NET$342.82-2.44%

România riscă să piardă bani în următorul buget UE dacă nu se adaptează la mutarea fondurilor spre Bruxelles, în condițiile în care o parte tot mai mare din finanțare ar urma să fie administrată central, prin competiții europene, nu prin alocări naționale, potrivit Newsweek, care citează declarațiile europarlamentarului Victor Negrescu.

Negrescu a spus, la Alba Iulia, în cadrul evenimentului „Transylvania EU Funds Day”, că România are un bilanț net pozitiv în relația financiară cu Uniunea Europeană: a contribuit cu aproximativ 30 de miliarde de euro (aprox. 150 miliarde lei) la bugetul comun și a primit peste 100 de miliarde de euro (aprox. 500 miliarde lei). În același timp, el a avertizat că „potențialul este mult mai mare” și a indicat nevoia de a identifica resurse suplimentare, inclusiv prin Banca Europeană de Investiții și programe gestionate direct la Bruxelles.

Dependența de fonduri UE: investițiile publice și proiectele curente

În prezent, a susținut europarlamentarul, finanțarea europeană este deja un pilon pentru investițiile din România:

• 9 din 10 investiții publice au folosit, la un moment dat, bani europeni;
• 60% din proiectele realizate în prezent implică „într-o mare măsură” fonduri europene.

„Practic, România este dependentă de bani europeni, județele noastre sunt dependente de bani europeni, comunitățile noastre au nevoie de aceste resurse financiare, pentru investiții în mod special.”

Din perspectiva impactului economic, mesajul central este că menținerea ritmului investițional depinde de capacitatea de a folosi „adecvat” aceste resurse, inclusiv pentru a susține mediul privat, care are nevoie de „input financiar” în economie.

2028–2034: buget mai mare la nivel UE, dar reguli mai competitive

Negrescu a făcut referire la viitorul cadru financiar multianual 2028–2034, pentru care Comisia Europeană ar avea în vedere un buget de aproape 2 trilioane de euro. În această perspectivă, România „ar urma să primească” în jur de 60 de miliarde de euro (aprox. 300 miliarde lei), o sumă apropiată de cea din exercițiul actual, însă care rămâne de negociat între statele membre.

El a spus că până la finalul anului ar urma să existe „de principiu” un acord asupra bugetului, iar România trebuie să își apere alocarea în negocieri.

Schimbarea-cheie: peste 55% din fonduri, administrate direct de Bruxelles

Elementul cu potențial de a schimba modul în care România atrage bani europeni este mutarea ponderii de finanțare: dacă până acum peste 50% din fonduri erau distribuite prin „anvelope naționale”, în viitor „majoritatea fondurilor” ar urma să fie administrate direct de Bruxelles, peste 55%, potrivit declarațiilor citate.

În acest context, Negrescu a indicat apariția unui „fond european de competitivitate”, unde accesul la bani va depinde de proiecte mari, cu anvergură europeană, care implică mulți actori și parteneriate public–private funcționale. România ar urma să concureze direct cu proiecte din alte state membre, ceea ce ridică miza pregătirii și calității portofoliului de proiecte.

Totodată, statele membre ar urma să elaboreze planuri naționale – „Planul de parteneriat național și regional” – care vor trebui aprobate de Comisia Europeană.