Articolul nu oferă detalii despre ce jaloane sunt restante, ce ministere sunt vizate sau un calendar de recuperare; informațiile disponibile se limitează la anunțul convocării reuniunii și la mesajul de accelerare și responsabilizare la nivel guvernamental. [...]
Guvernul pune miniștrii „la termen” pentru jaloanele restante din PNRR, ca să evite pierderea de bani europeni , după ce premierul Luca Niculescu a convocat de urgență o ședință de evaluare dedicată închiderii Planului Național de Redresare și Reziliență, potrivit Mediafax . Miza întâlnirii este accelerarea implementării proiectelor și clarificarea responsabilităților, în condițiile în care calendarul este descris de premier drept „foarte, foarte” strâns, iar întârzierile și lipsa de coordonare pot duce la pierderea fondurilor. Ce le cere premierul miniștrilor Niculescu spune că reuniunea, programată imediat după ședința de guvern, urmărește ca fiecare ministru să știe exact ce are de făcut, cine răspunde pentru îndeplinirea angajamentelor și în ce ritm pot fi realizate jaloanele restante. „Vreau ca fiecare ministru să știe exact ce are de făcut și cine răspunde pentru îndeplinirea angajamentelor și cât de rapid pot fi făcute aceste angajamente.” În debutul ședinței de guvern, premierul a insistat că România „nu își poate permite” să piardă bani europeni din cauza întârzierilor și a problemelor de coordonare. Context: cererile de plată 5 și 6 sunt încă în evaluare la Comisia Europeană În același context, Mediafax notează că România a depus în august și septembrie cererile de plată 5 și 6, care însumează „peste 6 miliarde de euro”, iar acestea se află în continuare în etapa de evaluare la Comisia Europeană. Pentru mediul de afaceri și administrațiile care depind de finanțări din PNRR, mesajul transmis de la Palatul Victoria indică o presiune crescută pe livrarea jaloanelor, cu potențiale efecte în ritmul de lansare, contractare și decontare a proiectelor în perioada următoare. [...]
