Știri din categoria Fonduri europene

Acasă/Știri/Fonduri europene/Pluxee lansează xGrow pentru IMM-uri –...

Pluxee lansează xGrow pentru IMM-uri – patru granturi de 10.000 de euro pentru transformare sustenabilă

Reprezentant Pluxee discutând despre granturi pentru IMM-uri la un eveniment.

Pluxee România oferă patru granturi de câte 10.000 de euro IMM-urilor prin programul xGrow, iar înscrierile sunt deschise până la 10 martie 2026, potrivit unui comunicat transmis de Pluxee România. Inițiativa, derulată în parteneriat cu Academia de Sustenabilitate, vizează întreprinderile mici și mijlocii cu până la 100 de angajați din regiunile Vest, Sud, Centru și Nord-Est, care doresc să își accelereze transformarea și să își consolideze poziția într-un context economic volatil. Programul oferă acces gratuit la sesiuni digitale de formare, consultanță individuală cu experți în business, digitalizare și sustenabilitate, dar și oportunitatea de a obține finanțare pentru implementarea planurilor de dezvoltare.

Participanții vor parcurge un program structurat ce include teme precum digitalizarea proceselor, reziliența financiară, marketing, leadership și managementul echipelor. În plus, fiecare companie va beneficia de analiză aplicată a modelului de afaceri și de sprijin pentru elaborarea unui plan personalizat de investiții.

„IMM-urile reprezintă un pilon esențial al economiei românești, iar provocările actuale cer mai mult decât soluții punctuale. Prin xGrow, ne-am propus să ne implicăm în mod real în susținerea transformării întreprinderilor mici și mijlocii, oferind antreprenorilor un cadru structurat de dezvoltare, orientat spre construirea unor organizații adaptate viitorului. Credem că rezultatele acestui tip de investiție se construiesc în timp. În acest sens, xGrow reunește educația, consultanța și finanțarea tocmai pentru a crea premisele unei creșteri sănătoase și durabile, care va genera impact real atât la nivelul companiilor participante, cât și în economie, pe termen lung”, a declarat Gabor Olajos, Country Managing Director, Pluxee România & Bulgaria.

Directorul Pluxee România într-un mediu modern și sustenabil.

Programul prevede și o serie de evenimente regionale de pitching și networking în Craiova, Iași, Sibiu și Timișoara, urmate de un bootcamp intensiv organizat la București pentru finaliști. La final, cele mai solide patru planuri de transformare vor primi granturi de câte 10.000 de euro.

Granturile pot finanța, între altele:

  • eficientizare energetică (contoare inteligente, optimizare iluminat și încălzire);
  • digitalizarea proceselor (software pentru gestiune, facturare, raportare financiară);
  • managementul deșeurilor și certificări de mediu;
  • optimizarea flotelor și reducerea consumului de apă;
  • îmbunătățirea mediului de lucru.

Prin xGrow, compania își continuă demersurile începute în 2025 prin platforma dedicată IMM-urilor, care a reunit peste 4.400 de antreprenori și manageri. Oficialii Pluxee susțin că obiectivul este sprijinirea unei creșteri sustenabile și consolidarea rezilienței mediului antreprenorial românesc pe termen lung.

Tag-uri:finantaresustenabilitategranturixgrowdigitalizareimm-uripluxee romania
Claudia GheorgheAutorClaudia Gheorghe
Sursăxchg.ro
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Perdele forestiere care protejează culturile agricole de fenomene climatice extreme.
Fonduri europene17 feb. 2026

Perdele forestiere pentru culturi și livezi cu până la 200.000 de euro pe proiect - AFIR lansează DR-19 din Planul Strategic PAC 2023–2027

AFIR a publicat ghidul pentru finanțarea perdelelor de protecție, cu o alocare de 11,7 milioane de euro , în cadrul intervenției DR-19 din Planul Strategic PAC 2023–2027 , potrivit Economica.net . Documentul a fost lansat în vederea deschiderii sesiunii de depunere a cererilor de finanțare. Intervenția vizează înființarea de perdele naturale de protecție pentru culturile agricole, inclusiv plantații pomicole și viticole, pe baza costurilor standard stabilite în ghid. Sunt eligibile și completările în anii II și III, precum și achiziția de tehnologii, brevete și licențe necesare implementării proiectelor. Valoarea sprijinului este de maximum 200.000 de euro per beneficiar , iar finanțarea este 100% nerambursabilă, raportată la costurile eligibile. Potrivit directorului general al AFIR, Adrian Chesnoiu , bugetul disponibil ar permite finanțarea a aproximativ 60 de proiecte. Beneficiarii eligibili sunt fermierii și formele asociative – cooperative agricole, grupuri și organizații de producători, societăți agricole, regii autonome, instituții de cercetare-dezvoltare, composesorate și alte structuri care dețin sau utilizează terenuri agricole. Proiectele trebuie depuse în nume propriu, iar investițiile realizate pe terenuri aflate în proprietate sau folosință. Sunt decontate și costurile generale direct legate de proiect, în limita a 5% din valoarea eligibilă. Programul urmărește reducerea impactului fenomenelor climatice extreme asupra culturilor, îmbunătățirea managementului apei, conservarea solului și creșterea biodiversității, în contextul presiunilor tot mai mari generate de schimbările climatice asupra agriculturii românești. [...]

Bloc de locuințe cu acoperiș verde și soluții ecologice în București.
Fonduri europene10 feb. 2026

Primăria Sectorului 6 lansează cel mai curajos proiect de regenerare urbană, cu un bloc resaturat - cu acoperiș verde, izolare cu fân, panouri fotovoltaice

În Sectorul 6 din București tocmai s-a lansat Favorit+ , un proiect ambițios de regenerare urbană cu finanțare europeană , care iese clar din tiparele obișnuite. E singurul proiect românesc selectat anul trecut în cadrul programului European Urban Initiative , unde doar 20 de propuneri din 110 au trecut de etapa de selecție. Ce aduce special? Se merge pe o metodă bio , cu accent pe sustenabilitate și materiale naturale. Blocul ales pentru această reconfigurare este situat pe Aleea Țincani nr. 1, are patru etaje și va fi transformat complet cu ajutorul unui mix de soluții verzi. De la izolație cu materiale naturale precum vata și fânul , la acoperiș verde , panouri fotovoltaice , până la un sistem de captare a apei pluviale – totul e gândit pentru eficiență energetică și impact minim asupra mediului . În plus, fosta clădire a Restaurantului Favorit va deveni un centru comunitar de inovare, consolidat și recompartimentat modern. Ce include concret proiectul Favorit+: Regenerarea unui bloc de locuințe cu 4 etaje Folosirea de materiale naturale pentru termoizolare: vată, fân Acoperiș verde și panouri fotovoltaice Bazin de retenție a apelor pluviale Reamenajarea fostului Restaurant Favorit ca centru comunitar Parteneriate europene pentru schimb de experiență Colaborare cu organizații din Educație, Cercetare și Societate civilă În privința bugetului, lucrurile sunt deja conturate clar: valoarea totală a proiectului se ridică la 6,2 milioane de euro , din care 4,9 milioane vin sub formă de finanțare nerambursabilă. Sectorul 6 primește direct 2,3 milioane euro din această sumă, la care se adaugă o cofinanțare locală de aproape 579.000 euro. Iar banii nu stau degeaba – jumătate din finanțare a fost deja virată, iar „faza de inițiere” a fost finalizată în 2025, odată cu selectarea blocului, începerea parteneriatelor și pregătirea terenului. Contextul ales pentru acest proiect nu e întâmplător. Primarul Sectorului 6, Paul Moldovan, spune că zona Favorit a fost selectată tocmai pentru că are potențial de a deveni un punct de atracție pentru localnici. Cu alte cuvinte, dacă Sectorul 6 nu are un „centru vechi” ca alte zone ale orașului, poate măcar să creeze spații urbane moderne, care să încurajeze comunitatea să petreacă timp în cartierul propriu. După revitalizarea Piațetei Favorit și a fostului cinematograf, urmează blocul și restaurantul, cu ideea de a multiplica modelul în viitor, dacă se dovedește un succes. De azi s-a trecut la faza de concret: ideile discutate în cadrul întâlnirii cu partenerii vor fi transformate într-un caiet de sarcini. Pasul următor e lansarea licitațiilor pentru proiectare și execuție. Finalizarea întregului proiect e estimată pentru primăvara anului 2029. Deci da, mai e cale lungă, dar direcția e una clară: sustenabilitate urbană gândită pe termen lung. [...]

Discuție aprinsă între politicieni despre fondurile PNRR și gestionarea acestora.
Fonduri europene16 feb. 2026

Dispută publică pe PNRR: Câciu și Pîslaru se acuză reciproc privind situația fondurilor

Schimb de acuzații între Adrian Câciu (PSD) și Dragoș Pîslaru (Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene) pe tema fondurilor din PNRR – „România are 0 euro în conturi”, susține fostul ministru , potrivit informațiilor publicate de Mediafax . Disputa a izbucnit în spațiul public, pe rețelele sociale, și vizează situația finanțărilor europene din Planul Național de Redresare și Reziliență. Totul a pornit de la declarațiile lui Adrian Câciu, fost ministru al Finanțelor și al Fondurilor Europene, care a afirmat că România nu mai are fonduri PNRR disponibile în conturile BNR . „România a terminat banii din PNRR pe care îi avea în conturi. Are 0 euro în conturi. Orice plată curentă aferentă proiectelor PNRR se face din bani naționali, bani pentru care ne împrumutăm pe piață cu 7% dobândă”, a scris Câciu. Acesta a precizat că România ar mai avea de încasat 3,1 miliarde de euro de la Comisia Europeană și a atras atenția asupra întârzierilor privind validarea și plata unor tranșe. Fostul ministru a menționat două repere financiare importante: Componentă PNRR Sumă Termen validare Termen încasare Tranșă intermediară 840 milioane euro 28 noiembrie 2025 28 ianuarie 2026 Cerere de plată nr. 4 (CP4) 2,3 miliarde euro – posibil după mai 2026 Potrivit lui Câciu, depășirea termenelor ar genera presiuni suplimentare asupra bugetului, întrucât statul ar finanța temporar proiectele din împrumuturi contractate la dobânzi de aproximativ 7%. Replica a venit rapid din partea actualului ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , care a respins acuzațiile și a calificat declarațiile drept dezinformare. „Nu există niciun risc de blocaj financiar pe PNRR . Ministerul Finanțelor alocă prioritate totală plăților pe PNRR, iar cererea de plată nr. 4 depusă în decembrie este în proces de verificare și aprobare cu Comisia Europeană. În luna martie ar trebui să fie finalizată”, a transmis Pîslaru. Ministrul a susținut că mecanismul financiar funcționează normal, iar plățile către beneficiari sunt asigurate, chiar dacă există decalaje temporare între cheltuieli și rambursările din partea Comisiei Europene. Într-o nouă intervenție, Adrian Câciu a cerut publicarea situației conturilor PNRR deschise la BNR și a reiterat că România ar utiliza fonduri naționale pentru acoperirea cheltuielilor curente. „Nu vreau să creez panică, vreau să te fac să aduci banii din PNRR. Deocamdată ești pe minus cu aproape 10 miliarde euro”, a afirmat fostul ministru. Disputa are loc într-un context în care PNRR reprezintă una dintre principalele surse de finanțare pentru investițiile publice, iar întârzierile în validarea tranșelor pot genera presiuni suplimentare asupra deficitului bugetar și a costurilor de împrumut. [...]

Viktor Orbán la o întâlnire a Comisiei Europene, discutând despre fonduri.
Fonduri europene16 feb. 2026

Comisia Europeană atenuează criticile la adresa lui Orbán - posibilă deblocare a 2,4 miliarde euro înainte de alegeri

Comisia Europeană își temperează criticile față de Viktor Orbán și ar putea debloca 2,4 miliarde de euro pentru Ungaria înaintea alegerilor parlamentare din 12 aprilie, potrivit Biziday , care citează Financial Times . Miza este una politică și instituțională: liderii europeni încearcă să evite acuzațiile de ingerință în campania electorală din Ungaria și să nu ofere muniție discursului anti-UE pe care Orbán l-a folosit constant în confruntările sale cu Bruxelles-ul. În acest context, tonul mai reținut al Comisiei ar fi o mișcare de precauție, nu neapărat o schimbare de fond a evaluărilor privind statul de drept. Un diplomat european citat de Financial Times a explicat rațiunea acestei abordări, avertizând asupra riscului ca deciziile sau mesajele Comisiei să fie instrumentalizate electoral la Budapesta. „Este înțelept ca executivul european să evite anunțuri majore, care ar putea fi interpretate drept interferență”. Tensiunea dintre Orbán și UE rămâne însă structurală. Premierul ungar s-a poziționat de-a lungul timpului ca un critic vocal al instituțiilor europene, a fost descris ca un apropiat al președintelui rus Vladimir Putin și s-a opus sprijinului militar pentru Ucraina, precum și aderării acesteia la Uniunea Europeană, potrivit informațiilor citate. În paralel, campania internă din Ungaria este alimentată de o retorică explicit anti-Bruxelles. Partidul lui Orbán, Fidesz, îl prezintă pe liderul opoziției, Péter Magyar (Tisza), drept „marioneta care nu poate spune nu Bruxelles-ului”. Totodată, think-tank-ul Mathias Corvinus Collegium, asociat cu Orbán, a lansat un „Observator al interferenței democratice”, despre care susține că urmărește „să analizeze influența UE asupra alegerilor naționale din statele membre”. Pe fondul acestor fricțiuni, datele politice interne cresc presiunea asupra tuturor părților. Sondajele indică o posibilă înfrângere a lui Orbán, Tisza având un avans de aproximativ 10 puncte procentuale față de Fidesz. Potrivit oficialilor citați, inclusiv Tisza ar fi cerut instituțiilor europene să dea dovadă de reținere în perioada campaniei, pentru a nu alimenta narativul intervenției externe. Dincolo de posibila deblocare a 2,4 miliarde de euro, rămâne blocată o sumă mult mai mare: aproximativ 17 miliarde de euro destinate Ungariei, din cauza îngrijorărilor legate de independența justiției și discriminare. În plus, Comisia investighează acuzații potrivit cărora guvernul ungar ar fi încercat să recruteze oficiali europeni ca spioni, iar Ungaria ar putea avea acces și la fonduri de până la 150 de miliarde de euro prin programul european SAFE, potrivit aceleiași surse. [...]

Persoane implicate în activități de pescuit și acvacultură la malul apei.
Fonduri europene16 feb. 2026

MADR prelungește termenele pentru trei apeluri de fonduri europene din pescuit și acvacultură

Ministerul Agriculturii prelungește termenele pentru trei apeluri de fonduri europene din sectorul pescuitului și acvaculturii , potrivit unui comunicat publicat de AGRO TV . Decizia vizează proiectele finanțate prin Programul pentru Pescuit și Acvacultură 2021–2027 și are ca obiectiv creșterea gradului de absorbție a fondurilor disponibile. MADR, prin Direcția Generală Pescuit – Autoritatea de Management pentru POPAM, a anunțat că măsura vine în urma solicitărilor primite din partea beneficiarilor și pentru a permite consolidarea documentațiilor tehnice și a planurilor de afaceri. Noile termene-limită pentru depunerea cererilor sunt următoarele: Acțiune Domeniu Termen nou limită 2.1.1 – Investiții în acvacultură (Apel 3) Investiții pentru operatori din acvacultură 6 martie 2026, ora 17:00 1.1.2 – Puncte de debarcare și adăposturi pescărești (Apel 1) Modernizare infrastructură pescărească 3 martie 2026, ora 12:00 1.4.2 – Colectarea și gestionarea datelor din sectorul pescăresc (Apel 1) Monitorizare și management date sector 25 februarie 2026, ora 17:00 Prima măsură, dedicată investițiilor în acvacultură, oferă timp suplimentar operatorilor care solicită sprijin pentru dezvoltarea fermelor și modernizarea capacităților de producție. A doua acțiune vizează îmbunătățirea condițiilor de muncă și siguranță în punctele de descărcare a capturilor. Cea de-a treia măsură urmărește consolidarea sistemului de colectare și analiză a datelor privind activitatea pescărească. Cererile de finanțare se depun exclusiv online, prin sistemul MySMIS2021 , iar documentația trebuie semnată electronic. Ghidurile actualizate și documentele necesare sunt disponibile pe site-ul oficial al autorității de management . Programul pentru Pescuit și Acvacultură 2021–2027 urmărește: dezvoltarea unui pescuit comercial durabil, în mediul marin și în apele interioare; susținerea unei acvaculturi competitive și eficiente din punct de vedere al utilizării resurselor; consolidarea pieței pescărești și a organizațiilor de producători; sprijinirea lanțului scurt de comercializare; dezvoltarea zonelor pescărești prin valorificarea economiei albastre. Alocarea financiară totală pentru întreaga perioadă de programare este de 232.072.724 euro, din care contribuția Uniunii Europene reprezintă 162.450.905 euro, restul fiind cofinanțare națională. Prin prelungirea termenelor, MADR încearcă să evite pierderea fondurilor disponibile și să asigure o participare mai largă a beneficiarilor eligibili, într-un context în care investițiile în infrastructura pescărească și în acvacultură sunt esențiale pentru competitivitatea sectorului. [...]

Monede aranjate pe un fundal cu steagul Uniunii Europene.
Fonduri europene13 feb. 2026

Guvernul a modificat regulile de garantare în agricultură - simplificări pentru credite cu bani UE

Guvernul a aprobat pe 12 februarie 2026 simplificarea regulilor de garantare potrivit AgroInfo , printr-o hotărâre care modifică și completează acte normative din domeniul agriculturii, dezvoltării rurale, pescuitului și acvaculturii. Miza, din perspectiva accesului la fonduri europene, este reducerea blocajelor administrative din mecanismul de garantare a creditelor folosite de beneficiari (în special fermieri) pentru cofinanțare și pentru asigurarea fluxului de numerar în proiecte. Hotărârea este elaborată în baza OG nr. 19/2025 și urmărește modernizarea modului de gestionare a fondurilor destinate garantării creditelor agricole, cu accent pe simplificare și pe accelerarea raportărilor. Actul vizează eficientizarea activității fondurilor de garantare FGCR și FNGCIMM, adică instituțiile care emit garanții pentru credite (garanția reduce riscul pentru bancă și poate face finanțarea mai accesibilă). Concret, hotărârea introduce un set de schimbări care, în practică, ar trebui să scurteze timpii de procesare și să clarifice responsabilitățile în lanțul stat–fond de garantare–bancă–beneficiar. Principalele măsuri aprobate, așa cum sunt prezentate de sursă, sunt: Alinierea evidențelor contabile la standarde internaționale, prin eliminarea obligației de a înregistra sumele puse la dispoziție de MADR ca „împrumuturi subordonate”, acestea urmând să fie evidențiate distinct, pentru o raportare mai rapidă și mai fidelă. Clarificarea asumării riscului de credit: statul român, prin MADR, își asumă direct riscul de credit pentru angajamentele contractate prin fondurile de garantare, ceea ce ar trebui să crească predictibilitatea pentru bănci și să se reflecte în condițiile de finanțare. Reguli unitare pentru reîntregirea fondurilor: se introduce un mecanism prin care sumele folosite la plata garanțiilor executate pot fi reîntregite direct de la bugetul de stat, pentru a evita întreruperi în capacitatea de garantare. Extinderea suportului pentru acvacultură și pescuit: se reglementează acordarea scrisorilor de garanție pentru Programul 2021–2027, pe seama sumelor gestionate de FGCR și FNGCIMM, cu obiectivul de a facilita absorbția fondurilor europene în sector. Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin-Ionuț Barbu, a declarat că prin acest act normativ mecanismele de garantare sunt transformate „din instrumente rigide în pârghii reale de susținere a fermierilor”, iar schimbările vizează simplificarea contabilității, clarificarea riscurilor și reutilizarea fondurilor rămase neutilizate în sprijinul sectorului. O altă componentă cu impact direct asupra accesului la finanțare este refolosirea fondurilor neutilizate, inclusiv a celor rămase din Programul SAPARD sau din rambursarea creditelor garantate. Aceste sume vor putea fi direcționate mai rapid către majorarea capitalului social al FGCR, finanțarea schemelor de minimis (ajutoare de stat de valoare mică, acordate în limitele permise de regulile UE) pentru care MADR este furnizor sau către acoperirea costurilor de derulare a programelor de sprijin. În termeni practici, hotărârea încearcă să simplifice un punct sensibil din accesarea fondurilor europene: finanțarea și garantarea, unde întârzierile de raportare, neclaritățile privind riscul și rigiditățile contabile pot încetini creditarea și, implicit, implementarea proiectelor. Ce urmează, în mod firesc, este aplicarea noilor reguli de către MADR și fondurile de garantare, astfel încât efectele promise (timp mai scurt, fluxuri mai stabile, garanții mai ușor de utilizat) să se vadă în relația cu băncile și beneficiarii. [...]