Știri
Știri din categoria Fonduri europene
România realocă 2,837 miliarde de euro din fonduri europene către patru noi priorități ale UE, în cadrul revizuirii Politicii de coeziune pentru bugetul multianual 2021-2027, potrivit Mediafax, care o citează pe vicepreședinta Comisiei Europene Roxana Mînzatu.
Anunțul a fost făcut pe 25 martie 2026, într-o postare pe Facebook, iar direcțiile finanțate vizează „Competitivitate și tehnologii strategice”, „Apărare și pregătire pentru situații de criză”, „Locuințe” și „Infrastructură de apă”. Mînzatu a precizat că aproximativ 456 milioane euro din realocare sunt susținute din Fondul Social European Plus (FSE+), instrument european dedicat în principal investițiilor în oameni (ocupare, educație, incluziune socială).
„România realocă peste 2,8 miliarde de Euro din bani europeni către 4 din cele 5 noi priorități europene, în cadrul procesului de revizuire al Politicii de coeziune din bugetul multianual 2021-2027: Competitivitate și tehnologii strategice – 1,53 miliarde Euro; Apărare și pregătire pentru situații de criză – 904 milioane Euro; Locuințe – 208 milioane Euro; Infrastructură de apă – 200 milioane Euro.”
Sumele indicate pentru fiecare direcție sunt:
Vicepreședinta Comisiei Europene a detaliat și tipurile de intervenții avute în vedere: proiecte de digitalizare, sănătate, industrie și tranziție economică (inclusiv modernizarea agriculturii), formare pentru competențe noi (de la tehnologii digitale la securitate cibernetică), investiții în mobilitate militară și capacități de producție în apărare, extinderea și modernizarea rețelelor de apă și apă uzată, respectiv locuințe sociale și accesibile, inclusiv prin programe regionale și prin Fondul pentru Tranziție Justă.
Mînzatu a mai spus că, la nivelul UE, „aproape 34 miliarde de euro” au fost realocate către cinci priorități europene în 25 din 27 de state membre. România, cu 2,837 miliarde euro, este menționată în „top 5” al statelor după volumul realocării, alături de Polonia (8,054 miliarde euro), Italia (7,058 miliarde euro), Spania (3,201 miliarde euro) și Portugalia (2,541 miliarde euro).
În același context, oficialul european a susținut că realocarea confirmă relevanța Politicii de coeziune pentru noile priorități ale Uniunii, menținând obiectivul de bază al acesteia: reducerea decalajelor de dezvoltare între regiuni și state membre.
Recomandate
România are un câștig net de peste 72 mld. euro din relația bugetară cu UE , după ce a atras 108 miliarde de euro și a contribuit cu 36 de miliarde de euro la bugetul comunitar, potrivit declarațiilor ministrului interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , citate de Agerpres . Ministrul a spus că „matematica” arată un sold net de peste 72 de miliarde de euro în favoarea României, în condițiile în care sumele primite de la Uniunea Europeană au depășit contribuțiile la bugetul comunitar. În același context, Pîslaru a legat rolul fondurilor europene de convergența economică a României, indicând o creștere a PIB-ului pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare (indicator care compară nivelul de trai ajustând diferențele de prețuri între țări) de la 44% din media UE la peste 80%. El a afirmat că România a depășit, în acest proces, țări precum Cehia, Portugalia și Grecia. Declarațiile au fost făcute la un eveniment organizat de Ziua Europei, la The Youth – Centrul Național al Ecosistemului de Tineret, finanțat din fonduri europene prin Fondul Social European Plus, unde, potrivit ministrului, au fost construite deja 32 de centre, urmând „încă o generație” de astfel de proiecte. [...]
Ungaria riscă să nu poată încasa integral cei 10,4 miliarde euro (aprox. 52 mld. lei) din PNRR-ul UE , din cauza unei dispute cu Comisia Europeană privind dacă Budapesta ar trebui să ceară doar granturile sau și împrumuturile, potrivit Politico . Negocierile s-au intensificat în ultimele zile, pe fondul schimbării politice de la Budapesta: premierul ales Péter Magyar încearcă să „reseteze” relația cu Bruxelles-ul după înfrângerea lui Viktor Orbán la alegerile de luna trecută, în timp ce o parte din fondurile UE rămân blocate din cauza încălcărilor statului de drept din perioada fostului guvern. Miza: granturi vs. împrumuturi și un calendar strâns Suma totală de 10,4 miliarde euro este împărțită în: 6,5 miliarde euro (aprox. 32,5 mld. lei) granturi , care nu trebuie rambursate; 3,9 miliarde euro (aprox. 19,5 mld. lei) împrumuturi , care trebuie rambursate, la dobânzi favorabile. Guvernul care urmează să fie condus de Magyar are până la 31 august pentru a cere formal banii, iar Comisia Europeană are termen până la 31 decembrie pentru a face plățile. Comisia susține că nu mai este suficient timp pentru deblocarea întregii sume, deoarece plățile depind de îndeplinirea unor ținte de reformă. În plus, împrumuturile ar pune presiune pe finanțele publice ale Ungariei, în condițiile în care datoria este „în jur de 75% din PIB”, iar deficitul bugetar este proiectat „aproape de 7% din PIB” în 2026, conform articolului. Presiune politică la Budapesta: „să nu lase bani pe masă” Dacă Magyar acceptă recomandarea Bruxelles-ului și cere doar granturile, ar însemna să renunțe la 3,9 miliarde euro din pachet, ceea ce ar putea fi dificil de apărat politic după o campanie construită pe ideea unei reconcilieri totale cu UE. Kinga Kollár, eurodeputat din partidul Tisza al lui Magyar, a declarat: „Suntem foarte optimiști cu privire la eliberarea tuturor fondurilor blocate.” La rândul său, Magyar a spus săptămâna trecută că este încrezător că UE va fi „suficient de flexibilă” pentru ca Ungaria să poată atrage „fiecare eurocent” la care are dreptul. Ce urmează: un plan nou de reforme și o opțiune tehnică pentru prelungire Ungaria vrea să prezinte până la finalul lunii mai un plan nou pentru îndeplinirea condițiilor UE, cu reforme și ținte revizuite. Comisia ar împinge noua administrație să renunțe la unele măsuri considerate greu de realizat până la termenul din august, inclusiv părți-cheie din reforma pensiilor, potrivit oficialilor citați. Există și o soluție pentru a extinde utilizarea banilor dincolo de 2026: transferul unei părți din fonduri către banca națională de promovare sau către un vehicul financiar dedicat (un „special purpose vehicle”, adică o entitate creată pentru un scop precis). Dar și această variantă ar necesita acordul Bruxelles-ului că investițiile respectă obiectivele programului de redresare. Magyar urmează să depună jurământul sâmbătă, iar disputa privind structura cererii de finanțare devine primul test major al noii relații Budapesta–Bruxelles, cu implicații directe asupra fluxurilor de bani europeni și asupra spațiului fiscal al Ungariei. [...]
Comisia Europeană spune că nu plătește direct subvențiile și nu are lista beneficiarilor finali , în contextul informațiilor potrivit cărora peste 70 de milioane de euro ar fi ajuns, sub formă de subvenții, la firme din Emiratele Arabe Unite, arată G4Media . Reacția pune în prim-plan o problemă de reglementare și control: în „ gestiunea partajată ”, responsabilitatea plăților revine statelor membre, nu Comisiei. Într-o conferință de presă de joi, o purtătoare de cuvânt a Comisiei a precizat că forul comunitar „ia act” de ancheta care indică faptul că familia regală a Emiratelor Arabe Unite ar fi beneficiat de subvenție, dar a subliniat limitele instituționale ale Comisiei în acest tip de finanțare. „Este important de precizat că se încadrează în gestiunea partajată. Aceasta înseamnă că Comisia Europeană nu se implică în plata subvențiilor către beneficiarii finali.” Totodată, reprezentanta Comisiei a spus că, din acest motiv, Comisia „nu are numele beneficiarilor sau proprietarilor entităților juridice” care primesc sprijin, dar că recunoaște necesitatea ca ajutorul să fie „direcționat”. Ce schimbări de reguli are în vedere Comisia Potrivit aceleiași declarații, Comisia vizează stabilirea unui plafon de 100.000 de euro pe an pentru suma pe care o exploatație agricolă o poate primi. Măsura ar urma să fie inclusă în propunerea Comisiei pentru „ pactul agricol comun ” aferent perioadei 2028–2034, cu obiectivul de a direcționa mai bine sprijinul și de a se asigura că ajunge la cei „mai nevoiași”. Cine ar putea fi exclus de la sprijin, în anumite condiții Comisia mai propune ca exploatațiile de o anumită dimensiune, în care agricultura nu este activitatea principală, să nu beneficieze de același tip de ajutor financiar. Pragul ar urma să fie stabilit la nivel național, conform declarației citate. În forma prezentată public, reacția Comisiei nu include informații despre eventuale verificări punctuale sau pași procedurali legați de cazul menționat, ci se concentrează pe arhitectura de responsabilități și pe modificările de reguli avute în vedere pentru următorul cadru financiar. [...]
Curtea de Conturi a UE avertizează că transparența slabă poate afecta controlul asupra banilor din redresarea post-COVID , după ce a constatat dificultăți în identificarea beneficiarilor finali și lipsa unor date sistematice despre cheltuielile reale, potrivit Adevărul . Miza este una de reglementare și control: fără trasabilitate completă, verificarea utilizării fondurilor și prevenirea riscurilor (inclusiv de fraudă) devin mai complicate în viitoarele bugete ale Uniunii. Uniunea Europeană a lansat în 2020 un plan amplu de redresare, în contextul efectelor economice și sociale ale pandemiei, care include 577 de miliarde de euro sub formă de subvenții și împrumuturi pentru statele membre. Ce a verificat Curtea și unde apar problemele Auditorii au analizat utilizarea fondurilor în zece state membre — Austria, Bulgaria, Estonia, Franța, Germania, Letonia, Malta, Țările de Jos, România și Spania — urmărind fluxul banilor până la beneficiarii finali, companii și cetățeni. Curtea notează că, în toate țările auditate, „banii pot fi urmăriți”, însă în practică strângerea informațiilor se dovedește uneori foarte dificilă. Raportul indică două vulnerabilități principale: dificultăți în identificarea beneficiarilor finali și a sumelor plătite; lipsa unor date sistematice privind cheltuielile reale efectuate în cadrul planului. Un caz evidențiat explicit este Franța, criticată pentru „incapacitatea” de a furniza numele unei părți dintre beneficiarii planului. Autoritățile franceze au invocat, în răspunsul către Curte, dificultatea administrativă de a colecta informații despre beneficiarii finali și sumele plătite. De ce contează: diferențe între costuri estimate și costuri reale Curtea mai semnalează că, în mai multe țări, costul real al majorității măsurilor finalizate a ajuns să fie mai mic decât previziunile. Dacă tendința se confirmă, avertizează instituția, finanțarea totală primită de unele state membre ar putea diferi considerabil de costurile reale. În acest context, raportul cere ca lacunele de transparență și trasabilitate să fie eliminate în viitoarele bugete ale UE. Răspunsul Comisiei Europene Comisia Europeană susține că mecanismul de redresare funcționează diferit față de finanțările tradiționale ale UE: fondurile sunt deblocate doar după ce statele membre ating obiective convenite anterior, nu prin rambursarea costurilor suportate. „Spre deosebire de mecanismele tradiționale de finanțare ale UE - care de obicei rambursează costurile suportate -, acest mecanism deblochează fonduri doar după ce statele membre au atins obiectivele convenite anterior.” Executivul european afirmă că această abordare s-a dovedit eficientă, permițând Comisiei să verifice riguros implementarea înainte de decontare și orientând fondurile către „rezultate tangibile”. [...]
Pierderea a 458,7 milioane euro (aprox. 2,3 miliarde lei) din cererea de plată nr. 3 a PNRR este pusă de ministrul Dragoș Pîslaru pe întârzieri și reforme nefinalizate ale guvernelor anterioare , potrivit G4Media . Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene susține că actualele acuzații la adresa sa și a unor membri ai Guvernului Bolojan ignoră faptul că problemele au fost generate înainte de fereastra scurtă în care Executivul instalat în iunie 2025 ar fi încercat să remedieze situația. Într-un mesaj publicat sâmbătă pe Facebook, Pîslaru afirmă că „o parte din domnii din cauza cărora am pierdut 458,7 milioane Euro acuză azi că de vină sunt Bolojan, Gheorghiu și Pîslaru” și califică drept „pur și simplu nesimțire” transferul responsabilității către un guvern care ar fi avut „o fereastră minusculă de timp (23 iunie – 28 noiembrie 2025)” pentru a recupera întârzieri acumulate. Cronologia invocată: depunere întârziată și verificări ale Comisiei Europene Ministrul indică drept punct de plecare aranjamentele operaționale inițiale, potrivit cărora reformele din cererea de plată nr. 3 „trebuiau finalizate în trimestrul 1 2023”. El susține că cererea a fost depusă „cu 9 luni întârziere”, la 15 decembrie 2023, în mandatul premierului Marcel Ciolacu. Pîslaru mai afirmă că, la momentul depunerii, ministrul Adrian Câciu „și-a asumat sub semnătură oficială în fața Comisiei Europene faptul că jaloanele erau îndeplinite satisfăcător”, însă Comisia ar fi verificat documentele și ar fi constatat că reformele „nu erau îndeplinite corespunzător”. În continuare, el descrie o perioadă de „1 an și 5 luni” în care guvernele de atunci ar fi avut timp pentru remediere, dar ar fi „amânat și tergiversat”. Ce reforme au dus la suspendarea parțială a plății, potrivit ministrului Pîslaru spune că, în mai 2025, Comisia Europeană a decis „suspendarea parțială a plății” pentru patru reforme, enumerate astfel: pensiile speciale; AMEPIP (agenția legată de monitorizarea/guvernanța întreprinderilor publice); numirile în consiliile de administrație din domeniul energiei; numirile în consiliile de administrație din transporturi. Ministrul mai afirmă că, pentru recuperarea banilor europeni, erau necesare reforma pensiilor speciale, operaționalizarea AMEPIP și reforma companiilor de stat din energie și transporturi. În același mesaj, el indică drept cauze ale pierderii fondurilor inclusiv tergiversarea Curții Constituționale în privința reformei pensiilor magistraților, precum și influența politică în AMEPIP și în companiile de stat din energie și transporturi. „Fereastra” Guvernului Bolojan: termen de 6 luni până la 28 noiembrie 2025 Pîslaru descrie și contextul preluării mandatului de către Guvernul condus de Ilie Bolojan, pe 23 iunie 2025, după ce România ar fi primit „un termen de 6 luni” pentru a repara problemele, până la 28 noiembrie 2025. El susține că timpul rămas era „extrem de scurt” și că „am reparat cât s-a putut”, cu progrese în unele domenii, dar cu întârzieri „atât de mari” în altele încât nu ar mai fi putut fi recuperate complet în câteva luni. Materialul G4Media notează că informațiile sunt transmise de Mediafax. [...]
Comisia Europeană a deblocat 350 milioane euro din PNRR , după ce România a îndeplinit o parte din reformele restante aferente cererii de plată nr. 3, potrivit News . Miza economică este dublă: o parte din banii blocați de peste doi ani intră în țară, dar o altă parte din finanțare se pierde din cauza întârzierilor la reforme. Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan susține că cererea de plată nr. 3 a fost depusă în decembrie 2023 „cu multe reforme neîndeplinite” de către Guvernul condus de Marcel Ciolacu, iar ulterior Guvernul Bolojan ar fi preluat și finalizat reforme necesare, inclusiv reforma pensiilor magistraților , ceea ce a permis deblocarea unei tranșe. Ce sume sunt în joc la cererea de plată nr. 3 Din informațiile prezentate în material, situația se împarte între bani recuperați și bani pierduți: 350 de milioane euro (aprox. 1,75 miliarde lei) au fost eliberați de Comisia Europeană dintr-un total de 800 milioane euro care erau blocați de „mai mult de doi ani”, potrivit lui Mureșan. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, afirmă că România pierde 458,7 milioane euro (aprox. 2,29 miliarde lei) din cauza reformelor „întârziate, incomplete sau făcute prost” în anii trecuți. Tot Pîslaru indică faptul că, din aceeași cerere, suma totală recuperată este de 350,7 milioane euro (aprox. 1,75 miliarde lei) , bani care inițial fuseseră suspendați. De ce contează: costul întârzierilor la reforme Deși deblocarea parțială aduce lichiditate și reduce presiunea pe finanțarea proiectelor din PNRR, pierderea anunțată de minister indică un cost direct al întârzierilor și al implementării defectuoase a reformelor asumate. În termeni practici, asta înseamnă mai puțini bani europeni disponibili pentru investiții și o presiune mai mare pe buget, dacă proiectele trebuie continuate din surse interne. În material nu sunt oferite detalii suplimentare despre calendarul următoarelor plăți sau despre reformele rămase neîndeplinite, dincolo de referirea la pensiile magistraților. [...]
