Știri
Știri din categoria Fonduri europene

Primăria Timișoara a obținut o finanțare europeană de circa 78 mil. lei prin Programul Regional Vest 2021–2027 pentru lucrări de infrastructură rutieră, potrivit Ziarul Financiar. Finanțarea este coordonată de Agenția de Dezvoltare Regională (ADR) Vest.
Banii sunt alocați pentru construirea unui pod pietonal-velo, a unui pod rutier și pentru realizarea unui bulevard cu patru benzi care va lega Strada Enric Baader de intersecția J.H. Pestalozzi–Corneliu Coposu. Proiectul urmărește, conform municipalității, completarea Inelului 2 în zona ILSA/ISHO pe ruta Michelangelo–Strada Enric Baader.
„Investiția primăriei Timișoara creează o nouă alternativă prin completarea Inelului 2 în zona ILSA/ISHO pe ruta Michelangelo–Strada Enric Baader.”
Din comunicatul citat de publicație reiese că proiectul va fi completat de realizarea unui pasaj peste liniile de cale ferată, care va lega Strada Enric Baader de Strada Aristide Demetriade. În plus, sunt incluse modernizarea trotuarelor și amenajarea de piste de biciclete.

Principalele componente menționate pentru investiție sunt:
Proiectul „Amenajare Inel II de circulație, sector cuprins între strada A. Demetriade și Bdul. J.H. Pestalozzi, construire pod rutier și pod pietonal peste canalul Bega” are o valoare totală de 136,2 mil. lei (aproximativ 27 mil. euro), iar durata estimată de execuție este de 16 luni de la momentul demarării lucrărilor.
Recomandate

Comisia Europeană analizează din nou reforma pensiilor magistraților din România , după ce a acceptat „într-un spirit constructiv” argumentele prezentate de Guvern în cadrul negocierilor privind jaloanele din PNRR. Decizia nu garantează însă deblocarea fondurilor, ci doar redeschide discuția asupra modului în care România și-a îndeplinit obligațiile. Ministrul Investițiilor, Dragoș Pîslaru , a explicat că autoritățile române au susținut că reforma a fost inițiată înainte de termenul-limită din 28 noiembrie, iar întârzierile ulterioare au fost cauzate de proceduri interne, inclusiv intervenții ale CSM și contestări la Curtea Constituțională. Inițial, Comisia Europeană refuzase să ia în calcul aceste argumente, însă poziția s-a schimbat după discuțiile purtate la Bruxelles. Situația actuală, pe scurt: Comisia Europeană analizează argumentele României nu există încă o decizie privind plata fondurilor răspunsul este așteptat până la finalul lunii martie Miza financiară este semnificativă: România încearcă să recupereze aproximativ 231 de milioane de euro din cererea de plată nr. 3 din PNRR . Procesul este complicat și de faptul că această cerere ar putea fi comasată cu cererea nr. 4, care include alte condiționalități, precum adoptarea bugetului și progrese în decarbonizare. Un element important în negocieri îl reprezintă faptul că reforma pensiilor magistraților a fost declarată constituțională de Curtea Constituțională, iar promulgarea legii oferă Guvernului argumente suplimentare în fața oficialilor europeni. În concluzie, România a obținut o deschidere din partea Comisiei Europene, dar nu și o garanție privind banii. Decizia finală va depinde de evaluarea juridică și politică a reformei, într-un dosar sensibil care influențează direct accesul la fonduri europene. [...]

Premierul Ilie Bolojan cere finalizarea a peste 20.000 de proiecte finanțate prin PNRR până la sfârșitul lunii august , avertizând că România riscă să piardă fonduri europene dacă investițiile și reformele nu sunt implementate la timp, potrivit Jurnalul . Șeful Guvernului a declarat că Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă cea mai importantă componentă de investiții din 2026 , atât prin valoarea finanțării – de peste 10 miliarde de euro , cât și prin termenul limită foarte strict pentru finalizarea proiectelor. Două condiții pentru accesarea banilor europeni Ilie Bolojan a subliniat că România trebuie să respecte două criterii esențiale pentru a primi fondurile europene: îndeplinirea jaloanelor și reformelor asumate finalizarea proiectelor finanțate Potrivit premierului, anumite tranșe de bani sunt condiționate de adoptarea unor legi, hotărâri de guvern și măsuri administrative , iar neîndeplinirea acestora poate duce la blocarea finanțărilor. Presiune pe administrația centrală și locală Guvernul estimează că ultimele luni ale implementării PNRR vor fi dificile, deoarece proiectele sunt numeroase și implică un lanț complex de actori: autorități publice, constructori, proiectanți, finanțatori și companii private. Premierul a cerut mobilizarea întregului aparat administrativ: ministere și instituții centrale autorități locale firme de construcții și proiectare instituții care procesează cererile de finanțare Potrivit acestuia, accelerarea procesării documentațiilor și asigurarea fluxului de plăți sunt esențiale pentru evitarea întârzierilor. Monitorizarea proiectelor devine crucială Bolojan a subliniat că monitorizarea lucrărilor și intervențiile rapide acolo unde apar blocaje sunt decisive pentru finalizarea proiectelor. „Cu cât se monitorizează aceste lucrări și se intervine mai repede acolo unde există întârzieri, cu atât șansele de finalizare sunt mai mari”, a declarat premierul. Succesul implementării PNRR este considerat esențial pentru dezvoltarea infrastructurii și pentru finanțarea investițiilor majore din România în următorii ani. [...]

România riscă sancțiuni după ce a ratat programul de împădurire finanțat de UE , deși avea la dispoziție sute de milioane de euro pentru plantarea a zeci de mii de hectare de pădure. Programul finanțat prin PNRR trebuia să ducă la împădurirea a 56.000 de hectare, însă obiectivul a fost redus succesiv după ce autoritățile nu au reușit să avanseze proiectele. Inițial, Comisia Europeană a coborât ținta la 26.700 de hectare, iar ulterior la 18.000. Chiar și această țintă redusă este în pericol, deoarece până în primăvara lui 2026 au fost plantate doar aproximativ 11.200 de hectare. Programul a fost gândit în special pentru sudul țării, unde deficitul de pădure este mare, iar terenurile agricole sunt afectate de degradare și deșertificare. Paradoxal, tocmai în aceste județe proiectele au lipsit aproape complet. Exemplele sunt grăitoare: în Teleorman s-au plantat puțin peste 4 hectare, în Gorj aproximativ 7 hectare, iar în Giurgiu doar 1,6 hectare. Principalele motive invocate pentru acest eșec țin de interese economice și de modul în care a fost gândită finanțarea. Specialiștii spun că terenurile sunt folosite pentru agricultură deoarece aduc subvenții prin APIA , ceea ce face împădurirea mai puțin atractivă pentru proprietari. În plus, multe primării nu au participat la program deoarece finanțarea presupunea ca lucrările să fie plătite inițial din bugetul local, urmând ca banii europeni să fie decontați ulterior. Situația este vizibilă și în statisticile privind participarea administrațiilor locale. Din cele 3.180 de primării din România, doar 25 au depus proiecte pentru împăduriri sau reîmpăduriri prin PNRR. Un caz extrem este județul Ilfov, unde nu s-a plantat niciun copac prin acest program. Deși zona are doar aproximativ 16% suprafață împădurită și este puternic afectată de poluarea din jurul Capitalei, terenurile sunt considerate mai valoroase pentru dezvoltări imobiliare, ceea ce blochează proiectele forestiere. Autoritățile încearcă acum să recupereze întârzierea. Pentru a atinge ținta minimă de 18.000 de hectare, ar trebui plantate aproximativ 7.000 de hectare într-o singură sesiune de primăvară. Specialiștii avertizează însă că o mobilizare atât de rapidă ar putea crea o altă problemă: lipsa puieților disponibili pe piață. Dacă proiectele nu vor fi finalizate în termen, România riscă sancțiuni financiare din partea Comisiei Europene. În paralel, mai multe inițiative private și campanii ale societății civile încearcă să compenseze lipsa proiectelor publice, organizând acțiuni de plantare și proiecte de împădurire la scară locală. [...]

Ministerul Economiei a propus mai multe programe de finanțare pentru firmele românești în bugetul pe 2026. Potrivit StartupCafe.ro , printre principalele scheme se numără noul program SME Eco-Tech finanțat din fonduri elvețiene, continuarea Startup Nation și plățile restante pentru beneficiarele programului Femeia Antreprenor. Toate aceste măsuri apar, deocamdată, într-o schiță de buget publicată de Ministerul Finanțelor, iar forma finală urmează să fie stabilită de Guvern și aprobată ulterior de Parlament. Program nou pentru IMM-uri: SME Eco-Tech Una dintre noutățile propuse este programul SME Eco-Tech , finanțat prin Programul de cooperare elvețiano-român. Acesta este implementat în România de Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) și are ca scop sprijinirea investițiilor tehnologice în companiile mici și mijlocii. În proiectul de buget pentru 2026 sunt prevăzute: 100 milioane lei credite de angajament 100 milioane lei credite bugetare Programul este planificat până în 2029 și are o valoare totală de 288,8 milioane lei , dintre care: 70% contribuția elvețiană 30% contribuția bugetului de stat Schema se adresează firmelor mici și mijlocii (10–249 angajați) , iar microîntreprinderile nu sunt eligibile. Principalele condiții ale finanțării: Element Valoare Grant maxim 40% din proiect Valoare maximă grant 50.000 CHF Valoare minimă proiect 668.100 lei Credit bancar minim 400.860 lei Investițiile eligibile vizează echipamente pentru: eficiență energetică producerea sau utilizarea energiei regenerabile reciclare și reutilizare tehnologii industriale moderne Accesul la finanțare se va face după principiul „primul venit – primul servit” , prin înscriere online pe platforma MEDAT. Startup Nation continuă în 2026 Programul Startup Nation , ediția a patra, lansată în 2024, continuă și în 2026 cu finanțare în buget. Pentru anul 2026 sunt prevăzute: 898,36 milioane lei pentru contractare 898,36 milioane lei pentru plăți Schema este finanțată în principal din fonduri europene, aproximativ 360 milioane euro , prin Fondul Social European Plus. Prin program, beneficiarii pot obține finanțări de până la 250.000 lei (aproximativ 50.000 euro) pentru lansarea sau dezvoltarea unei afaceri. Datele transmise de Ministerul Economiei arată că: 25.594 persoane s-au înscris la cursuri de antreprenoriat 19.366 persoane au fost selectate pentru formare 3.431 firme au aplicat pentru finanțare între octombrie 2025 și martie 2026 Programul urmărește finanțarea a 7.750 de firme . Plăți restante pentru programul Femeia Antreprenor În bugetul pentru 2026 sunt prevăzute fonduri și pentru plata beneficiarilor din programul Femeia Antreprenor 2024 , unde finanțările nu au fost achitate până acum. În total: 1.000 firme ar urma să primească finanțări fiecare proiect poate ajunge la 200.000 lei În schița bugetului sunt incluse: 200 milioane lei pentru contracte 197 milioane lei pentru plăți Alte programe pentru IMM-uri Ministerul Economiei a propus fonduri și pentru alte scheme tradiționale de sprijin pentru antreprenori: Programul Comerț 3 milioane lei pentru plăți restante 50 milioane lei pentru eventuală nouă ediție Accelerarea dezvoltării IMM 100 milioane lei pentru plăți 100 milioane lei pentru noi contracte Microindustrializare 50 milioane lei pentru lansarea unei noi ediții Surse citate de StartupCafe.ro au precizat însă că șansele ca aceste trei programe să fie relansate în 2026 sunt relativ reduse. Forma finală a finanțărilor pentru mediul de afaceri va depinde de proiectul de buget pe care Guvernul îl va trimite Parlamentului și de modificările adoptate ulterior de legislativ . [...]

Guvernul vrea să accelereze implementarea PNRR , potrivit Guvernului României , după o reuniune de lucru legată de ședința Comitetului Interministerial pentru Coordonarea PNRR din 23 februarie 2026, când premierul Ilie Bolojan a cerut ministerelor să crească ritmul și să îmbunătățească coordonarea pentru a depăși blocajele administrative. În întâlnire a fost trecut în revistă stadiul proiectelor și reformelor din energie, transporturi, agricultură, dezvoltare, sănătate și mediu. Măsuri de coordonare și monitorizare: calendare, „tablou de bord” și termene pentru reforme Miniștrii responsabili au prezentat situația fiecărui proiect, iar participanții au identificat soluții pentru depășirea blocajelor administrative, astfel încât angajamentele României față de Comisia Europeană să fie respectate în termenele stabilite. Accentul a fost pus pe coordonare între ministere, pentru a reduce întârzierile generate de proceduri și de circuitul avizelor. Pentru o monitorizare mai eficientă, fiecare minister coordonator va transmite către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) un calendar actualizat de implementare. Pe baza acestor date, MIPE va realiza un tablou de bord centralizat care va reflecta stadiul fiecărei reforme și investiții din PNRR, instrument ce va fi actualizat permanent și făcut public, cu scopul de a oferi o imagine de ansamblu asupra progresului. În zona reformelor care depind de adoptarea unor proiecte de lege, ministerele inițiatoare trebuie să le promoveze în Guvern până în luna mai. După aprobarea în Executiv, proiectele vor fi transmise Parlamentului cu solicitarea de dezbatere și adoptare în procedură de urgență; pentru reformele care necesită alte tipuri de acte normative, ministerele vor lucra împreună pentru accelerarea aprobării și adoptării. Stadiul finanțării: 50,08% din valoarea totală, peste 10,72 miliarde euro Conform datelor prezentate în ședință, România a absorbit până acum 50,08% din valoarea totală a PNRR, adică peste 10,72 miliarde euro. Suma include prefinanțarea, banii încasați pentru primele două cereri de plată și o parte din cererea de plată numărul 3. Din totalul atras, 6,4 miliarde euro reprezintă finanțare nerambursabilă, iar 4,3 miliarde euro sunt împrumuturi. În contextul accelerării cerute de premier, aceste cifre sunt folosite ca bază pentru următoarea etapă de implementare, în care Guvernul urmărește să reducă întârzierile administrative și să mențină calendarul de reforme și investiții agreat cu Comisia Europeană. La reuniune au participat mai mulți membri ai Guvernului, între care vicepremierii Oana Gheorghiu, Marian Neacșu și Tánczos Barna, ministrul Finanțelor Alexandru Nazare, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene Dragoș Pîslaru, precum și miniștrii responsabili de energie, sănătate, agricultură, dezvoltare, transporturi și mediu. [...]

Celine Gauer decide luni dacă România pierde 231 de milioane de euro din PNRR , iar verdictul va fi discutat la București, potrivit Libertatea . Ministrul Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , a anunțat pe 27 februarie 2026 că se va întâlni pe 2 martie cu oficialul Comisiei Europene responsabil de coordonarea PNRR, pentru a clarifica soarta sumei blocate din cauza neîndeplinirii la timp a Jalonului 215 privind pensiile speciale. Miza este de 231 de milioane de euro, bani suspendați după ce România a întârziat trei luni reforma asumată. Între timp, președintele Nicușor Dan a promulgat legea care modifică regimul pensiilor magistraților, după ce Curtea Constituțională a declarat proiectul constituțional. Premierul Ilie Bolojan a susținut cauza României la Bruxelles, inclusiv într-o discuție cu Ursula von der Leyen . Ce schimbă legea pensiilor speciale Noua reglementare prevede: creșterea vârstei de pensionare a magistraților la 65 de ani, față de 48 în prezent; plafonarea pensiei la maximum 70% din ultimul salariu net, nu 80% din brut; o perioadă de tranziție de 15 ani; pensionare anticipată doar cu minimum 35 de ani vechime și penalizare de 2% pe an până la 65 de ani. Reforma a generat proteste în sistemul judiciar și blocaje temporare în instanțe, iar magistrații au cerut președintelui să retrimită legea în Parlament. În paralel, Comisia Europeană a avertizat că întârzierea jalonului pune sub semnul întrebării plata tranșei aferente. Întâlnirea de luni dintre Dragoș Pîslaru și Celine Gauer este considerată decisivă: Comisia va analiza dacă modificările adoptate îndeplinesc condițiile asumate prin PNRR. De această evaluare depinde deblocarea fondurilor sau pierderea definitivă a sumei. [...]