Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Primăria Timișoara a obținut o finanțare europeană de circa 78 mil. lei prin Programul Regional Vest 2021–2027 pentru lucrări de infrastructură rutieră, potrivit Ziarul Financiar. Finanțarea este coordonată de Agenția de Dezvoltare Regională (ADR) Vest.
Banii sunt alocați pentru construirea unui pod pietonal-velo, a unui pod rutier și pentru realizarea unui bulevard cu patru benzi care va lega Strada Enric Baader de intersecția J.H. Pestalozzi–Corneliu Coposu. Proiectul urmărește, conform municipalității, completarea Inelului 2 în zona ILSA/ISHO pe ruta Michelangelo–Strada Enric Baader.
„Investiția primăriei Timișoara creează o nouă alternativă prin completarea Inelului 2 în zona ILSA/ISHO pe ruta Michelangelo–Strada Enric Baader.”
Din comunicatul citat de publicație reiese că proiectul va fi completat de realizarea unui pasaj peste liniile de cale ferată, care va lega Strada Enric Baader de Strada Aristide Demetriade. În plus, sunt incluse modernizarea trotuarelor și amenajarea de piste de biciclete.
Principalele componente menționate pentru investiție sunt:
Proiectul „Amenajare Inel II de circulație, sector cuprins între strada A. Demetriade și Bdul. J.H. Pestalozzi, construire pod rutier și pod pietonal peste canalul Bega” are o valoare totală de 136,2 mil. lei (aproximativ 27 mil. euro), iar durata estimată de execuție este de 16 luni de la momentul demarării lucrărilor.
Recomandate
Reabilitarea barajului Leșu, finanțată prin PNRR cu 113,18 milioane lei, este prezentată de autorități drept un proiect „model” într-un program care a lăsat restul barajelor în urmă , fiind singurul obiectiv de acest tip finalizat dintre cele prevăzute inițial, potrivit Agerpres . Mesajul central al vizitei de la Oradea a fost că investiția deblochează beneficii concrete – apă, protecție la inundații și energie – după ani de stagnare. Premierul interimar Ilie Bolojan a spus că proiectul a fost „blocat timp de mai mulți ani” și „nu aducea beneficii nici pentru mediu, nici pentru producția de energie electrică”, iar lucrările au fost finalizate cu finanțare prin PNRR ( Planul Național de Redresare și Reziliență ). De ce contează: un baraj finalizat, restul proiectelor au rămas pe dinafară Vicepremierul interimar Tanczos Barna a numit proiectul Leșu „un succes uriaș”, subliniind că este singurul baraj finalizat dintre cele prevăzute inițial în PNRR. În același registru, prefectul Marcel Dragoș a afirmat că, din „13 sau 14 baraje” pe care România le putea reabilita prin PNRR, „din păcate, acesta este singurul”. În plan local, Dragoș a legat direct investiția de contextul secetei și de riscurile de alimentare cu apă, apreciind că barajul este „o mană cerească” pentru județ și că poate sprijini inclusiv dezvoltarea turistică în zonă. Ce s-a făcut efectiv și cât a costat Reabilitarea barajului Leșu a început în mai 2025 și a fost realizată prin PNRR cu 113,18 milioane de lei, fără TVA , conform aceleiași surse. Lacul, golit în 2015, a fost repus în funcțiune în luna mai, „după 12 ani”. Proiectul include, potrivit informațiilor prezentate la fața locului, soluții tehnice și de mediu, între care: impermeabilizare cu geomembrană (membrană sintetică pentru etanșare); monitorizarea infiltrațiilor prin fibră optică; scară de pești; insule plutitoare cu vegetație; panouri solare. Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a spus că lucrarea combină punerea în siguranță a infrastructurii cu tehnologii moderne și măsuri de protecție a mediului și a precizat că barajul este dotat cu sisteme care transmit automat, în timp real, date despre infiltrații, volumul și temperatura apei și funcționarea echipamentelor. Impact operațional: apă, secetă și protecție la inundații Autoritățile au indicat trei efecte urmărite prin investiție: asigurarea alimentării cu apă pentru comunitățile din zonă, combaterea efectelor secetei și protecția împotriva inundațiilor , alături de refacerea biodiversității. Directorul general al Administrației Naționale „Apele Române ”, Doru-Dragoș Cazan, a spus că experiența acestui proiect ar trebui valorificată și pentru alte investiții în infrastructura de gospodărire a apelor, iar directorul ABA Crișuri, Pasztor Sandor, a descris implementarea ca pe o perioadă „foarte dură”, cu multe probleme, dar cu un rezultat „foarte bun”. [...]
România a trimis penultima cerere de plată din PNRR, pentru 2,84 miliarde euro (aprox. 14,2 miliarde lei), un pas care contează direct pentru ritmul intrărilor de bani europeni în economie și pentru finanțarea investițiilor asumate prin plan, potrivit Stirile Pro TV . Cererea de plată nr. 5 a fost depusă vineri seara, la ora 20:00, a transmis ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , într-o postare pe Facebook, informație preluată de Agerpres. Pachetul include 75 de „ținte și jaloane” (adică obiective și etape de implementare cerute de Comisia Europeană pentru deblocarea banilor): 21 de reforme și 54 de investiții. Ce bani sunt în cererea nr. 5 și ce acoperă Conform ministrului, cererea are o valoare totală de 2,84 miliarde euro și cuprinde: 1,65 miliarde euro bani nerambursabili (granturi); 433 milioane euro pe componenta de împrumut. Pîslaru a precizat că aceasta este penultima cerere de plată din PNRR. De ce contează: nivelul de absorbție pe granturi urcă la 78% Miza imediată este creșterea absorbției pe partea de granturi, unde România ar ajunge la 78% odată cu această depunere, potrivit ministrului. Acesta a mai afirmat că, în ultimul an, absorbția a crescut cu 31 de puncte procentuale și că a fost păstrată integral alocarea de 13,57 miliarde euro pentru granturi. În același mesaj, ministrul a menționat că la preluarea mandatului, anul trecut, nivelul era de 47% (acumulat în 4 ani și jumătate). Context: cât are România alocat prin PNRR Planul de Redresare și Reziliență al României este finanțat cu 21,41 miliarde euro, din care: 13,57 miliarde euro sub formă de granturi; 7,84 miliarde euro sub formă de împrumuturi. Pîslaru a mai spus că, după transmiterea cererii de plată, a mers la Ministerul Muncii, unde a lucrat cu echipa la proiectul salarizării unitare, menționând că asigură interimatul și la acest minister. [...]
România a depus cererea de plată nr. 5 din PNRR , de 2,84 miliarde euro (aprox. 14,2 miliarde lei), ducând absorbția granturilor la 78% , potrivit Economica . Depunerea este relevantă pentru ritmul de intrare a banilor europeni în economie și pentru capacitatea Guvernului de a închide la timp reformele și investițiile asumate. Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat că cererea a fost transmisă „ieri seară, la ora 20:00” și că este penultima cerere de plată din PNRR. „Ieri seară, la ora 20:00, România a depus oficial cererea de plată nr. 5 din PNRR, în valoare totală de 2,84 miliarde euro.” Ce include cererea de plată nr. 5 Conform informațiilor prezentate de Pîslaru, cererea (CP5) include 75 de ținte și jaloane, împărțite astfel: 21 de reforme 54 de investiții Din punct de vedere al structurii finanțării menționate, cererea cumulează: 1,65 miliarde euro (aprox. 8,25 miliarde lei) bani nerambursabili (granturi) 433 milioane euro (aprox. 2,17 miliarde lei) pe componenta de împrumut De ce contează: absorbția granturilor urcă la 78% Pîslaru susține că, odată cu această depunere, România ajunge la 78% absorbție pe partea de granturi. El afirmă că, în ultimul an, absorbția a crescut cu 31 de puncte procentuale, de la 47% la momentul preluării mandatului. Totodată, ministrul interimar spune că a fost „păstrată integral” alocarea de 13,57 miliarde euro pentru granturi. Context: dimensiunea totală a PNRR Planul de Redresare și Reziliență al României este finanțat cu 21,41 miliarde euro (aprox. 107,1 miliarde lei), din care: 13,57 miliarde euro (aprox. 67,9 miliarde lei) granturi 7,84 miliarde euro (aprox. 39,2 miliarde lei) împrumuturi Pîslaru a mai precizat că, după transmiterea cererii de plată de către echipa Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, a mers la Ministerul Muncii, unde a lucrat cu echipa la proiectul salarizării unitare, în condițiile în care asigură interimatul și la acest minister. [...]
Primele nouă contracte de finanțare semnate pentru companiile care investesc în Parcurile de Specializare Inteligentă din Regiunea Nord-Vest mobilizează proiecte de peste 55 de milioane de euro (aprox. 275 milioane lei) și aduc 222 de locuri de muncă noi , potrivit Economedia . Investițiile sunt localizate în județele Maramureș și Bihor, semnalând trecerea de la infrastructură și cadru instituțional la proiecte industriale efective. Unde merg investițiile și ce tip de proiecte sunt finanțate Companiile vor derula proiecte în parcurile din Șomcuta Mare, Târgu Lăpuș, Baia Sprie, Fărcașa și Seini (Maramureș), respectiv Aleșd, Oradea I și Ștei (Bihor). Domeniile acoperă o plajă largă, de la industria chimică și mecanica de precizie până la: producția de prefabricate din beton; prelucrarea maselor plastice; producția de scule industriale de înaltă performanță; metalizarea avansată; reciclarea anvelopelor uzate. La nivel operațional, proiectele includ construcția de unități noi de producție, achiziția de echipamente și tehnologii avansate și introducerea unor procese moderne de fabricație. Sunt menționate și activități de inovare, certificare a calității și colaborare cu institute de cercetare, precum și măsuri pentru creșterea eficienței energetice. De ce contează: locuri de muncă și „ancorarea” investițiilor în regiune Marcel Boloș, director general al Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Vest, leagă investițiile de formarea unui ecosistem industrial bazat pe inovare și de efecte directe în piața muncii, inclusiv prin păstrarea forței de muncă tinere în regiune. „Aceste investiții arată că în regiunea Nord-Vest se dezvoltă deja un ecosistem în care companiile pot veni cu idei noi, pot introduce tehnologii și procese moderne și pot transforma inovația în activitate economică și locuri de muncă.” „Când apar locuri de muncă în domenii specializate, când companiile investesc în tehnologii și dezvoltă produse valoroase, se creează și contextul în care tinerii își pot construi aici cariere și își pot folosi competențele fără să fie nevoiți să plece pentru a găsi astfel de oportunități.” Context: rețea de 17 parcuri și pipeline de proiecte în evaluare Parcurile de Specializare Inteligentă sunt gândite ca infrastructuri de afaceri pentru companii care dezvoltă produse și servicii inovatoare. În cadrul Programului Regional Nord-Vest 2021–2027, modelul combină investițiile publice în infrastructura parcurilor cu bugete pre-rezervate pentru IMM-urile care devin rezidente și implementează proiecte de investiții. În regiune există 17 astfel de parcuri, în cele șase județe (Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Sălaj și Satu Mare). Până acum au fost semnate 68 de contracte de concesiune, iar aproximativ 131 de parcele sunt încă disponibile. Procesul de atragere a companiilor continuă, iar alte proiecte se află în evaluare; pe măsură ce vor fi aprobate și implementate, numărul rezidenților și volumul investițiilor ar urma să crească. [...]
Grantul DR-14 de până la 50.000 de euro (aprox. 250.000 lei) poate fi pierdut din motive de încadrare și punctaj, nu din lipsa investițiilor eligibile , iar ordinea pregătirii proiectului devine decisivă, potrivit Agronet . Ghidul solicitantului și pachetul de documente pentru intervenția DR-14 „Investiții în fermele de mici dimensiuni ” au fost publicate de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) , iar cererea de finanțare de pe pagina intervenției a fost actualizată la 11 august 2026. Sprijinul nerambursabil ajunge la maximum 50.000 de euro (aprox. 250.000 lei) pe proiect, cu o intensitate de cel mult 85% din cheltuielile eligibile. Asta înseamnă că beneficiarul trebuie să acopere minimum 15% din cheltuielile eligibile, plus toate cheltuielile neeligibile și eventualele diferențe de preț neacceptate la plată. De ce contează: selecția se face pe patru „competiții” diferite DR-14 nu funcționează ca o singură listă națională. Proiectele concurează pe patru componente, cu grile de punctaj și alocări distincte, iar o încadrare greșită poate duce la respingerea proiectului: sectorul legumicol; sectorul zootehnic; proiecte care propun numai achiziții simple; componenta națională pentru celelalte sectoare. Încadrarea se face în principal după sectorul majoritar al exploatației, determinat prin dimensiunea economică (SO – producție standard) la momentul depunerii. Excepția este componenta „numai achiziții simple”, dedicată proiectelor formate exclusiv din astfel de achiziții. Cartoful este inclus la „alte sectoare”, conform ghidului. Pragurile SO: „ferma mică” nu se stabilește doar din hectare Eligibilitatea ca fermă mică este definită prin SO, nu doar prin suprafață. Ghidul indică praguri diferite în funcție de sectorul majoritar: categoria generală: 4.000 – 11.999 SO; zootehnic cu rase autohtone: 2.000 – 11.999 SO; flori, plante aromatice/medicinale/ornamentale: 2.000 – 11.999 SO; legumicol: 2.300 – 11.999 SO. Calculul se face cu coeficienții SOC 2020, pe baza culturilor și suprafețelor înregistrate la APIA în anul depunerii și, după caz, a efectivelor de animale din evidențele ANSVSA și ANZ. Consecința practică: două ferme cu aceeași suprafață pot avea SO foarte diferit, iar asta influențează atât eligibilitatea, cât și componenta pe care intră proiectul. Cine poate aplica și ce verifică AFIR Intervenția se adresează fermierilor, însă persoana fizică neautorizată nu este eligibilă. Pot depune proiecte, între altele, PFA, întreprinderi individuale și familiale, precum și societăți comerciale (inclusiv SRL), în condițiile documentației. AFIR verifică statutul de fermier și exploatația inclusiv prin datele din IACS-APIA și prin codul exploatației. Din acest motiv, forma juridică prin care se depune proiectul trebuie corelată cu exploatația înregistrată; un proiect depus, de exemplu, pe un SRL nu poate fi construit pe suprafețe și animale care figurează pe o altă entitate fără ca situația să fie reglementată conform ghidului. Cum se ajunge la 50.000 de euro: plafonul este pentru sprijin, nu pentru investiție Plafonul de 50.000 de euro este sprijinul nerambursabil maxim, nu valoarea totală a proiectului. La intensitatea maximă de 85%, pentru a solicita 50.000 de euro nerambursabili, proiectul trebuie să aibă cheltuieli eligibile de cel puțin 58.823,53 euro (aprox. 294.000 lei), conform exemplului din ghid. Pe lângă contribuția proprie de minimum 15% din eligibil, beneficiarul suportă integral cheltuielile neeligibile și alte costuri care nu sunt acceptate la plată. Ghidul menționează și situația TVA-ului recuperabil, care nu este cheltuială eligibilă. Cofinanțarea: dovada se cere la contractare, cu termene diferite Dovada cofinanțării este solicitată în etapa de contractare și se poate face prin extras de cont și/sau contract de credit. Pentru extrasul de cont, documentația cere ca acesta să fie recent și să fie însoțit de un angajament că minimum 50% din disponibilul prezentat pentru cofinanțare va fi utilizat pentru proiect. Termenul maxim pentru prezentarea documentelor este: 3 luni pentru proiectele cu achiziții simple; 6 luni pentru proiectele complexe, calculate de la notificarea solicitantului selectat, în condițiile ghidului. Investiții eligibile și limite care pot bloca proiectul Ghidul permite o paletă largă de investiții (construcții și modernizări cu destinație agricolă, utilaje și echipamente noi, plantații pomicole, sere și solarii, digitalizare, utilități), dar introduce limite care pot schimba structura proiectului: procesarea este permisă doar ca componentă secundară , sub 50% din valoarea eligibilă totală; marketingul și comercializarea trebuie să rămână secundare, iar cheltuielile pentru site, etichetă, concept de marcă sau înregistrarea mărcii sunt eligibile în limita a 5% din valoarea eligibilă; irigațiile și stocarea apei sunt eligibile numai ca parte secundară, cu cerințe tehnice (inclusiv contorizare) și condiții legate de starea cantitativă a corpurilor de apă; energia regenerabilă este eligibilă ca parte secundară, dar doar pentru consumul propriu al exploatației, fără construirea proiectului pe ideea livrării surplusului în rețea. La utilaje, ghidul introduce verificări de dimensionare: AFIR a publicat „Anexa 16 – Corelarea puterii mașinilor agricole cu suprafața fermei”, iar solicitantul trebuie să declare și utilajele existente; un tractor supradimensionat poate ridica probleme la evaluare, chiar dacă este, în principiu, eligibil. Cheltuieli neeligibile și controlul prețurilor Lista de neeligibile include, între altele: utilaje second-hand, achiziția de terenuri și clădiri, locuințe, animale, plante anuale, cheltuieli curente de întreținere, autoturisme pentru transport persoane, mijloace de transport nespecializate, cheltuieli făcute înainte de semnarea contractului (cu excepțiile prevăzute pentru pregătirea/elaborarea proiectului), costuri deja finanțate din alte fonduri și TVA recuperabilă. AFIR verifică și „rezonabilitatea” costurilor. Dacă nu există preț de referință, ghidul cere oferte în funcție de valoarea achiziției (două oferte peste 15.000 de euro și o ofertă până la 15.000 de euro, în situațiile în care nu se aplică o valoare de referință) și avertizează că documentele pregătite formal pot crea probleme atât la evaluare, cât și ulterior. Ce ar trebui să facă fermierii înainte de lista de achiziții Mesajul operațional al ghidului, așa cum este sintetizat în material, este că proiectul trebuie construit „de la eligibilitate și punctaj spre investiții”, nu invers: verificarea SO și a sectorului majoritar, alegerea corectă a componentei, estimarea punctajului, clarificarea drepturilor asupra terenurilor/construcțiilor și capacitatea de cofinanțare vin înaintea listei finale de utilaje, construcții și echipamente. Pentru documentația oficială și anexele intervenției, AFIR are o pagină dedicată DR-14, indicată în materialul Agronet: Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale . [...]
Finanțările LEADER pot fi mai ușor de accesat în zone unde competiția lipsește , pentru că există Grupuri de Acțiune Locală (GAL) care au închis sesiuni fără niciun proiect depus, ceea ce poate lăsa bugete nefolosite și șanse mai mari la selecție, potrivit Agronet . Consultantul în fonduri europene Marian Dumitrache a spus, la emisiunea „Agricultura la Raport” (AGRO TV), că a întâlnit apeluri locale în care nu s-a depus nicio cerere sau doar unul-două proiecte, fără ca bugetul să fie depășit. „Am văzut că sunt GAL-uri care nu au primit cereri din partea fermierilor absolut deloc.” De ce contează: competiția este locală, nu națională Mecanismul LEADER funcționează prin apeluri lansate de fiecare GAL, nu printr-o singură sesiune națională în care toți fermierii concurează între ei. Asta înseamnă că diferențele între teritorii pot fi mari: un GAL poate avea suprasubscriere (multe proiecte pe buget), iar altul poate rămâne cu bani disponibili. Recomandarea consultantului este ca fermierii să urmărească inclusiv GAL-urile care au încheiat sesiuni fără să consume bugetul, pentru că unele apeluri pot reveni, iar concurența poate rămâne mai redusă decât la intervențiile AFIR organizate la nivel național. Imaginea de ansamblu: mii de proiecte, dar distribuție inegală Situațiile punctuale descrise de Dumitrache nu indică lipsă de interes la nivel național. Conform datelor Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) , la 17 iunie 2026, prin cele 246 de GAL-uri fuseseră depuse 6.092 de proiecte, cu o valoare eligibilă solicitată de 325,64 milioane de euro (aprox. 1,63 miliarde lei). Din total, 3.329 de proiecte fuseseră selectate de GAL-uri, 1.874 declarate eligibile de AFIR, iar 604 ajunseseră la contractare. La momentul raportării existau 172 de apeluri în derulare și 1.536 de anunțuri privind lansarea de apeluri, ceea ce susține ideea că „aglomerarea” nu este uniformă între teritorii. „Până la 200.000 de euro” nu este o sumă garantată în fiecare GAL Plafonul de până la 200.000 de euro (aprox. 1,0 milion lei) pe proiect există în cadrul intervenției DR-36 LEADER, însă condițiile concrete sunt stabilite prin Strategia de Dezvoltare Locală și prin apelul fiecărui GAL. Cu alte cuvinte, nu toate apelurile oferă acest maxim și nu toate tipurile de proiecte se încadrează automat la această sumă. AFIR indică o intensitate de bază a sprijinului de 65% din cheltuielile eligibile, cu posibilitatea majorării până la 100% pentru anumite categorii și tipuri de proiecte. La 65%, pentru a atinge un grant de 200.000 de euro ar fi necesară o investiție eligibilă de aproximativ 307.692 euro (aprox. 1,54 milioane lei), fără a include cheltuieli neeligibile. Accent pe proiecte colective: minimum doi fermieri și investiții comune Dumitrache s-a referit în special la investiții colective, nu la toate finanțările disponibile prin GAL-uri. În varianta prezentată la AGRO TV, proiectul presupune participarea a cel puțin două firme private și asumarea unei forme de asociere dacă finanțarea este aprobată. Investiția trebuie să fie comună (de exemplu, utilaje folosite împreună, capacități de procesare sau depozitare, servicii pentru membri), iar bunurile/investiția trebuie menținute pe perioada prevăzută în proiect, indicată de consultant ca fiind de cinci ani. Condițiile exacte diferă însă de la un GAL la altul și trebuie verificate în ghidul apelului. Exemplu din piață: apel cu buget de 84.000 euro, nu 200.000 euro Agronet dă ca exemplu Intervenția 1 GAL PMM pentru intervenții colective agricole și agro-alimentare, deschisă până la 17 august 2026, cu buget de 84.000 euro (aprox. 420.000 lei), rată a sprijinului de 65% și prag minim de selecție de 20 de puncte. În acest caz, suma maximă publicată este 84.000 euro, sub plafonul general de 200.000 euro. Ce ar trebui să verifice fermierii înainte să aștepte o sesiune națională AFIR În logica LEADER, oportunitatea poate veni dintr-un apel local cu bani disponibili și puțini concurenți. Pașii practici indicați în material sunt: identificarea GAL-ului care acoperă localitatea; verificarea teritoriului eligibil și a solicitantului eligibil; plafonul pe proiect și procentul nerambursabil; contribuția proprie și punctajul minim; lista documentelor și termenul de depunere. Concluzia: LEADER nu este o finanțare „mică” la nivel național, dar fragmentarea pe GAL-uri face ca șansele reale să depindă de competiția din teritoriu, nu doar de interesul general pentru program. [...]
