Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Miza imediată pentru viitorul guvern de la Budapesta este deblocarea banilor europeni, iar asta depinde de reforme verificabile pe statul de drept, nu de un „gest grandios”, potrivit unei analize publicate de HotNews. În discuția cu jurnalistul maghiar György Folk (EUrologus/HVG), publicația trece în revistă condițiile care ar putea decide dacă Ungaria recuperează accesul la fonduri UE și își normalizează relația cu Bruxelles-ul.
Peter Magyar a obținut o majoritate de două treimi în viitorul Parlament, ceea ce îi poate asigura sprijinul politic pentru reforme după 16 ani de guvernare Viktor Orbán. Ideea centrală: revenirea Ungariei „în sfera de influență centrală a UE” ar presupune ca statul să funcționeze din nou ca partener previzibil și să ofere „securitate juridică” (adică reguli stabile și aplicate consecvent).
Analiza indică trei fronturi cu impact bugetar direct și rapid:
În lectura lui Folk, problema nu este una „tehnică”, ci una de încredere instituțională: fără schimbări structurale, nici banii, nici capitalul politic nu revin.
Ungaria nu a aderat la Parchetul European, iar UE a invocat constant riscuri legate de deturnarea fondurilor, corupție și achiziții publice. În campanie, Magyar s-a pronunțat pentru aderare, iar Folk susține că gestul ar conta ca semnal de acceptare a supravegherii comune a standardelor.
„Aderarea la Parchetul European nu ar rezolva totul de una singură, dar ar semnala instantaneu că noul guvern (…) este, de asemenea, gata să accepte supravegherea europeană comună a standardelor.”
Pentru PNRR, mesajul este că noul cabinet ar trebui să evite o confruntare politică nouă cu Comisia și să finalizeze reformele cerute „de mult timp”: în justiție, anticorupție, achiziții publice, conflict de interese și instituții de supraveghere.
În cazul fondurilor de coeziune suspendate, decizia UE a fost fundamentată pe probleme de achiziții publice, conflicte de interese, măsuri anticorupție și eficiența urmăririi penale. Folk descrie suspendarea ca unul dintre cele mai dure avertismente financiare aplicate de UE unui stat membru.
Analiza include și capitolele care, deși nu sunt „linii bugetare” în sine, influențează evaluarea generală a statului de drept: independența presei și statutul organizațiilor societății civile. Sunt invocate concluzii din Raportul Comisiei Europene privind statul de drept din 2025 (capitolul despre Ungaria este disponibil aici) și din raportul Forumului Civic European din 2025 (link).
Din perspectiva UE, condiționalitatea pe statul de drept nu se reduce la „ton” sau la repoziționare diplomatică, ci la capacitatea statului de a garanta că banii europeni sunt cheltuiți într-un cadru predictibil, cu controale funcționale și sancțiuni reale. În această logică, majoritatea de două treimi a lui Magyar poate fi un avantaj operațional, dar numai dacă se traduce în reforme care nu pot fi ușor inversate.
Articolul este realizat în cadrul proiectului transfrontalier PULSE (detalii: HotNews – Proiectul PULSE).
Recomandate
Ungaria își leagă accesul la fonduri UE de un control penal mai dur : Budapesta va adera la Parchetul European (EPPO), o mișcare prezentată ca parte a efortului de combatere a corupției și de protejare a banilor europeni, potrivit HotNews . Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a calificat decizia drept „un pas binevenit în lupta împotriva fraudei și corupției” și a spus că „poporul Ungariei va avea acum o garanție” că fondurile UE sunt folosite în interesul său. De ce contează: semnal pentru deblocarea banilor europeni Miza este direct legată de finanțarea europeană. Șefa Comisiei a declarat în luna mai că, după o întâlnire cu noul prim-ministru al Ungariei, Peter Magyar, UE va debloca 16,4 miliarde de euro pentru Budapesta, fonduri care fuseseră reținute din cauza preocupărilor privind corupția. În comunicatul Comisiei, aderarea la EPPO este descrisă ca reflectând „noul angajament” al Ungariei de a restabili statul de drept. Ce se schimbă operațional și când intră în vigoare Ungaria va deveni al 25-lea stat membru participant la EPPO (din 27), după ce până acum rămăseseră în afara mecanismului Ungaria, Irlanda și Danemarca. EPPO își va stabili o reprezentanță permanentă în Ungaria. Decizia urmează să intre în vigoare la 20 de zile de la publicarea în Jurnalul Oficial al UE . Ulterior: autoritățile ungare trebuie să propună trei candidați pentru funcția de procuror european din partea Ungariei; Consiliul UE va numi unul dintre candidați, după consultarea unui grup independent de experți; Ungaria trebuie să asigure personalul și condițiile materiale necesare funcționării EPPO pe plan local. Efect de reglementare: competență și pentru fapte din trecut Competența EPPO în Ungaria va viza și infracțiuni comise după 1 iunie 2021 (data începerii activității EPPO), în măsura în care acestea implică fonduri UE, aplicarea fiind prevăzută retroactiv pentru această perioadă. Parchetul European are mandatul de a investiga și urmări penal fraude, acte de corupție și alte infracțiuni financiare care afectează bugetul UE, cu impact direct asupra protecției fondurilor europene. [...]
Ungaria a făcut un pas legislativ cheie pentru deblocarea fondurilor UE , după ce parlamentul de la Budapesta a adoptat o nouă lege anticorupție menită să îndeplinească condițiile impuse de Bruxelles, potrivit G4Media . Miza este accesul la finanțări europene de peste 16 miliarde de dolari (aprox. 73 miliarde lei), înghețate anterior pe fondul disputelor privind statul de drept. Legea a fost adoptată marți cu 142 de voturi pentru, 39 împotrivă și trei abțineri, în cadrul eforturilor noului premier Peter Magyar de a debloca banii europeni, relatează AFP, citată de Agerpres. UE anunțase la finalul lunii mai că este dispusă să reia finanțarea pentru Ungaria, condiționând însă decizia de implementarea unor reforme anticorupție și de refacere a statului de drept, după perioada guvernării Viktor Orban. Ce se schimbă: atribuții extinse pentru Autoritatea pentru Integritate Actul normativ extinde atribuțiile juridice ale Autorității pentru Integritate, o structură anticorupție înființată în 2022, dar descrisă în material ca fiind „practic o formă fără fond”. Conform noilor prevederi, Autoritatea: va controla declarațiile de avere; va putea ordona justiției efectuarea unor anchete anticorupție; va putea suspenda procedurile de achiziții publice, pentru a proteja fondurile europene. Legea introduce și cerințe mai stricte privind transparența structurii de proprietate a fondurilor de investiții. Impact patrimonial: desființarea KEKVA și recuperarea activelor Un element cu potențial impact economic direct este dizolvarea fundațiilor de management al activelor de interes public (KEKVA). Statul ar urma să recupereze activele transferate către aceste fundații în perioada guvernării Orban, estimate la o valoare totală de 8,5 miliarde de euro. În paralel, se înăspresc regulile pentru declarațiile de avere anuale ale responsabililor politici, iar omisiunile intenționate vor fi sancționate penal. De ce contează pentru buget și economie: 13% din buget, potrivit lui Magyar Fondurile europene blocate în mai multe proceduri împotriva politicilor guvernului Orban — inclusiv pe teme legate de minorități sexuale, azilanți și conflicte de interese — ar reprezenta, potrivit lui Peter Magyar, circa 13% din bugetul Ungariei și ar permite relansarea economiei. Accesarea finanțării ar putea avea loc chiar anul acesta, dacă Budapesta respectă foaia de parcurs a reformelor, au afirmat unii oficiali europeni, conform materialului. Ce urmează: reformă în mass-media și critici privind procedura accelerată Parlamentul ungar ar mai trebui să legifereze și o reformă a mass-media, descrisă ca fiind în bună măsură subvenționată și, potrivit criticilor, folosită anterior ca instrument de propagandă. Sunt prevăzute schimbări instituționale, inclusiv separarea agenției de presă MTI ca entitate non-profit și demiterea directorilor actuali; bugetul noilor structuri ar urma să fie stabilit de parlament și să fie sub 450 de milioane de euro alocate pentru anul acesta. În același timp, procedura parlamentară accelerată folosită pentru aceste legi este contestată, fiind comparată de opozanți cu practicile guvernului anterior, după ce deputații au modificat regulile de procedură pentru a elimina temporar limitele privind dezbaterile de urgență și procedurile excepționale, până la finalul anului. [...]
Adoptarea noii Legi a salarizării este prezentată drept condiție pentru deblocarea banilor din PNRR , iar miza imediată este accesul României la tranșe de finanțare europeană rămase neîncasate, potrivit Euronews . Premierul interimar Ilie Bolojan spune că actul normativ, deși „nu este perfect”, trebuie adoptat pentru a îndeplini un jalon asumat în relația cu Comisia Europeană. Bolojan a indicat că legea salarizării unitare este parte din reformele cerute pentru continuarea plăților din Planul Național de Redresare și Reziliență și că neadoptarea ei ar pune în pericol accesarea unor sume importante destinate investițiilor publice. Miza financiară: granturi rămase de atras din PNRR Premierul interimar a reamintit că România mai are de atras peste 4,5 miliarde de euro (aprox. 22,5 miliarde lei) sub formă de granturi. În acest context, îndeplinirea reformelor asumate este prezentată ca o condiție pentru deblocarea fondurilor, cu impact direct asupra finanțării proiectelor publice. Potrivit declarațiilor sale, banii vizați sunt destinați investițiilor în: infrastructură, sănătate, educație, administrație. Ce urmărește legea și ce urmează Bolojan a spus că noua lege ar trebui să introducă un sistem de salarizare „mai echitabil și mai predictibil” în sectorul bugetar, chiar dacă Guvernul anticipează nemulțumiri din partea unor categorii profesionale. Proiectul privind salarizarea unitară este inclus în pachetul legislativ pe care Guvernul îl pregătește pentru Parlament, după consultări cu Comisia Europeană. În logica prezentată de premierul interimar, adoptarea legii este un pas necesar atât pentru modernizarea administrației, cât și pentru respectarea angajamentelor care condiționează plățile din PNRR. [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan avertizează că blocarea în Parlament a legilor-jalon din PNRR poate crea dezechilibre bugetare , întrucât veniturile din acest mecanism au fost incluse în construcția bugetului de stat, potrivit news . El a cerut partidelor o „abordare rațională” la vot, argumentând că proiectele nu sunt ale unui guvern sau ale unui partid, ci angajamente ale României față de Comisia Europeană. Într-o intervenție la B1 TV, Bolojan a legat direct adoptarea acestor proiecte de lege de continuitatea finanțării unor investiții publice, invocând exemple precum Autostrada Moldovei , electrificarea și modernizarea liniilor de cale ferată, spitale aflate în construcție, creșe noi și reabilitări de școli, despre care a spus că sunt finanțate din PNRR. Riscul bugetar: venituri prinse în calculele bugetului Bolojan a susținut că miza fondurilor este „foarte importantă” deoarece, la elaborarea bugetului, statul a inclus aceste încasări în proiecțiile bugetare. În consecință, neîncasarea lor „ar crea niște dezechilibre foarte serioase” și ar afecta capacitatea de a continua lucrările menționate. Presiune pe Parlament: sesiuni extraordinare pentru adoptarea jaloanelor Premierul interimar a argumentat că nu este vorba despre transferul răspunderii de la Guvern la Parlament, ci despre „singura posibilitate” de a adopta legile necesare: dezbaterea și aprobarea lor în Parlament. În acest context, a invocat explicit varianta convocării uneia sau mai multor sesiuni extraordinare, „câte trebuie”, pentru îndeplinirea condițiilor asociate PNRR. [...]
Amenințarea PSD de a bloca legi restante poate pune în risc jaloane din PNRR și, implicit, finanțări pentru investiții publice , susține vicepremierul interimar Oana Gheorghiu , într-o reacție la declarațiile liderului social-democrat Sorin Grindeanu , potrivit Adevărul . Gheorghiu afirmă că Grindeanu ar fi sugerat că PSD ar putea să nu voteze proiectele „restante” venite de la Guvern, după întâlnirea de la Palatul Cotroceni. Într-o postare pe Facebook, vicepremierul interimar îl acuză că, prin această poziționare, pune presiune pe un „Guvern cu atribuții limitate” și atacă direcții precum listarea unor companii și digitalizarea. Miza: legi de care depind fondurile din PNRR În mesajul citat, Oana Gheorghiu leagă explicit votul pe anumite legi de accesul României la fondurile europene din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), avertizând că un blocaj politic ar putea afecta investiții în domenii-cheie. „Domnul Grindeanu amenință că nu va vota legile de care depind fondurile europene din PNRR. Adică exact banii care ar trebui să ajungă în spitale, în școli, în infrastructură, la oameni.” Ea susține că „să blochezi reforma e o alegere politică”, dar că blocarea banilor europeni ar însemna, în opinia sa, o escaladare cu efect direct asupra finanțărilor. Ce spune Executivul că va face în continuare Vicepremierul interimar mai transmite că Executivul își menține obiectivul de a continua reformele asumate prin PNRR, de a „opri risipa” și de a atrage fondurile europene, prezentând această direcție ca fiind „pentru țară”, nu pentru un partid. În final, Gheorghiu adresează o întrebare conducerii PSD, cerând o poziție privind susținerea reformelor în România și a „prosperității pentru români”. [...]
O nouă lege aflată la promulgare ar putea debloca decontarea fondurilor PNRR pentru proiecte întârziate la utilități , prin introducerea unei recepții „pe lucrări esențiale”, potrivit G4Media , care citează declarațiile ministrului interimar al Dezvoltării, Cseke Attila , făcute la Oradea. Miza este una operațională și financiară: multe investiții riscă să rateze termenele asumate în proiectele europene din cauza racordării la utilități, în special la energia electrică, unde atât durata lucrărilor, cât și costurile pot deveni un blocaj. Ce schimbă „recepția lucrărilor esențiale” Conform ministrului, noua reglementare permite recepționarea investițiilor ca „lucrări esențiale”, chiar dacă anumite componente nu sunt finalizate încă. Excepțiile menționate sunt: amenajările exterioare; racordarea la rețeaua electrică. Acestea ar urma să fie terminate în termen de 120 de zile. De ce contează pentru PNRR și absorbția de fonduri Cseke Attila susține că, pe baza acestei recepții, Comisia Europeană ar putea deconta fondurile europene către România, ceea ce ar permite închiderea mai rapidă a proiectelor, fără a aștepta finalizarea tuturor lucrărilor conexe. Măsura ar urma să se aplice cu prioritate proiectelor din educație și dezvoltare, unde întârzierile la utilități pot bloca investițiile. În cazul reabilitărilor de școli, ministrul spune că recepția pe lucrări esențiale ar permite decontarea a aproximativ 95% din valoarea proiectelor, iar restul de 5% ar urma să fie realizat în 120 de zile. Estimarea de impact: 560 milioane euro Pe baza simulărilor făcute de minister pentru educație și dezvoltare, România ar putea absorbi aproximativ 560 de milioane de euro (aprox. 2,8 miliarde lei) prin aplicarea acestei legi, potrivit ministrului. Pentru alte domenii, acesta a precizat că nu există încă simulări. Legea a fost adoptată de Parlament și a fost transmisă pentru promulgare la sfârșitul lunii iunie. [...]
