Știri
Știri din categoria Fonduri europene

România riscă să piardă bani în următorul buget UE dacă nu se adaptează la mutarea fondurilor spre Bruxelles, în condițiile în care o parte tot mai mare din finanțare ar urma să fie administrată central, prin competiții europene, nu prin alocări naționale, potrivit Newsweek, care citează declarațiile europarlamentarului Victor Negrescu.
Negrescu a spus, la Alba Iulia, în cadrul evenimentului „Transylvania EU Funds Day”, că România are un bilanț net pozitiv în relația financiară cu Uniunea Europeană: a contribuit cu aproximativ 30 de miliarde de euro (aprox. 150 miliarde lei) la bugetul comun și a primit peste 100 de miliarde de euro (aprox. 500 miliarde lei). În același timp, el a avertizat că „potențialul este mult mai mare” și a indicat nevoia de a identifica resurse suplimentare, inclusiv prin Banca Europeană de Investiții și programe gestionate direct la Bruxelles.
În prezent, a susținut europarlamentarul, finanțarea europeană este deja un pilon pentru investițiile din România:
„Practic, România este dependentă de bani europeni, județele noastre sunt dependente de bani europeni, comunitățile noastre au nevoie de aceste resurse financiare, pentru investiții în mod special.”
Din perspectiva impactului economic, mesajul central este că menținerea ritmului investițional depinde de capacitatea de a folosi „adecvat” aceste resurse, inclusiv pentru a susține mediul privat, care are nevoie de „input financiar” în economie.
Negrescu a făcut referire la viitorul cadru financiar multianual 2028–2034, pentru care Comisia Europeană ar avea în vedere un buget de aproape 2 trilioane de euro. În această perspectivă, România „ar urma să primească” în jur de 60 de miliarde de euro (aprox. 300 miliarde lei), o sumă apropiată de cea din exercițiul actual, însă care rămâne de negociat între statele membre.
El a spus că până la finalul anului ar urma să existe „de principiu” un acord asupra bugetului, iar România trebuie să își apere alocarea în negocieri.
Elementul cu potențial de a schimba modul în care România atrage bani europeni este mutarea ponderii de finanțare: dacă până acum peste 50% din fonduri erau distribuite prin „anvelope naționale”, în viitor „majoritatea fondurilor” ar urma să fie administrate direct de Bruxelles, peste 55%, potrivit declarațiilor citate.
În acest context, Negrescu a indicat apariția unui „fond european de competitivitate”, unde accesul la bani va depinde de proiecte mari, cu anvergură europeană, care implică mulți actori și parteneriate public–private funcționale. România ar urma să concureze direct cu proiecte din alte state membre, ceea ce ridică miza pregătirii și calității portofoliului de proiecte.
Totodată, statele membre ar urma să elaboreze planuri naționale – „Planul de parteneriat național și regional” – care vor trebui aprobate de Comisia Europeană.
Recomandate

Negocierile pentru bugetul UE 2028–2034 pot reduce subvențiile României la agricultură , în ciuda bilanțului pozitiv invocat de europarlamentarul Siegfried Mureșan privind utilizarea fondurilor europene, potrivit AGRO TV . România a primit „aproape 45 de miliarde de euro” în cei aproape 20 de ani de la aderarea la Uniunea Europeană, iar Mureșan susține că banii s-au văzut în modernizarea fermelor, creșterea producției și a veniturilor, inclusiv prin achiziții de utilaje agricole „în valoare de sute de mii de euro”. În paralel, el indică investiții în mediul rural – rețele de apă și canalizare, drumuri asfaltate și dezvoltarea unor afaceri – și afirmă că au fost create „peste 100.000 de locuri de muncă” în rural. În aceeași postare, europarlamentarul mai spune că „aproape 30.000 de tineri fermieri” au fost sprijiniți cu fonduri europene pentru a începe sau dezvolta afaceri agricole și că PNL și Grupul PPE „au apărat și vor continua să apere” fondurile destinate fermierilor. Ce se schimbă în discuțiile pentru PAC după 2027 Dincolo de mesajul despre efectele fondurilor europene, materialul atrage atenția asupra riscurilor din negocierile viitoare pentru Politica Agricolă Comună (PAC), principalul mecanism european de finanțare a agriculturii. AGRO TV notează câteva direcții discutate pentru perioada post-2027, cu impact direct asupra fermierilor români: bugetul PAC după 2027 „va fi redus cu aproape 100 de miliarde de euro” față de perioada actuală, până la „aproximativ 300 de miliarde de euro”; din acest buget, România ar avea „garantate doar 16,57 miliarde de euro” pentru susținerea veniturilor fermierilor în 2028–2034, față de „aproximativ 21,5 miliarde de euro” în exercițiul financiar actual; discuțiile ar conduce către o plafonare a subvențiilor la „cel mult 100.000 de euro/fermă”, cu posibile efecte negative asupra fermelor mari și productive. Ce promite Mureșan și ce urmează în negocieri Mureșan afirmă că, în calitate de negociator-șef pentru bugetul UE pe 2024, a obținut „20 de milioane de euro în plus” pentru tinerii fermieri, inclusiv din România, și menționează fonduri suplimentare pentru fermierii afectați de pesta porcină. Pentru bugetul UE 2028–2034, el indică un „angajament” al Comisiei Europene pentru „aproximativ 48,7 miliarde de euro” destinate zonelor rurale (în afara fondurilor rezervate agriculturii și pescuitului) și „posibilitatea mobilizării anticipate” din 2028 a altor „aproximativ 45 de miliarde de euro” pentru fermieri și comunități rurale. Potrivit lui, următorul pas este ca guvernele statelor membre să apere aceste fonduri în Consiliu, în negocierile privind viitorul buget. În final, materialul punctează că, deși schimbările din rural sunt vizibile, persistă probleme structurale, inclusiv depopularea unor sate și discuțiile despre comasarea voluntară a comunelor, iar miza politică imediată rămâne menținerea unei PAC care să sprijine veniturile fermierilor români. [...]

Alocarea a circa 8,5 miliarde euro (aprox. 42,5 miliarde lei) pentru proiecte sociale în viitorul buget UE 2028–2034 ridică miza pentru planul național de finanțare al României , potrivit Mediafax , care citează o postare a europarlamentarului PSD Gabriela Firea . Firea afirmă că „minimum 14%” din viitoarele fonduri europene pentru România ar urma să fie direcționate către proiecte sociale, ceea ce ar însemna aproximativ 8,5 miliarde de euro. Declarația vine în contextul discuțiilor despre viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034. Ce se schimbă: finanțarea socială ar intra într-un „plan național” Potrivit europarlamentarului, în viitorul buget UE „fiecare stat va avea un plan național din care se vor finanța și măsurile sociale”. În această logică, Firea indică drept prioritate menținerea Fondului Social European la „cel puțin 100 de miliarde de euro”. În viziunea prezentată, banii ar urma să susțină, între altele, măsuri pentru: copiii din familii vulnerabile; tinerii care au abandonat școala; tinerele mame care vor să se întoarcă la cursuri. Context: discuții la Strasbourg și un calendar strâns pentru 2028 Firea spune că a discutat subiectul cu vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, în Parlamentul European de la Strasbourg, în cadrul grupului de lucru al socialiștilor europeni pentru educație și cultură. Tot ea afirmă că Mînzatu a insistat asupra necesității unui acord până la finalul anului, astfel încât „noile proiecte să poată porni la timp în 2028”. Educație: locuințe pentru profesori și recomandări europene În aceeași discuție, Firea menționează problemele profesorilor, în special birocrația și dificultățile cadrelor didactice tinere de a găsi locuințe accesibile în marile orașe. Ea afirmă că, în acest context, Comisia propune ca statele să includă profesorii pe lista de priorități la investițiile în locuințe, alături de medici, asistente și pompieri. Firea mai spune că pe 4 noiembrie este așteptată o recomandare europeană privind condițiile de muncă ale profesorilor și enumeră măsuri dintr-un pachet pentru educație pe care Comisia Europeană ar urma să îl anunțe luna viitoare, inclusiv alianțe între școli pentru matematică, citire și educație digitală, resurse digitale și de inteligență artificială și o nouă strategie pentru învățământul profesional. Erasmus+: cerere de buget mai mare Un alt punct menționat este viitorul program Erasmus+. Firea afirmă că a cerut un buget de 47 de miliarde de euro (aprox. 235 miliarde lei), peste propunerea Comisiei, și că pentru această variantă „voi vota astăzi”. În acest moment, informațiile prezentate sunt la nivel de declarații și discuții politice; detaliile finale despre sume și mecanismele de alocare depind de negocierile privind bugetul UE 2028–2034 și de forma planului național care ar urma să fie cerut fiecărui stat. [...]

UE a deblocat 6,6 miliarde de euro (aprox. 33 miliarde lei) pentru sprijin militar legat de Ucraina , bani care vor acoperi atât finanțarea unor programe comune, cât și rambursarea cheltuielilor deja făcute de statele membre, potrivit Economedia . Suma provine din Facilitatea Europeană pentru Pace , un instrument folosit de țările UE pentru a finanța asistență militară acordată statelor din afara Uniunii și pentru a rambursa guvernelor costurile ajutorului militar livrat. Din fondurile deblocate, 900 milioane de euro (aprox. 4,5 miliarde lei) sunt alocate Misiunii UE de asistență militară pentru Ucraina, iar 1 miliard de euro (aprox. 5 miliarde lei) este destinat finanțării unor noi achiziții comune de echipamente, a indicat șefa diplomației europene, Kaja Kalas, într-un mesaj pe X. Restul de 4,7 miliarde de euro (aprox. 23,5 miliarde lei) ar urma să fie folosit pentru rambursarea cheltuielilor suportate de statele membre. Unele guverne au anunțat deja că intenționează să direcționeze o parte din aceste rambursări către Ucraina, însă nu este clar câți bani vor ajunge direct la Kiev , deoarece decizia depinde de fiecare stat în parte. De ce contează: deblocarea schimbă fluxul de rambursări și achiziții comune Din perspectivă economică și operațională, decizia are două efecte imediate: pune în mișcare plăți restante către statele membre (prin rambursări) și creează spațiu bugetar pentru achiziții comune de echipamente, ceea ce poate accelera livrările și poate reduce costurile prin comenzi agregate. Context: fonduri blocate luni de zile Resursele destinate Ucrainei au fost blocate în acest fond timp de luni, inițial de precedentul guvern ungar condus de premierul Viktor Orbán , favorabil Rusiei, potrivit informațiilor citate de Economedia din Agerpres. [...]

România riscă să piardă din fondurile UE dacă bugetul 2028–2034 este tăiat , iar Parlamentul European încearcă să blocheze scenariul în care Uniunea primește mai multe sarcini, dar mai puțini bani, potrivit Mediafax . Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan spune că, la negocierile de la Dublin, a susținut un nivel mai ridicat al fondurilor europene pentru România în viitorul cadru financiar multianual, care ar urma să intre în vigoare din 2028. Mureșan a participat ca reprezentant al Parlamentului European la discuțiile privind bugetul UE pentru perioada 2028–2034, într-o întâlnire între reprezentanți ai UE și guvernele statelor membre. El afirmă că poziția Parlamentului este pentru creșterea fondurilor europene alocate fiecărei țări, însă unele guverne s-ar opune. „Nu putem cere Uniunii Europene să facă mai mult și, în același timp, să îi reducem bugetul.” Miza: resurse noi la nivelul UE, fără presiune pe bugetele naționale În contextul constrângerilor bugetare invocate de statele membre, europarlamentarul spune că soluția propusă de Parlamentul European este introducerea unor „noi resurse proprii” ale Uniunii, inclusiv o taxă digitală, pentru a asigura „predictibilitate și resurse suplimentare”, fără presiune pe cetățeni sau pe bugetele naționale. Negocierile: statele net contribuitoare cer mai multă ambiție, dar și un buget mai mic Potrivit lui Mureșan, Consiliul (guvernele statelor membre) nu are încă o poziție comună. El susține că unele state net contribuitoare sunt de acord că UE trebuie să facă mai mult pentru securitate și întărirea economiei, menținând agricultura și coeziunea ca priorități, dar cer reducerea bugetului pentru a limita presiunea asupra bugetelor naționale. În același timp, Mureșan afirmă că guvernul Irlandei va avea „cea mai grea misiune”, deoarece după aceste negocieri ar urma să contureze o propunere de împărțire a bugetului. Ce ar însemna pentru România În varianta susținută de Mureșan ca negociator din partea Parlamentului European, bugetul alocat României pentru proiecte și investiții ar crește cu 6 miliarde de euro (aprox. 30 miliarde lei). Publicația notează că bugetul UE pentru fiecare țară ar urma să intre în vigoare în 2028. [...]

Comisia Europeană a aprobat plata a 10 miliarde de euro către Ungaria , sumă echivalentă fondurilor din PNRR ținute anterior în blocaj, după ce guvernul condus de Peter Magyar a implementat aproape toate reformele cerute de Bruxelles, potrivit Digi24 . Decizia marchează o schimbare majoră de poziție față de perioada în care executivul condus de Viktor Orban s-a aflat în conflict prelungit cu instituțiile europene, pe fondul acuzațiilor privind încălcarea „statului de drept”. În acel context, Comisia Europeană a blocat Planul Național de Redresare și Reziliență al Ungariei și a activat, în decembrie 2022, mecanismul de condiționalitate care permite suspendarea fondurilor europene pentru statele membre considerate în derapaj. Ce a deblocat banii: reforme și o cerere unică de plată Guvernul ungar instalat după alegerile din aprilie a făcut din deblocarea fondurilor europene o prioritate și a depus cererea de plată pentru PNRR pe 30 septembrie, ultima zi a termenului până la care statele UE trebuiau să transmită dovezile privind îndeplinirea jaloanelor și țintelor asumate. Spre deosebire de alte state membre, PNRR-ul Ungariei a fost structurat într-o singură cerere de plată, pentru toate fondurile alocate, pe fondul situației „speciale” generate de blocajul anterior. Comisia Europeană a estimat că Ungaria a îndeplinit „în mod satisfăcător” 126 din cele 127 de măsuri convenite. Printre reformele menționate se numără: intrarea în Parchetul European (EPPO); creșterea transparenței în achizițiile publice; restabilirea independenței sistemului judiciar. Ce mai rămâne în discuție și riscul de reținere a unei părți din fonduri Singura măsură considerată îndeplinită doar parțial vizează prezentarea unui raport de evaluare a eficacității regulilor fiscale. Pentru acest jalon, guvernul de la Budapesta are un termen de două luni, iar Comisia Europeană ar putea reține fondurile aferente dacă va concluziona că obligația nu a fost îndeplinită integral. Context: de ce au fost blocate fondurile în timpul guvernării Orban În material sunt enumerate mai multe puncte de fricțiune între fostul premier Viktor Orban și Comisia Europeană, între care politici privind migrația, drepturile comunității LGBT, reguli de achiziții publice și contestarea întâietății deciziilor instanțelor europene față de cele naționale. Conflictul ar fi fost amplificat și de refuzul de a susține Ucraina în războiul cu Rusia, precum și de o legislație care a restrâns finanțările din străinătate pentru ONG-uri și presă. În paralel, noul premier Peter Magyar a legat agenda de deblocare a fondurilor de o ofensivă anticorupție: potrivit informațiilor din articol, fratele mai mic al lui Orban și doi foști miniștri se află în arest, sub acuzații de corupție. [...]

Comisia Europeană alocă 194 de milioane de euro (aprox. 965 milioane lei) pentru proiecte de voluntariat ale tinerilor în 2027 , bani care vor finanța activități în UE și în afara Uniunii prin Corpul european de solidaritate, potrivit Mediafax . Miza economică este dublă: finanțarea ajunge la organizații și comunități care derulează proiecte, iar participanții își construiesc competențe cu valoare pe piața muncii. Ce finanțează bugetul din 2027 Cererea de propuneri pentru 2027 vizează proiecte și activități de voluntariat care, conform comunicatului citat de publicație, ar urma să susțină: protecția mediului; dezvoltarea competențelor și a cunoștințelor digitale; incluziunea și diversitatea; implicarea activă a cetățenilor în societate. Programul permite participarea la proiecte care sprijină comunități afectate de probleme sociale, atât în țara de origine, cât și în străinătate, cu accent pe dobândirea de experiență și competențe utile pentru viitor. Cine poate participa și cum se intră în program Corpul european de solidaritate este deschis tinerilor cu vârste între 18 și 30 de ani. Limita de vârstă se extinde până la 35 de ani pentru cei care vor să participe la activități de ajutor umanitar în afara Uniunii Europene. Înscrierea se face prin portalul Corpului european de solidaritate, unde pot fi găsite organizațiile participante. În plus, grupurile de tineri înscriși pe platformă pot solicita finanțare pentru propriile proiecte de solidaritate. Ce urmează: posibilă integrare în Erasmus+ după 2028 Pentru a crește impactul și a face finanțarea mai ușor de accesat, Comisia Europeană a propus includerea Corpului european de solidaritate în programul Erasmus+ pentru perioada 2028–2034. Dacă propunerea va fi aplicată, oportunitățile ar urma să fie reunite într-un singur cadru, cu un punct de acces unic pentru proiectele și inițiativele pentru tineri finanțate de UE. În context, anul 2026 marchează 30 de ani de la lansarea programelor de voluntariat finanțate de UE, iar Corpul european de solidaritate împlinește 10 ani de la înființare. Comisia Europeană urmează să publice „în curând” și raportul programului pentru perioada 2024–2025, potrivit informațiilor citate de Mediafax. [...]