Tag: digitalizare
Știri despre „digitalizare”
Europa adoptă AI-ul cu viteze diferite – România rămâne codașă la toate categoriile de utilizare
Doar 3,37% dintre români au folosit AI generativ în educație, iar 5,21% dintre firme folosesc tehnologii AI , potrivit unui studiu Eurobarometru citat de Euronews . La nivel european, utilizarea inteligenței artificiale este în creștere, dar diferențele dintre țări sunt semnificative, mai ales între nordul și sud-estul continentului. Utilizarea AI în educație rămâne scăzută În medie, doar 9,8% dintre europeni declară că au folosit AI generativ în scopuri educaționale în 2025. România se află aproape de coada clasamentului, cu doar 3,37%, înaintea Ungariei (0,62%) și Poloniei (4,59%). La polul opus se află Suedia (20,99%), Malta (20,22%) și Danemarca (17,86%). Aceste diferențe arată nu doar reticența față de AI în educație în anumite regiuni, ci și un decalaj semnificativ în accesul la resurse și competențe digitale. Deși Comisia Europeană a publicat deja linii directoare privind utilizarea etică a AI în educație , două direcții majore cer atenție urgentă: Accesul sigur și adecvat vârstei la instrumente AI pentru elevi, studenți și cadre didactice. Integrarea AI-ului în sprijinul procesului educațional , mai ales pentru elevii cu dizabilități de învățare (dizlexie, ADHD, autism etc.). AI în viața profesională și personală În medie, 15,07% dintre europeni folosesc AI generativ la locul de muncă. România se află din nou printre ultimele, cu 5,24%, departe de lideri precum Malta (29,64%) și Danemarca (27,17%). Pentru uz personal, deschiderea este ceva mai mare – 14,85% dintre români recunosc că folosesc AI în viața privată. Totuși, această cifră este încă departe de media liderilor regionali , cum ar fi Cipru (43,13%) și Grecia (40,91%). Companiile românești sunt printre cele mai puțin digitalizate La nivelul companiilor, utilizarea AI a crescut în UE cu 12,3% din 2021 încoace. Totuși, numai 5,21% dintre firmele românești folosesc cel puțin o tehnologie AI , față de 42,03% în Danemarca sau 37,82% în Finlanda. Deși procentul românesc a crescut față de 2021 (+3,83%), decalajul rămâne major. Aceste date sugerează o problemă structurală, legată atât de lipsa infrastructurii digitale, cât și de absența competențelor digitale avansate în rândul forței de muncă. Concluzie Studiul atrage atenția asupra unei Europe „cu două viteze” în privința AI: în timp ce unele state membre se îndreaptă rapid spre transformări digitale susținute, altele par blocate în reticență și lipsă de pregătire. Pentru a evita adâncirea acestor falii, UE ar trebui să implementeze indicatori de performanță clari la nivel național, să diferențieze măsurile în funcție de tipul și maturitatea companiilor și să evite proiectele costisitoare cu impact redus. [...]
Digitalizarea urcă pe primul loc în bugete; 29% din alocări depășesc transformarea organizațională
73% dintre directorii financiari vor accelerarea digitalizării în departamentele financiare potrivit HotNews.ro , care citează studiul „CFO Priorities in an Era of Economic Turbulence” realizat de compania de consultanță Horváth , într-un context de incertitudine economică, presiuni pe costuri și volatilitate geopolitică. Concluzia centrală a cercetării este că firmele nu își reduc investițiile în transformare digitală, ci le accelerează. Digitalizarea și automatizarea sunt văzute ca principalul motor de eficiență în finanțe: 63% dintre directorii financiari le indică drept acceleratorul-cheie pentru funcția financiară. În plan strategic, pentru 2026, cea mai importantă prioritate devine armonizarea și standardizarea proceselor financiare, menționată de 87% dintre respondenți. Studiul subliniază că, pe fondul complexității operaționale și al cerințelor tot mai stricte de raportare, fragmentarea proceselor reduce atât eficiența, cât și capacitatea de control, iar standardizarea este considerată o condiție necesară pentru digitalizare. La nivel de bugete, transformarea digitală urcă pe primul loc în investițiile planificate pentru perioada următoare, cu 29% din alocări, peste transformarea organizațională (19%), potrivit studiului. Principalele repere evidențiate de Horváth includ: accelerarea digitalizării, vizată de 73% dintre directorii financiari; digitalizarea și automatizarea ca principal accelerator al eficienței, indicat de 63%; standardizarea proceselor financiare ca prioritate strategică pentru 2026, menționată de 87%; deficitul de competențe digitale ca obstacol major, cu impact asupra retenției și dezvoltării talentelor și cu accent pe formarea internă și colaborarea cu parteneri externi specializați. Studiul Horváth a fost realizat pe un eșantion de peste 240 de directori financiari din 22 de țări, inclusiv România, și își propune să contureze direcțiile care vor defini funcția financiară în următorii ani. [...]
Românii scapă de completarea Declarației Unice - ANAF introduce precompletarea din 2026
ANAF introduce Declarația Unică precompletată din 2026 , într-un efort de simplificare a procesului fiscal. Toți contribuabilii din România vor primi, începând cu anul 2026, o Declarație Unică precompletată, în baza datelor fiscale aferente veniturilor din 2025 , potrivit unui anunț făcut de Agenția Națională de Administrare Fiscală. Măsura are ca scop reducerea birocrației și eficientizarea procesului de declarare a veniturilor și a contribuțiilor datorate statului. Declarația va fi transmisă cel târziu până la 31 martie 2026 și va conține deja informații esențiale precum veniturile realizate, impozitul pe venit datorat, baza de calcul pentru contribuțiile de asigurări sociale (CAS) și cele de sănătate (CASS), precum și sumele aferente acestor contribuții. Astfel, ANAF își propune să elimine o mare parte din sarcina administrativă a contribuabililor, în special a celor care nu au modificări fiscale majore de la un an la altul. Pe lângă această schimbare importantă, ANAF a lansat deja o versiune modernizată a Declarației Unice, care poate fi completată direct în browser, fără a mai fi nevoie de descărcarea vreunui program. După completare, documentul poate fi exportat în format PDF sau XML. Această actualizare este menită să îmbunătățească accesibilitatea și să reducă erorile frecvente apărute în completarea manuală. Totodată, autoritatea fiscală a introdus un formular de feedback , prin care utilizatorii pot semnala dificultăți tehnice, lipsuri sau pot sugera îmbunătățiri pentru formularul online. Acesta este disponibil pe site-ul oficial ANAF și reprezintă o tentativă de a implica direct contribuabilii în procesul de optimizare a sistemului fiscal digital. Ce se schimbă concret din 2026: Declarația Unică va fi transmisă precompletată cu date din bazele ANAF; Dispare obligația de a depune estimări privind veniturile sau recalculările CAS/CASS; Se reduc erorile de completare prin eliminarea intervenției manuale; Platforma devine mai prietenoasă , permițând completarea direct în browser; Feedback-ul utilizatorilor va influența dezvoltările ulterioare ale sistemului. Această digitalizare accelerată a interacțiunii cu ANAF vine într-un context mai larg de nemulțumire față de serviciile online ale statului. De exemplu, platforma Ghișeul.ro a fost recent blocată de două ori, chiar în timp ce circulau apeluri online pentru un boicot fiscal. Autoritățile au recunoscut problemele și au promis monitorizare și îmbunătățiri. În acest context, noul model de Declarație Unică pare să fie un pas concret în direcția unei administrații fiscale mai moderne și mai ușor de folosit. [...]