Știri
Știri din categoria Fonduri europene
România riscă penalizări de ordinul miliardelor de euro dacă nu îndeplinește până în august o serie de jaloane din PNRR, iar negocierile politice de la Cotroceni nu au produs un acord pe patru dintre ele, potrivit Știrile Pro TV. Miza este direct bugetară: neîndeplinirea țintelor poate atrage penalizări financiare semnificative, în condițiile în care termenele sunt apropiate.
La discuțiile de la Cotroceni au participat liderii PSD, PNL, USR și UDMR, chemați de Nicușor Dan, însă partidele „nu ar fi ajuns la un acord privind toate jaloanele din PNRR”, conform unor surse citate de publicație. În mod specific, nu s-ar fi reușit încheierea unui „moratoriu” pe patru jaloane: 128 (decarbonizarea sectorului de încălzire-răcire), 119a (reforma pieței de energie electrică), 4 (resursele de apă) și jalonul privind salarizarea unică.
Cele patru puncte rămase în dispută ating zone cu impact economic și de reglementare ridicat:
Știrile Pro TV arată că România trebuie să îndeplinească până în august jaloane pentru a nu fi „penalizată cu miliarde de euro”, o listă fiind publicată de premierul Ilie Bolojan înaintea discuțiilor de la Cotroceni. În material sunt menționate nouă jaloane și penalizările asociate, între 771 milioane euro și 972 milioane euro:
În lipsa unui acord politic pe jaloanele sensibile, presiunea se mută pe calendarul de până în august și pe capacitatea Guvernului și a ministerelor coordonatoare de a livra legislația și măsurile cerute. Materialul nu precizează un nou termen pentru reluarea negocierilor sau o soluție agreată între partide, iar formulările sunt atribuite unor „surse”, ceea ce indică faptul că detaliile finale pot suferi modificări.
Recomandate
Guvernul mizează pe adoptarea rapidă a 9 legi ca să nu piardă până la 10 miliarde euro (aprox. 50 miliarde lei) din PNRR , bani care ar urma să acopere o treime din investițiile publice și să finanțeze proiecte precum autostrăzi, școli, spitale, electrificarea căilor ferate și reabilitarea clădirilor publice, potrivit Economica , care citează o postare a premierului Ilie Bolojan . Termenul indicat de premier pentru accesarea celor 10 miliarde de euro este august , iar condiția este îndeplinirea „jaloanelor” (reforme și măsuri asumate prin PNRR). Până în vară, România mai are „câteva zeci” de jaloane de bifat, iar Ministerul Proiectelor Europene ar fi inventariat 9 jaloane considerate esențiale, de care „depind peste 7 miliarde de euro”. Ce investiții sunt legate de banii din PNRR În postarea citată, premierul indică drept exemple de proiecte finanțate din aceste fonduri: construcția de autostrăzi (este menționată Autostrada Moldovei); școli și spitale ; electrificarea căilor ferate ; reabilitarea clădirilor publice . Miza operațională este directă: fără încasarea tranșelor, Guvernul riscă să rămână fără o parte importantă din finanțarea necesară pentru a „termina lucrările de investiții”, inclusiv plățile către beneficiari, finalizarea și recepția proiectelor, conform aceleiași postări. Cele 9 jaloane „critice” și penalizările asociate Lista prezentată de premier include jaloane cu penalizări de ordinul sutelor de milioane de euro, dacă nu sunt îndeplinite. Pe scurt, acestea vizează: Integritate în funcția publică (Agenția Națională de Integritate / Ministerul Justiției) – penalizare: 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei). Terenuri de stat ca zone de accelerare pentru investiții în regenerabile (Ministerul Agriculturii) – 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei). Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (CATUC) (Ministerul Dezvoltării) – 972 milioane euro (aprox. 4,9 miliarde lei). Reforma pieței de energie și scoaterea din operare a 710 MW pe cărbune/lignit (Ministerul Energiei) – 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei). Decarbonizarea încălzirii-răcirii (Ministerul Energiei) – 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei). Reforma ANAF prin digitalizare, inclusiv bonus-malus pentru inspectori (Ministerul Finanțelor) – 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei). Noul mecanism economic pentru resursele de apă (Apele Române) (Ministerul Mediului) – 972 milioane euro (aprox. 4,9 miliarde lei). Salarizare unitară în sectorul public (Ministerul Muncii) – 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei). Guvernanță corporativă la întreprinderile de stat (reducerea numirilor interimare) (Secretariatul General al Guvernului) – 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei). Ce urmează și unde e riscul Premierul indică votarea celor 9 legi drept un „test de responsabilitate” pentru clasa politică, în condițiile în care fiecare jalon neîndeplinit poate însemna bani pierduți. Din informațiile prezentate, presiunea de calendar este dublă: „până în vară” pentru o parte din jaloane și „până în august” pentru accesarea celor 10 miliarde de euro. În lipsa unor detalii suplimentare în sursă despre calendarul legislativ sau stadiul fiecărui proiect de lege, rămâne neclar cât de repede pot fi adoptate actele normative și dacă vor trece în forma cerută de PNRR, fără modificări care să întârzie îndeplinirea jaloanelor. [...]
Guvernul are de bifat până la vară câteva zeci de jaloane PNRR ca să nu piardă bani și să poată trage fonduri europene care finanțează o parte importantă din investițiile publice, potrivit Economedia . Premierul Ilie Bolojan spune că până în august trebuie accesate 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei), sumă pe care o descrie ca reprezentând o treime din totalul investițiilor publice. În contextul crizei politice declanșate de ieșirea miniștrilor PSD de la guvernare și înlocuirea lor interimară, miza devine una operațională: adoptarea rapidă a reformelor și a legislației asociate, fără de care plățile din PNRR pot fi întârziate sau reduse. „Până în vară mai avem câteva zeci de jaloane de îndeplinit. Fiecare înseamnă bani: îi primim dacă îndeplinim jaloanele sau îi pierdem dacă nu le atingem.” De ce contează: investiții în infrastructură și servicii publice, condiționate de reforme Bolojan leagă direct fondurile PNRR de proiecte precum autostrăzi (inclusiv Autostrada Moldovei), școli și spitale, electrificarea căilor ferate și reabilitarea clădirilor publice. În paralel, Ministerul Proiectelor Europene a inventariat 9 jaloane „cele mai importante”, de care ar depinde peste 7 miliarde de euro (aprox. 35 miliarde lei), necesare pentru finalizarea lucrărilor de investiții. Premierul afirmă că trebuie aprobate 9 legi care reglementează domenii de la salarizarea în sectorul public până la fiscalitate și energie, iar votul lor va fi „un test de responsabilitate” pentru clasa politică. Cele 9 jaloane inventariate și penalizările asociate Sinteza prezentată include jaloane cu coordonatori instituționali, măsuri și penalizări potențiale (în cazul neîndeplinirii), după cum urmează: Jalon 431 (ANI / Ministerul Justiției) : actualizarea cadrului juridic de integritate pentru funcția publică – intrarea în vigoare a legii consolidate privind integritatea. Penalizare: 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei) . Jalon 509 (Ministerul Agriculturii) : cadru juridic pentru utilizarea terenurilor de stat (ADS) ca zone de accelerare pentru investiții în surse regenerabile. Penalizare: 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei) . Jalon 315 (Ministerul Dezvoltării) : Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (CATUC), inclusiv reducerea termenelor și digitalizarea proceselor administrative în construcții. Penalizare: 972 milioane euro (aprox. 4,9 miliarde lei) . Jalon 119a (Ministerul Energiei) : reforma pieței de energie electrică și scoaterea din operare a 710 MW pe cărbune/lignit; modificarea legii decarbonizării în funcție de studiul de adecvanță pentru Transelectrica. Penalizare: 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei) . Jalon 128 (Ministerul Energiei) : decarbonizarea încălzirii-răcirii, inclusiv reguli privind biomasa și facilități pentru prosumatori (inclusiv blocuri și asociații de locatari) să vândă surplusul de energie. Penalizare: 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei) . Jalon 197 (Ministerul Finanțelor) : reforma ANAF prin digitalizare; legislație pentru sistemul de bonificație „bonus-malus” al inspectorilor. Penalizare: 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei) . Jalon 4 (Ministerul Mediului) : reconfigurarea mecanismului economic al „Apelor Române”, pentru corelarea veniturilor cu costurile pe categorii de utilizatori. Penalizare: 972 milioane euro (aprox. 4,9 miliarde lei) . Jalon 420 (Ministerul Muncii) : noul cadru juridic privind salarizarea unitară în sectorul public, cu metodologie de calcul unificată și legare de performanță. Penalizare: 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei) . Jalon 442 (Secretariatul General al Guvernului) : guvernanță corporativă la întreprinderile de stat, inclusiv reducerea numirilor interimare în CA/CS. Penalizare: 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei) . Ce urmează În perioada imediat următoare, Guvernul își fixează ca priorități îndeplinirea jaloanelor, finalizarea investițiilor, derularea plăților către beneficiari, terminarea lucrărilor și recepția acestora, în condițiile în care neatingerea țintelor poate însemna pierderea unor sume semnificative din PNRR. [...]
Peste 7 miliarde de euro (aprox. 35 mld. lei) din PNRR depind de adoptarea rapidă a 9 legi , într-un calendar care comprimă decizii cu impact fiscal, energetic și administrativ, potrivit Știrile Pro TV . Premierul Ilie Bolojan spune că România trebuie să atragă până în august 10 miliarde de euro (aprox. 50 mld. lei) din PNRR, sumă pe care o descrie drept „o treime din totalul investițiilor”. Miza este una operațională și de finanțare: banii sunt condiționați de îndeplinirea unor „jaloane” (condiții/reforme asumate), iar neîndeplinirea lor înseamnă pierderea sumelor aferente. Ministerul Proiectelor Europene a inventariat 9 jaloane „de care depind peste 7 miliarde de euro”, necesare pentru finalizarea lucrărilor de investiții, potrivit premierului. Ce investiții sunt legate de banii din PNRR Într-o postare pe Facebook citată de publicație, Bolojan indică tipurile de proiecte care ar urma finanțate din aceste fonduri: autostrăzi (exemplu: Autostrada Moldovei ), școli și spitale, electrificarea căilor ferate și reabilitarea clădirilor publice. Pachetul legislativ: 9 jaloane, penalizări de sute de milioane de euro Premierul afirmă că atingerea jaloanelor presupune aprobarea a 9 legi care reglementează domenii de la salarizarea în sectorul public la fiscalitate și energie, iar votul lor va fi „un test de responsabilitate” pentru clasa politică. Principalele jaloane enumerate în material, cu penalizările asociate, includ: Jalon 431 (integritate în funcția publică) – actualizarea cadrului juridic; penalizare: 771 milioane euro (aprox. 3,9 mld. lei) Jalon 509 (terenuri de stat pentru accelerarea investițiilor în regenerabile) – cadru juridic pentru utilizarea terenurilor administrate de ADS; penalizare: 771 milioane euro (aprox. 3,9 mld. lei) Jalon 315 (Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor) – reducerea termenelor, digitalizare, planificare urbană; penalizare: 972 milioane euro (aprox. 4,9 mld. lei) Jalon 119a (reforma pieței de energie, înlocuirea cărbunelui) – scoaterea din operare a 710 MW pe cărbune/lignit și modificarea legii decarbonizării; penalizare: 771 milioane euro (aprox. 3,9 mld. lei) Jalon 128 (decarbonizarea încălzirii-răcirii) – măsuri legislative, inclusiv pentru prosumatori; penalizare: 771 milioane euro (aprox. 3,9 mld. lei) Jalon 197 (reforma ANAF prin digitalizare) – inclusiv legislație bonus-malus pentru inspectori; penalizare: 771 milioane euro (aprox. 3,9 mld. lei) Jalon 4 (mecanism economic pentru „Apele Române”) – corelarea veniturilor cu costurile pe categorii de utilizatori; penalizare: 972 milioane euro (aprox. 4,9 mld. lei) Jalon 420 (salarizare unitară în sectorul public) – metodologie de calcul unificată, sustenabilitate fiscală; penalizare: 771 milioane euro (aprox. 3,9 mld. lei) Jalon 442 (guvernanță corporativă la întreprinderile de stat) – reducerea numirilor interimare și regim proporțional de raportare; penalizare: 771 milioane euro (aprox. 3,9 mld. lei) Ce urmează, pe termen scurt Bolojan indică drept priorități pentru perioada următoare îndeplinirea jaloanelor, definitivarea investițiilor, derularea plăților către beneficiari, terminarea lucrărilor și recepția acestora. Separat, materialul notează că președintele Nicușor Dan are consultări la Palatul Cotroceni cu liderii partidelor pro-europene despre programele SAFE și PNRR. [...]
Stabilitatea guvernamentală în următoarele 60 de zile este prezentată ca o condiție practică pentru a nu periclita reformele și plățile din PNRR , în contextul crizei politice, potrivit Mediafax . Eurodeputatul PNL Gheorghe Falcă susține că Executivul ar trebui să rămână funcțional cel puțin două luni pentru a putea închide reformele necesare. Într-o intervenție la RFI, Falcă afirmă că, dacă reformele sunt realizate în acest interval, „ai garantate cele 10 miliarde de euro care se consumă până în luna decembrie” (aprox. 50 miliarde lei). În lectura sa, miza este una direct financiară și investițională: finalizarea reformelor ar permite continuarea modernizării prin proiecte finanțate european și ar ajuta la „închiderea corectă” a anului 2026. De ce contează pentru PNRR și investiții Mesajul eurodeputatului pleacă de la ideea că instabilitatea politică poate bloca sau întârzia reformele asumate, ceea ce ar pune în pericol accesarea banilor. El leagă explicit fereastra de 60 de zile de capacitatea administrației de a livra rapid măsurile cerute. Miza depășește PNRR: următorul buget european Falcă spune că discuția nu se oprește la PNRR, ci include și pregătirea pentru următorul exercițiu financiar al Uniunii Europene. În acest context, el invocă anul 2027, când ar trebui făcut „acel plan național”, și menționează „cele 60 de miliarde care vin din 2028” (moneda nu este precizată în material). Context politic: sprijin retras premierului În același context, Mediafax notează că PSD i-a retras sprijinul politic premierului Ilie Bolojan, fără ca, la acest moment, să fie clar dacă va rezulta un guvern minoritar sau dacă Executivul va fi demis prin moțiune de cenzură. [...]
Ministerul Dezvoltării raportează o absorbție de 77% pe componentele PNRR pe care le coordonează , iar miza imediată este închiderea la timp a mii de contracte după prelungirea termenului de implementare până la 31 iulie 2026, potrivit news.ro . Ministrul Cseke Attila spune că, în ultimele două săptămâni, rata a crescut cu 4 puncte procentuale și că „până la finalul verii” există șansa unei absorbții „de aproape 100%”. Unde sunt banii: plăți și rate de absorbție pe componente Pe cele patru componente PNRR gestionate de minister, nivelul raportat diferă în funcție de tipul investițiilor și de ritmul decontărilor: C5 – „Valul renovării” : absorbție 79% , cu lucrări decontate de peste 8,8 miliarde de lei . C10 – „Fondul local” : absorbție 77% , cu plăți de aproape 7,4 miliarde de lei . C15 – „Educație” (creșe) : absorbție 72% , cu lucrări decontate de peste 1 miliard de lei . C11 – „Turism și cultură” (trasee cicloturistice) : absorbție 81% (cea mai mare rată), cu plăți de 115,7 milioane de lei . Presiunea de calendar: 5.300+ contracte și o fereastră mai scurtă de închidere La începutul lunii, Ministerul Dezvoltării a prelungit termenul-limită pentru implementarea și finalizarea decontării investițiilor finanțate prin PNRR de la 30 iunie la 31 iulie 2026 . Decizia afectează peste 5.300 de contracte pe componentele C5, C10, C11 și C15. După noul termen, ministerul va avea o lună, în loc de două , pentru procedurile necesare încheierii tuturor proiectelor finanțate din PNRR, până la 31 august . Ce urmează: documentația încărcată rapid, condiție pentru decontări Ministrul a cerut autorităților locale beneficiare să accelereze finalizarea obiectivelor și încărcarea documentelor tehnice în platforma digitală , prin „procedura simplificată”, pentru utilizarea integrală a fondurilor disponibile. Investițiile vizează, între altele, creșe , reabilitări termice și consolidări seismice (blocuri și clădiri publice, inclusiv spitale și școli), precum și infrastructură verde în localități. [...]
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , spune că România va livra cele 14 reforme esențiale din PNRR , inclusiv legea salarizării publice , potrivit news.ro . Mesajul vizează direct riscul de întârziere a reformelor care condiționează implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență. Pîslaru afirmă că „nu există un scenariu în lumea asta ca aceste 14 reforme să nu le livrăm”, susținând că angajamentele asumate prin PNRR „se vor realiza”. „Moratoriul” pro-european, prezentat ca mecanism de stabilitate Ministrul explică faptul că moratoriul prin care toate partidele pro-europene se angajează să susțină finalizarea PNRR și a altor proiecte reprezintă „o ancoră” în contextul pe care îl descrie drept „acest vacarm general”. În articolul citat nu sunt detaliate cele 14 reforme, calendarul de implementare sau pașii concreți pentru adoptarea lor, dincolo de menționarea legii salarizării publice. [...]
