Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Pluxee România oferă patru granturi de câte 10.000 de euro IMM-urilor prin programul xGrow, iar înscrierile sunt deschise până la 10 martie 2026, potrivit unui comunicat transmis de Pluxee România. Inițiativa, derulată în parteneriat cu Academia de Sustenabilitate, vizează întreprinderile mici și mijlocii cu până la 100 de angajați din regiunile Vest, Sud, Centru și Nord-Est, care doresc să își accelereze transformarea și să își consolideze poziția într-un context economic volatil. Programul oferă acces gratuit la sesiuni digitale de formare, consultanță individuală cu experți în business, digitalizare și sustenabilitate, dar și oportunitatea de a obține finanțare pentru implementarea planurilor de dezvoltare.
Participanții vor parcurge un program structurat ce include teme precum digitalizarea proceselor, reziliența financiară, marketing, leadership și managementul echipelor. În plus, fiecare companie va beneficia de analiză aplicată a modelului de afaceri și de sprijin pentru elaborarea unui plan personalizat de investiții.
„IMM-urile reprezintă un pilon esențial al economiei românești, iar provocările actuale cer mai mult decât soluții punctuale. Prin xGrow, ne-am propus să ne implicăm în mod real în susținerea transformării întreprinderilor mici și mijlocii, oferind antreprenorilor un cadru structurat de dezvoltare, orientat spre construirea unor organizații adaptate viitorului. Credem că rezultatele acestui tip de investiție se construiesc în timp. În acest sens, xGrow reunește educația, consultanța și finanțarea tocmai pentru a crea premisele unei creșteri sănătoase și durabile, care va genera impact real atât la nivelul companiilor participante, cât și în economie, pe termen lung”, a declarat Gabor Olajos, Country Managing Director, Pluxee România & Bulgaria.
Programul prevede și o serie de evenimente regionale de pitching și networking în Craiova, Iași, Sibiu și Timișoara, urmate de un bootcamp intensiv organizat la București pentru finaliști. La final, cele mai solide patru planuri de transformare vor primi granturi de câte 10.000 de euro.
Granturile pot finanța, între altele:
Prin xGrow, compania își continuă demersurile începute în 2025 prin platforma dedicată IMM-urilor, care a reunit peste 4.400 de antreprenori și manageri. Oficialii Pluxee susțin că obiectivul este sprijinirea unei creșteri sustenabile și consolidarea rezilienței mediului antreprenorial românesc pe termen lung.
Recomandate
AFIR a publicat ghidul pentru finanțarea perdelelor de protecție, cu o alocare de 11,7 milioane de euro , în cadrul intervenției DR-19 din Planul Strategic PAC 2023–2027 , potrivit Economica.net . Documentul a fost lansat în vederea deschiderii sesiunii de depunere a cererilor de finanțare. Intervenția vizează înființarea de perdele naturale de protecție pentru culturile agricole, inclusiv plantații pomicole și viticole, pe baza costurilor standard stabilite în ghid. Sunt eligibile și completările în anii II și III, precum și achiziția de tehnologii, brevete și licențe necesare implementării proiectelor. Valoarea sprijinului este de maximum 200.000 de euro per beneficiar , iar finanțarea este 100% nerambursabilă, raportată la costurile eligibile. Potrivit directorului general al AFIR, Adrian Chesnoiu , bugetul disponibil ar permite finanțarea a aproximativ 60 de proiecte. Beneficiarii eligibili sunt fermierii și formele asociative – cooperative agricole, grupuri și organizații de producători, societăți agricole, regii autonome, instituții de cercetare-dezvoltare, composesorate și alte structuri care dețin sau utilizează terenuri agricole. Proiectele trebuie depuse în nume propriu, iar investițiile realizate pe terenuri aflate în proprietate sau folosință. Sunt decontate și costurile generale direct legate de proiect, în limita a 5% din valoarea eligibilă. Programul urmărește reducerea impactului fenomenelor climatice extreme asupra culturilor, îmbunătățirea managementului apei, conservarea solului și creșterea biodiversității, în contextul presiunilor tot mai mari generate de schimbările climatice asupra agriculturii românești. [...]
Serbia riscă să piardă până la 1,5 miliarde de euro din fonduri UE , pe fondul criticilor tot mai dure de la Bruxelles legate de apropierea Belgradului de Rusia, potrivit POLITICO . Banii vizați sunt alocați de Uniunea Europeană pentru reforme și pentru pregătirea aderării, în contextul în care negocierile de aderare ale Serbiei, începute în 2014, sunt încă în desfășurare. În acest cadru, Comisia Europeană și-ar fi înăsprit poziția și ar putea revizui finanțarea, pe fondul nemulțumirilor privind direcția politică internă și externă a Serbiei. Mai mulți oficiali de la Bruxelles sunt descriși ca fiind din ce în ce mai critici față de Belgrad, iar o eventuală decizie de suspendare a plăților ar complica suplimentar procesul de extindere a Uniunii Europene. Comisarul european pentru extindere, Marta Kos , a declarat că există îngrijorări crescânde legate de evoluțiile din Serbia, invocând legi care ar submina independența sistemului judiciar, represiunea protestatarilor și „amestecul recurent” în presa independentă. De partea sârbă, Danijel Apostolović, ambasadorul Serbiei la UE și negociator-șef cu blocul comunitar, a spus pentru POLITICO că este „încrezător că nu vom ajunge la punctul” suspendării finanțării și că Serbia nu renunță la obiectivul de a deveni membru deplin al Uniunii Europene. [...]
România mai are de absorbit 80% dintr-un pachet de 10 miliarde de euro până la final de august , potrivit Mediafax , care relatează declarațiile premierului Ilie Bolojan la Europa FM. Șeful Executivului a legat miza politică a momentului de ritmul de atragere a fondurilor europene, într-un interval pe care îl descrie drept critic. Întrebat ce ar face dacă PSD și-ar retrage miniștrii din Guvern, pe fondul consultărilor interne privind rămânerea în coaliție, Bolojan a evitat un răspuns direct și a spus că decizia aparține social-democraților. El a susținut că discuția despre schimbări de persoane riscă să mute atenția de la urgențele administrative. „Dacă nu absorbim cele 10 miliarde de euro, pe care trebuie să le absorbim din bani europeni, din care mai mult de jumătate sunt granturi, până la sfârșitul lunii august, România va pierde acești bani. Și avem până acum din această sumă puțin sub 20% absorbiți. Mai avem de absorbit 80%. Dacă nu ne concentrăm pe această temă, indiferent cine va fi, vom pierde banii”, a subliniat șeful Executivului. Premierul a avertizat că o eventuală schimbare a guvernului ar însemna „cel puțin una sau două luni” în care atenția Executivului s-ar dispersa, ceea ce ar afecta capacitatea de a livra proiectele necesare pentru decontarea banilor europeni. În același context, el a spus că Guvernul trebuie să rămână concentrat și pe reducerea prețului energiei. Declarațiile vin pe fondul tensiunilor din coaliție, însă Bolojan a insistat că prioritatea imediată este accelerarea absorbției, având în vedere termenul de la sfârșitul lunii august și nivelul actual al sumelor atrase, pe care îl plasează „puțin sub 20%” din totalul de 10 miliarde de euro. [...]
Comisia Europeană a transmis Ucrainei 11 proiecte de lege a căror adoptare ar debloca până la 4 miliarde de euro , potrivit Kyiv Post , care citează o scrisoare obținută de European Pravda. Documentul, trimis de comisarul european Marta Kos președintelui Parlamentului ucrainean, Ruslan Stefanciuk, leagă finanțarea de reforme asumate de Kiev în cadrul „Ukraine Plan”. Conform scrisorii, adoptarea pachetului legislativ ar permite accesarea fondurilor fără a mai fi necesară aprobarea unanimă a tuturor statelor membre ale UE. În practică, acest mecanism ar ocoli veto-ul Ungariei, care a blocat un pachet mai amplu de sprijin, menționat în articol ca fiind de 90 de miliarde de euro. Marta Kos afirmă, în scrisoare, că reformele „vor permite Ucrainei să mobilizeze până la 4 miliarde de euro”. European Pravda spune că a verificat autenticitatea documentului prin două surse independente. Cele 11 proiecte de lege sunt prezentate drept angajamente restante din 2025, deja analizate de Comisia Europeană și pregătite pentru adoptare în parlamentul ucrainean. Pachetul vizează mai multe domenii, inclusiv: reforma justiției și măsuri legate de executarea și digitalizarea hotărârilor judecătorești; declarații de integritate în sistemul judiciar; funcția publică; piețele de energie și întărirea cadrului pentru infrastructură; sectorul feroviar; proceduri de reglementare. Comisia Europeană a cerut parlamentului ucrainean să adopte legislația în sesiunile plenare programate în aprilie 2026, argumentând că acest lucru ar menține ritmul reformelor și ar susține perspectiva de aderare la UE. În același timp, votul este prezentat ca un semnal politic către statele membre, pe fondul unor îngrijorări legate de eficiența legislativului ucrainean, iar o sursă citată de European Pravda afirmă că „votarea acestor legi este, în esență, un test”. [...]
România trebuie să atragă aproape 11 miliarde de euro din PNRR în doar 5 luni potrivit Antena 3 CNN , într-un context critic în care întârzierile administrative au dus deja la pierderi estimate la circa 7 miliarde de euro. Din totalul de peste 28 de miliarde alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, România a reușit până acum să încaseze aproximativ 10 miliarde, ceea ce pune presiune majoră pe ultimele luni rămase până la termenul limită din august 2026. Situația a fost discutată în cadrul conferinței „PNRR – ULTIMA STRIGARE”, unde oficiali și reprezentanți ai mediului privat au atras atenția asupra riscului real de a pierde fonduri importante dacă ritmul actual nu este accelerat. Moderatorul Adrian Ursu a subliniat că, deși există proiecte avansate – autostrăzi, spitale sau reabilitări de școli – timpul rămas este extrem de limitat, iar recuperarea întârzierilor devine esențială. Unde sunt blocajele Principalele probleme semnalate țin de funcționarea sistemului administrativ: birocrația excesivă lipsa comunicării între instituții întârzieri în implementarea proiectelor capacitate redusă de gestionare a fondurilor Marian Varvariche , director tehnic al companiei Unitip Global, a indicat că aceste obstacole frânează accesarea banilor europeni, deși soluțiile sunt cunoscute. Ce soluții sunt propuse Pentru a evita pierderea definitivă a fondurilor, participanții la conferință au evidențiat câteva direcții clare: digitalizarea proceselor administrative îmbunătățirea colaborării între instituții motivarea personalului implicat în gestionarea proiectelor prioritizarea investițiilor aflate deja în stadii avansate Miza finală PNRR rămâne unul dintre cele mai importante instrumente de finanțare pentru dezvoltarea României, cu impact direct asupra infrastructurii, sănătății și educației. În ciuda progreselor, diferența dintre sumele disponibile și cele atrase indică un risc major: fără măsuri rapide și eficiente, o parte semnificativă a fondurilor ar putea fi pierdută definitiv. Deznodământul depinde de capacitatea autorităților de a accelera implementarea proiectelor în următoarele luni, într-o cursă contra cronometru care va decide dacă România valorifică sau pierde această oportunitate financiară majoră. [...]
Guvernul va stabili prin OUG cine coordonează fondurile SAFE , potrivit Știrile ProTV , care citează Agerpres . Măsura vizează modificarea OUG nr. 62/2025, actul care pune în aplicare Regulamentul (UE) 2025/1106 al Consiliului din 27 mai 2025, privind instituirea Instrumentului SAFE pentru consolidarea industriei europene de apărare. Conform materialului, România a transmis Comisiei Europene, la 28 noiembrie 2025, cererea de asistență financiară în cadrul SAFE, împreună cu Planul de investiții pentru industria europeană de apărare. Proiectul de ordonanță de urgență aflat pe agenda Guvernului prevede introducerea unui articol nou care să reglementeze cadrul instituțional de implementare a planului și administrarea fondurilor alocate României, inclusiv rolurile, atribuțiile și mecanismele de colaborare între instituțiile implicate și/sau cu Comisia Europeană. „În considerarea activităţilor şi achiziţiilor prevăzute în plan, implementarea acestuia se asigură de către Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Serviciul de Protecţie şi Pază, Serviciul de Informaţii Externe, Autoritatea Naţională a Penitenciarelor, precum şi de către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, inclusiv prin administratorii/dezvoltatorii naţionali de infrastructură, atribuţiile fiind prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă.” Instituțiile indicate în nota de fundamentare ca responsabile de implementarea planului includ: Ministerul Apărării Naționale Ministerul Afacerilor Interne Serviciul Român de Informații Serviciul de Telecomunicații Speciale Serviciul de Protecție și Pază Serviciul de Informații Externe Autoritatea Națională a Penitenciarelor Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (inclusiv prin administratorii/dezvoltatorii naționali de infrastructură) SAFE este descris ca un instrument temporar de urgență, operațional până la 31 decembrie 2030, care oferă împrumuturi cu maturitate maximă de 45 de ani și o perioadă de grație de 10 ani; în funcție de opțiunea statului, poate fi acordată și o prefinanțare de 15% din împrumut. Mecanismul lansat de Comisia Europeană pune la dispoziția statelor membre 150 de miliarde de euro sub formă de credite avantajoase, pentru achiziții comune de echipamente și sprijinirea industriei de apărare. Pentru România, articolul menționează o alocare de 16,68 miliarde de euro, a doua ca mărime în rândul statelor membre, după Polonia. Totodată, pentru accesarea banilor, autoritățile de la București trebuie să prezinte până la sfârșitul lunii noiembrie planuri concrete de investiții. [...]
