Știri
Știri din categoria Fonduri europene
România își menține un PNRR de peste 20 de miliarde de euro și evită riscuri de penalizare, după finalizarea negocierilor tehnice cu Comisia Europeană pe ultima modificare a planului, potrivit Digi24. Ministrul interimar al Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, spune că a fost păstrată integral componenta de bani nerambursabili, „cea mai valoroasă parte” a finanțării.
În mesajul publicat pe Facebook, Pîslaru afirmă că ajustarea „realistă” a unor indicatori de investiții și reformularea unor jaloane și reforme au eliminat „riscuri majore de penalizare”, fiind evitate corecții financiare care „puteau ajunge la miliarde de euro pierduți”. În același timp, susține că obiectivele esențiale ale reformelor și investițiilor asumate au rămas neschimbate.
Ministrul indică faptul că au fost convenite mecanisme care să permită recunoașterea progresului deja realizat „în teren”, inclusiv prin utilizarea proceselor-verbale de recepție pentru investițiile finalizate. Totodată, anumite jaloane ar fi fost adaptate astfel încât să poată fi implementate integral până la termenul-limită.
Pîslaru mai spune că au fost obținute „soluții concrete” pentru proiecte din mai multe domenii, între care:
Detaliile modificărilor ar urma să fie comunicate public la începutul săptămânii viitoare, conform ministrului. Acesta insistă că România „nu renunță la reforme” și „nu renunță la investiții”, ci a urmărit să le facă realizabile astfel încât „fiecare euro disponibil” să fie investit.
Potrivit lui Pîslaru, urmează „etapa cea mai importantă”, respectiv implementarea până la 31 august, pe fondul unui calendar strâns în care „fiecare zi contează”.
Recomandate
România vrea un buget UE 2028–2034 cât mai mare pentru a-și crește câștigul net , iar miza imediată este ca regulile de utilizare să rămână suficient de flexibile pentru agricultură și coeziune, potrivit Agerpres , care relatează declarațiile președintelui Nicușor Dan făcute la Bruxelles, după Consiliul European de vară. Șeful statului a argumentat că un buget multianual mai mare al Uniunii Europene ar însemna și o „contribuție netă” mai mare pentru România. În același timp, el a indicat că una dintre „simplificările” discutate la nivel european ar fi trecerea la planuri naționale cu o flexibilitate mai mare pentru state în definirea programelor pe agricultură și coeziune. Flexibilitate la fonduri: reguli și termene de cheltuire Nicușor Dan a spus că interesul României, exprimat atât în dezbatere, cât și într-o scrisoare comună a „celor 16”, este ca utilizarea fondurilor să fie cât mai flexibilă. În acest context, el a menționat și discuția despre câți ani ar urma să se prelungească perioada de accesare a fondurilor europene, dând ca exemplu ciclul 2014–2020, pentru care fondurile au putut fi utilizate până la 31 decembrie 2023. Competitivitate: așteptări de finanțare pentru firme și cercetare Pe componenta de competitivitate, președintele s-a declarat optimist că fondurile dedicate vor aduce finanțare atât pentru companii, cât și pentru grupuri de cercetători din România. Unde sunt negocierile: ținta este un acord până la final de 2026 Liderii statelor membre au avut vineri un schimb de opinii privind noul cadru financiar multianual 2028–2034, după ce președinția cipriotă a Consiliului UE a prezentat cadrul de negociere însoțit de cifre. În concluziile summitului, Consiliul European invită președinția irlandeză a Consiliului UE să continue lucrările până la reuniunea din octombrie, cu obiectivul de a ajunge la un acord „în timp util”. Documentul menționează că un acord înainte de sfârșitul lui 2026 ar permite adoptarea actelor legislative în 2027, astfel încât finanțarea UE să ajungă la beneficiari fără întreruperi în ianuarie 2028. La 11 iunie, președinția cipriotă a prezentat o variantă de compromis care păstrează, în mare parte, reducerile propuse de Comisia Europeană pentru fondurile de agricultură și coeziune, dar introduce creșteri limitate pentru unele state beneficiare. Propunerea prevede și diminuarea Fondului European pentru Competitivitate cu aproximativ 15 miliarde de euro, respectiv reducerea banilor alocați apărării și acțiunii externe a UE cu circa 13,5 miliarde de euro. Comisia Europeană propusese inițial un buget total de aproximativ 2.000 de miliarde de euro (aprox. 10.000 de miliarde de lei) pentru perioada 2028–2034, iar varianta menționată în discuții ar reduce acest volum cu 2%. Negocierile dintre Consiliul UE și Parlamentul European urmează să se intensifice, cu ținta de adoptare a cadrului financiar multianual până la sfârșitul anului 2026. [...]
Negocierile pentru viitorul buget multianual al UE pun sub presiune fondurile de coeziune , iar România se află în tabăra statelor care încearcă să le apere, pe fondul cererilor venite din partea țărilor contributoare pentru reducerea cheltuielilor și disciplină fiscală mai strictă, potrivit Mediafax . Discuțiile au loc la summitul european de la Bruxelles și vizează viitorul Cadru Financiar Multianual (MFF) – instrumentul care stabilește prioritățile de cheltuire a fondurilor europene pentru următorii ani. În centrul disputei este un buget menționat la nivelul de 2.000 de miliarde de euro (aprox. 10.000 de miliarde de lei), cu tensiuni între două blocuri de interese. Două tabere: „frugalii” versus „ Prietenii Coeziunii ” Pe de o parte sunt statele considerate „frugale”, care cer limitarea cheltuielilor europene și un control mai strict al bugetului comun. Pe de altă parte se află grupul informal „Friends of Cohesion” („Prietenii Coeziunii”), format din 16 state membre, care susțin păstrarea finanțărilor pentru politica de coeziune și agricultură. Pentru România, miza este directă: fondurile de coeziune și subvențiile agricole sunt prezentate ca surse de finanțare de care depind numeroase proiecte de dezvoltare, iar reducerea lor ar putea afecta investițiile regionale și programele agricole. Suedia cere reducerea bugetului spre 1% din VNB În tabăra statelor care vor un buget mai mic, ministrul suedez pentru Afaceri Europene, Jessica Rosencrantz , a spus că propunerea actuală este prea mare și ar trebui redusă substanțial. Potrivit acesteia, UE ar trebui să urmărească un buget apropiat de 1% din venitul național brut (VNB) al statelor membre, argumentând că guvernele fac deja economii la nivel național și că aceeași disciplină ar trebui aplicată și la Bruxelles. Negocieri lungi, cu efecte pe investiții și competitivitate Deși discuțiile sunt descrise ca fiind într-o fază preliminară, diferențele de poziție indică negocieri dificile, care ar putea dura luni. În paralel, liderii UE au discutat și despre războiul din Ucraina, relația cu Rusia și competiția economică cu China, inclusiv posibile instrumente suplimentare pentru a răspunde importurilor de produse chinezești considerate subvenționate și vândute la prețuri foarte scăzute. În funcție de compromis, viitorul buget al UE va influența felul în care blocul comunitar finanțează proiecte de dezvoltare, agricultura, securitatea și competitivitatea economică în următorul deceniu, ceea ce face ca disputa asupra fondurilor de coeziune să fie una cu impact economic direct pentru state precum România. [...]
Un contract de finanțare de peste 1 miliard de lei pentru modernizarea și extinderea serviciilor de apă și canalizare din județul Tulcea a fost semnat, iar proiectul vizează atât extinderea rețelelor, cât și modernizarea stațiilor de tratare și epurare, cu impact direct asupra accesului la utilități pentru zeci de mii de locuitori, potrivit G4Media . Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , a anunțat semnarea contractului pentru ceea ce el numește „unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură de apă și apă uzată din România”. Investiția vizează 11 localități, de la Tulcea și Isaccea până la Sulina, Crișan și Chilia Veche. Conform declarațiilor ministrului, peste 92.000 de persoane ar urma să beneficieze de servicii îmbunătățite de alimentare cu apă, iar gradul de acces la apă potabilă de calitate ar urma să ajungă la 100% în zonele vizate. Ce include proiectul și care este anvergura investiției În detaliile prezentate, proiectul este cuantificat la peste 205 milioane de euro (aprox. 1,03 miliarde lei) și include: 133 km de rețele de apă noi sau modernizate; 112 km de rețele de canalizare; modernizarea stațiilor de tratare și epurare; soluții de eficiență energetică și reducerea emisiilor. De ce contează: proiect „reparat” pentru a deveni eligibil la finanțare Pîslaru susține că proiectul a fost retras și refăcut după ce, cu câțiva ani în urmă, Comisia Europeană a considerat că documentația nu era suficient de „matură” pentru finanțare. Ulterior, ar fi fost revizuit și îmbunătățit cu sprijinul experților europeni și al instituțiilor implicate, iar acum s-a ajuns la semnarea contractului de finanțare. În mesajul citat, ministrul a felicitat echipa SC Aquaserv SA Tulcea, autoritățile locale, specialiștii implicați și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene pentru rezultatul obținut. [...]
Un contract de finanțare de peste 1 miliard de lei pentru apă și canalizare în Tulcea a fost semnat , iar proiectul vizează extinderea și modernizarea rețelelor în 11 localități, cu impact direct asupra accesului la utilități și asupra ritmului de absorbție a fondurilor europene, potrivit Antena 3 . Contractul a fost semnat de ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , pentru un proiect de infrastructură de apă și apă uzată în județul Tulcea. Ministrul spune că investiția ar urma să „schimbe viața oamenilor” din localități care includ Tulcea, Isaccea, Sulina, Crișan și Chilia Veche. Ce se finanțează și care este dimensiunea proiectului Conform informațiilor transmise de ministru pe Facebook și preluate de publicație, proiectul include investiții de peste 205 milioane de euro (aprox. 1,03 miliarde lei) în: 133 km de rețele de apă noi sau modernizate; 112 km de rețele de canalizare; stații de tratare și epurare modernizate; soluții de eficiență energetică și reducere a emisiilor. Ministrul a indicat că peste 92.000 de persoane vor beneficia de servicii îmbunătățite de alimentare cu apă, iar gradul de acces la apă potabilă de calitate ar urma să ajungă la 100% în zonele vizate. De ce contează: proiect „reparat” pentru eligibilitate europeană Un element relevant pentru implementare este istoricul proiectului: Dragoș Pîslaru afirmă că, în urmă cu câțiva ani, Comisia Europeană a considerat documentația insuficient de „matură” pentru finanțare, astfel că proiectul a fost retras, revizuit și pregătit din nou, cu sprijinul experților europeni și al instituțiilor implicate. „Este o dovadă că fondurile europene nu înseamnă doar bani. Înseamnă perseverență, profesionalism și capacitatea de a transforma proiecte complexe în investiții reale pentru comunități.” În material nu sunt oferite detalii despre calendarul de execuție, etapele de achiziții sau termenele de finalizare, astfel că rămâne de văzut când vor începe lucrările și cum va fi gestionată implementarea la nivel local. [...]
Fermierii și procesatorii care vor finanțare AFIR 100% pentru energie solară au de trecut, înainte de orice, printr-un filtru de eligibilitate bazat pe acte , iar cele mai frecvente blocaje pot apărea din neconcordanțe între certificatul constatator, situația juridică a terenului și locul investiției, potrivit AGRO TV . Sesiunea pentru investiții în producerea energiei electrice pentru autoconsum este deschisă între 15 iunie și 14 august 2026. Finanțarea vizează capacități noi de producere a energiei din surse solare, atât pentru ferme, cât și pentru unități de procesare, iar cererile se depun online, pe site-ul AFIR, pe toată durata sesiunii. Documentele care pot decide eligibilitatea Consultantul Marian Dumitrache spune că pregătirea proiectului ar trebui să înceapă cu verificarea documentelor „de bază”, nu cu completarea cererii. În prim-plan sunt două acte: certificatul constatator emis de Registrul Comerțului; extrasul de carte funciară . „Sunt două documente importante pe care ar trebui să le consulte. Este vorba despre certificatul constatator emis de Registrul Comerțului și de extrasul de carte funciară.” Ce se verifică în certificatul constatator Certificatul constatator este relevant pentru că indică activitățile eligibile înscrise în actul constitutiv, punctele de lucru ale solicitantului și locurile unde sunt înregistrate consumurile de energie. În practică, solicitantul trebuie să se asigure că are activitățile și codurile CAEN necesare și că punctele de lucru sunt înregistrate corect înainte de depunerea proiectului. „Este o ocazie bună să începem de aici pregătirea proiectului, prin înregistrarea punctelor de lucru, înregistrarea activităților și codurilor CAEN noi.” Extrasul de carte funciară și riscurile legate de teren Extrasul de carte funciară arată statutul juridic al terenului pe care se face investiția: drept de proprietate sau de folosință, eventuale înscrisuri, inclusiv situații în care terenul este gajat la bancă. Un element operațional important menționat de consultant este localizarea terenului: față de edițiile precedente, AFIR ar permite acum realizarea investiției și în situații în care există o adresă emisă de primărie, care certifică faptul că actele sunt în regulă. Dacă terenul este în proprietatea solicitantului, procedura este mai simplă. Dacă investiția se face pe un teren folosit prin drept de folosință, superficie sau comodat, recomandarea este ca documentele să fie „solide” juridic. „Aș recomanda, pentru siguranță, un contract pe 8 ani care să fie încheiat în formă autentică, la notariat, înscris în cartea funciară și obținut acordul proprietarului pentru realizarea investiției.” Bugetul sesiunii și plafoanele de sprijin Alocarea totală a sesiunii este de 265 milioane euro (aprox. 1,33 miliarde lei) , din care: 145 milioane euro (aprox. 728 milioane lei) pentru capacități instalate ≤ 1 MW ; 120 milioane euro (aprox. 602 milioane lei) pentru capacități instalate > 1 MW . Ajutorul de stat este 100% nerambursabil , în limita a 650.000 euro/MW (aprox. 3,27 milioane lei/MW) pentru capacități ≤ 1 MW și de până la 550.000 euro/MW (aprox. 2,76 milioane lei/MW) pentru capacități > 1 MW . Sprijinul este acordat prin Fondul pentru Modernizare , gestionat de Ministerul Energiei, iar administratorul schemei este Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin AFIR. [...]
O anchetă anticorupție care vizează circa 3,5 miliarde de euro (aprox. 17,5 miliarde lei) din contracte publice ridică din nou miza deblocării fondurilor UE pentru Ungaria , într-un moment în care Budapesta încearcă să recâștige încrederea Bruxelles-ului, potrivit Mediafax . Autoritatea pentru Integritate din Ungaria (HIA) cere investigarea unor oficiali din cercul apropiat al fostului premier Viktor Orbán, după ce a estimat că o parte semnificativă din sumele din achiziții ar putea fi legată de supraevaluarea artificială a prețurilor. Investigația vizează contracte guvernamentale de aproximativ 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei) atribuite în ultimii patru ani, în special în sectorul comunicațiilor. HIA – instituție creată în 2022, la presiunea Bruxelles-ului, pentru a supraveghea utilizarea fondurilor europene – susține că aproape o treime din aceste sume ar putea reprezenta costuri „umflate” artificial, cu risc ridicat de corupție. „Am constatat că, raportate la prețurile și condițiile normale de piață, aproximativ o treime din sumele care au trecut prin aceste canale reprezintă ceea ce considerăm a fi supraevaluări și, prin urmare, prezintă un risc ridicat de corupție”, a declarat Ferenc Pál Biró, președintele HIA, citat de The Independent. Biró a mai spus că respectivele contracte au fost atribuite prin organisme centralizate de achiziții aflate în subordinea ministerelor și a precizat că instituția nu formulează, deocamdată, acuzații directe. Cine este în centrul verificărilor Anchetatorii analizează în special activitatea grupului de companii Lounge, asociat omului de afaceri Gyula Balasy , care ar fi câștigat în ultimii ani majoritatea licitațiilor guvernamentale din domeniul comunicării. Potrivit Centrului de Cercetare a Corupției din Budapesta (CRCB), companiile lui Balasy au trecut de la zero contracte publice la aproximativ 150 de contracte anual între 2012 și 2025, în perioada guvernării Orbán. Firmele au fost implicate inclusiv în campanii anti-imigrație și anti-Ucraina derulate în acea perioadă. Balasy a anunțat la începutul lunii mai că este dispus să cedeze statului ungar companiile sale de comunicare și media, susținând că toate procedurile de achiziție au fost „complet transparente”. De ce contează pentru fondurile europene Cazul reaprinde discuția despre modul în care au fost distribuite contractele publice în Ungaria și despre îmbogățirea rapidă a unor persoane apropiate fostului premier. În material sunt menționați Lőrinc Mészáros (prieten din copilărie al lui Orbán), cu o avere estimată la aproximativ 5 miliarde de dolari (aprox. 23,5 miliarde lei), și István Tiborcz, ginerele fostului premier, cu o avere estimată la 245 de milioane de dolari (aprox. 1,15 miliarde lei). În plus, Ungaria este considerată cea mai coruptă țară din Uniunea Europeană în clasamentul anual al Transparency International privind percepția asupra corupției în sectorul public și ocupă locul 84 la nivel mondial, conform informațiilor citate. Ce urmează Noul premier ungar, Peter Magyar, liderul partidului de centru-dreapta Tisza, a promis revizuirea contractelor publice, combaterea corupției și recuperarea activelor despre care susține că au fost deturnate. El a purtat deja discuții la Bruxelles pentru deblocarea miliardelor de euro din fondurile europene suspendate de UE din cauza problemelor legate de statul de drept și corupție, în timp ce șeful HIA spune că reformarea instituțiilor este dificilă, dar realizabilă dacă autoritățile „lucrează împreună pentru același obiectiv”. [...]
