Știri
Știri din categoria Politică
PSD promite să voteze rapid modificările cerute de PNRR, încercând să reducă riscul de blocaj legislativ într-un moment de instabilitate guvernamentală, potrivit Libertatea. Sorin Grindeanu a spus, după consultări cu marile confederații sindicale și patronale, că partidul va susține în Parlament „toate modificările legislative necesare” pentru a securiza fondurile europene din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Mesajul vine pe fondul avertismentelor din mediul de afaceri privind riscul ca România să piardă „miliarde de euro” dacă jaloanele (ținte și reforme asumate) nu sunt îndeplinite la timp, pe fondul tensiunilor politice și al schimbărilor din Executiv.
Grindeanu a indicat că PSD va vota pachetul de modificări legislative necesare pentru PNRR și a făcut apel la un „consens politic generalizat” pe acest subiect. Din perspectiva companiilor și a administrației, miza este evitarea întârzierilor în adoptarea legilor care condiționează deblocarea tranșelor de finanțare.
Tot în acest context, liderul PSD a precizat că miniștrii social-democrați care și-au depus mandatele își vor continua activitatea pe proiectele și țintele asumate, până când demisiile vor fi semnate de președintele României și publicate în Monitorul Oficial.
Într-o postare pe Facebook citată de Libertatea, Grindeanu a descris o situație economică dificilă, invocând, între altele, inflația „de patru ori peste media europeană”, scăderea producției industriale, prăbușirea consumului timp de șapte luni și „54.000 de salariați deveniți șomeri”.
„Inflația de patru ori peste media europeană, scăderea producției industriale, cel mai mare colaps al puterii de cumpărare a românilor din ultimii 15 ani, 7 luni consecutive de prăbușire a consumului, 54.000 de salariați deveniți șomeri sunt câteva dintre marile dificultăți ce trebuie rezolvate rapid de un Guvern cu adevărat funcțional.”
Liderul PSD a adăugat că formațiunea își dorește instalarea cât mai rapidă a unui nou guvern. Potrivit lui, confederațiile sindicale au susținut ideea unei „noi viziuni economice” și necesitatea refacerii unei coaliții pro-europene, care să continue proiecte în domenii precum energia, agricultura, sănătatea și legislația muncii.
Pe agenda discuțiilor cu patronatele a fost și sprijinirea capitalului autohton. Conform relatării, PSD și patronatele au convenit asupra nevoii de politici publice direcționate către antreprenorii români.
Grindeanu a cerut „transparentizarea de urgență” a programului european SAFE, susținând că marile companii românești nu ar avea informații suficiente despre cum pot accesa fondurile și că există riscul să piardă competiția în fața firmelor străine. De asemenea, ar urma inițierea unor dezbateri parlamentare despre noul Cadru Financiar Multianual și Fondul de Competitivitate, cu obiectivul de a transforma firmele locale în „campioni naționali”.
O nemulțumire comună a sindicatelor și patronatelor a fost „lipsa unui dialog social real” cu actualul guvern, situație pe care Grindeanu a numit-o „aberantă”. Ca răspuns, întâlnirile dintre PSD și confederațiile sociale și de afaceri ar urma să aibă loc lunar.
În plan politic, Libertatea notează că președintele Nicușor Dan s-a consultat pe 22 aprilie cu partidele din coaliție, la două zile după ce PSD i-a retras sprijinul politic premierului Ilie Bolojan, iar PSD a decis prin vot retragerea celor șase miniștri din guvern.
Recomandate
PSD condiționează votul pentru Guvernul Tomac de măsuri „anti-austeritate” , ceea ce ridică miza negocierilor pe programul de guvernare și poate decide dacă executivul trece sau nu de Parlament, potrivit Digi24 . Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a spus la Digi24 că social-democrații vor susține un guvern condus de premierul desemnat Eugen Tomac doar dacă programul de guvernare va include măsurile cerute de PSD. În lipsa lor, partidul nu va vota cabinetul. „Noi așteptăm, înainte de orice, să vedem programul de guvernare, că nu funcțiile în momentul ăsta sunt prioritare, ci mai ales măsurile care să ne garanteze ieșirea din austeritatea în care ne-a aruncat Ilie Bolojan .” Zamfir a insistat că discuția nu este despre împărțirea portofoliilor, ci despre un set de măsuri care „să garanteze ieșirea din austeritate”, pe care le-a descris drept nefiind „de sorginte social-democrată”, ci necesare pentru schimbarea direcției economice. Ce înseamnă condiționarea PSD pentru șansele Guvernului În declarațiile sale, Zamfir a indicat că votul PSD depinde de două elemente: conținutul programului și componența echipei guvernamentale. programul de guvernare și măsurile prezentate de Eugen Tomac; lista de miniștri cu care vine premierul desemnat. El a mai afirmat că Tomac ar continua negocierile și cu USR, grupul minorităților și UDMR, iar UDMR ar urma să decidă spre sfârșitul săptămânii dacă susține guvernul. Linii roșii și reacții în taberele politice Daniel Zamfir a mai spus că PSD nu l-ar susține pe Ilie Bolojan ca premier într-un guvern minoritar împreună cu USR și UDMR. Separat, Eugen Tomac a reacționat după ce PNL a anunțat că nu va vota guvernul condus de el, spunând că înțelege mesajul și îl respectă, dar a adăugat: „renunțați la demagogie”, conform aceleiași surse. Tot joi, secretarul general al PSD, Claudiu Manda, a declarat că, în opinia sa, Guvernul Tomac va trece de votul parlamentarilor și că România ar avea nevoie de „o schimbare de direcție” după perioada guvernării conduse de Ilie Bolojan. Ce urmează Zamfir a indicat că PSD așteaptă prezentarea programului de guvernare, despre care spune că ar putea fi adus în discuție „mâine”, urmând ca președintele partidului să îl prezinte intern, împreună cu ce a acceptat Tomac și cu propunerea de miniștri. În funcție de acest pachet, PSD își va stabili votul în Parlament. [...]
PNL condiționează sprijinul pentru guvernare de o majoritate „transparentă” și lasă deschisă varianta anticipatelor , pe fondul unei crize politice pe care o leagă de PSD și AUR, potrivit Digi24 . Sebastian Burduja spune că PNL nu susține guvernul propus de premierul desemnat Eugen Tomac din cauza lipsei de sprijin parlamentar și avertizează că fără o majoritate clară nu pot fi luate măsurile economice invocate de liberali. Burduja, consilier onorific al premierului Ilie Bolojan, afirmă că decizia PNL de a nu susține executivul lui Tomac este „principială” și „fără cale de întoarcere”, nu o poziționare „împotriva unui om”. În logica PNL, problema centrală este capacitatea guvernului de a funcționa în Parlament și de a livra politici publice într-un context pe care îl descrie drept complicat, inclusiv prin suprapunerea cu o „criză economică” și cu tensiuni regionale. Miza: guvern fără majoritate, reforme blocate În intervenția la Digi24, Burduja susține că România are nevoie de un sprijin parlamentar „transparent, asumat și foarte ferm”, altfel măsurile nu pot fi adoptate. El leagă eficiența guvernării de existența unei majorități care să își asume public susținerea. În același registru, liberalul enumeră obiective precum temperarea inflației, atragerea investițiilor și reducerea cheltuielilor statului, dar argumentează că acestea nu pot fi atinse dacă executivul nu are o bază solidă în Legislativ. Acuzații către PSD și AUR și scenariul anticipatelor Burduja afirmă că există „de facto” un parteneriat PSD–AUR, invocând exemple din activitatea parlamentară și numiri, și spune că PSD ar trebui să vină „în fața românilor cu o variantă” după căderea guvernului Bolojan. În lipsa unei soluții, el spune că nu exclude alegerile anticipate. Totodată, Burduja susține că PSD ar încerca să transforme PNL în „țap ispășitor” pentru criza politică, în timp ce „alianța” PSD–AUR ar continua. Relația cu Nicușor Dan: „nu vedem un conflict”, dar reproșuri de timing Pe dimensiunea instituțională, Burduja declară că PNL nu vede „în acest moment” un conflict cu președintele Nicușor Dan , însă adaugă că liberalii și-ar fi dorit ca acesta „să fie activ și înainte de declanșarea acestei crize”. În evaluarea sa, „scandalul permanent” ar avantaja „forțele extremiste”, ceea ce ridică presiunea pentru o soluție politică stabilă. Ce urmează Din informațiile prezentate, PNL își menține refuzul de a susține guvernul Tomac și împinge discuția către două opțiuni: o nouă formulă de majoritate asumată în Parlament sau, dacă nu se conturează o soluție, varianta anticipatelor, pe care Burduja spune că nu o evită ca posibilitate. [...]
Guvernul pune un plafon de 8 miliarde lei pentru noua lege a salarizării, ceea ce exclude măriri pe toată grila , iar accentul se mută pe corectarea inechităților dintre „familiile ocupaționale”, potrivit Știrile Pro TV . Mesajul a fost transmis de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , într-o sesiune live pe Facebook dedicată proiectului legii salarizării unitare. Pîslaru a explicat că „anvelopa” de 8 miliarde de lei a fost calculată în raport cu țintele de deficit bugetar pentru 2027 și pe termen mediu. În comparație cu masa salarială actuală din sectorul public, de 166 miliarde de lei, suma ar echivala cu o creștere de 4,7% disponibilă pentru anul viitor, procent pe care ministrul îl consideră insuficient pentru o lege construită ca instrument de majorări generalizate. „Nu poți cu 8 miliarde să crești toată grila salarială.” Ce urmărește proiectul: echivalență între funcții, nu creșteri uniforme În locul unei creșteri „pe toată linia”, ministrul spune că proiectul se bazează pe un principiu de echivalență între familiile ocupaționale, pornind de la o evaluare realizată la începutul lui 2022. Aceasta ar fi analizat 141 de funcții din sectorul public și ar fi încercat ierarhizarea lor în funcție de complexitate, pentru a fundamenta grilele. Pîslaru a susținut că, într-un sistem care a devenit inechitabil de la an la an, indexările sau majorările punctuale tind să amplifice diferențele. Miza bugetară și PNRR : costuri în instanță și risc de pierdere a banilor Ministrul a legat adoptarea legii și de condiționalitățile din PNRR, afirmând că România riscă să piardă 770 de milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei) dacă reforma nu este făcută. În același timp, el a invocat costuri deja existente generate de litigii: 7 miliarde de lei de plătit pe hotărâri judecătorești, din care 5 miliarde în sectorul justiției și 2 miliarde în alte sectoare; o estimare că suma ar putea urca spre 11 miliarde de lei dacă nu sunt corectate prin legislație unitară „disfuncționalitățile” și inechitățile. Pîslaru a mai avertizat că lipsa de predictibilitate ar menține presiunea pe decizii politice punctuale, mai ales în ani electorali, cu efect potențial asupra deficitului și cu riscul reluării unor măsuri de austeritate. Ce urmează: noi discuții cu „familiile ocupaționale”, cu posibilă întârziere Ministrul a spus că se află în a treia săptămână de discuții cu sindicatele și că, săptămâna viitoare, intenționează să cheme din nou familiile ocupaționale pentru a prezenta modificările și soluțiile avute în vedere, menționând totuși o posibilă întârziere din cauza volumului mare de informații. El a adăugat că ritmul poate fi afectat de aprobarea noului guvern: dacă acesta este aprobat, procesul se poate opri „mai brusc”; dacă nu, lucrul la lege ar urma să continue și săptămâna viitoare. [...]
PNL transmite că un guvern minoritar PSD ar avea șanse mici să treacă de Parlament fără o majoritate funcțională , iar un simplu vot de învestitură din partea liberalilor este „puțin probabil”, potrivit Mediafax . Mesajul, formulat de prim-vicepreședintele PNL București, Ciprian Ciucu , indică o linie de negociere dură care complică scenariul unui executiv monocolor PSD. Ciucu a spus joi, la Digi24, că nu respinge „din start” ideea unui guvern minoritar PSD, dar a condiționat orice discuție de capacitatea social-democraților de a construi o majoritate și un guvern „funcțional”. În același timp, a sugerat că PNL are „puține motive” să ofere votul de învestitură unei astfel de formule. „E foarte greu să vă răspund. Nu-mi place, de fapt, să zic din prima nu.” Miza: votul de învestitură și testul majorității În logica liderului liberal, problema nu este doar demiterea unui guvern pe fondul nemulțumirilor și al „majorităților conjuncturale”, ci existența unei alternative care poate guverna efectiv. Ciucu a rezumat această idee printr-un mesaj pe care spune că președintele Nicușor Dan ar fi trebuit să îl transmită PSD după căderea guvernului: „Ai dat jos guvernul? Hai, fă-ți un guvern.” „Nu merită”: de ce Ciucu vede improbabil sprijinul PNL Ciucu a afirmat că nu poate garanta sprijinul PNL pentru un guvern minoritar PSD și că inclusiv un vot de învestitură ar fi greu de obținut. „Nu spun că vom vota un asemenea guvern. În cel mai bun caz, pentru ei, doar un vot de investitură, dar mi-e greu să cred și că acest vot ar putea să fie dat. Pentru că nu merită.” Proiecție politică: PSD în scădere, AUR în creștere În aceeași intervenție, Ciucu a susținut că PSD ar urma să se erodeze electoral, iar o parte importantă a electoratului său ar putea migra către AUR. În viziunea sa, scena politică s-ar putea polariza în jurul a două blocuri: unul „de tip AUR” și unul „mai civic, rațional”, format în jurul PNL și USR. [...]
PSD cere ca PNL să treacă în opoziție, alături de AUR, acuzându-l pe premierul interimar Ilie Bolojan că „blochează toată România” prin faptul că nu renunță la șefia Executivului, potrivit Antena 3 . Miza politică imediată este reconfigurarea majorității și a formulei de guvernare, în condițiile în care PSD susține că „viitorul guvern se poate și fără PNL”. Într-un comunicat, PSD afirmă că Bolojan ar fi rămas agățat de funcție „pentru că a pierdut puterea” și le reproșează liberalilor o schimbare de atitudine față de apelurile anterioare la „responsabilitate pro-europeană”. Social-democrații susțin că România ar avea nevoie „urgent” de un guvern care să scoată țara din „haosul economic și social” pe care îl atribuie lui Bolojan. Presiune pe PNL: „după 7 ani la putere”, în opoziție În același mesaj, PSD cere explicit ca PNL să iasă de la guvernare și să meargă în opoziție „lângă AUR”, argumentând că liberalii au fost „7 ani la putere, fără să câștige alegerile”. Atac direct la adresa lui Ilie Bolojan Comunicatul PSD include și o linie de atac personală la adresa premierului interimar, pe care îl descrie ca fiind motivat de „setea de putere” și ajuns „toxic pentru români și România”. Ce urmează Materialul nu oferă detalii despre pași instituționali concreți sau un calendar al negocierilor, dar poziționarea PSD indică o escaladare a presiunii politice asupra PNL și a lui Ilie Bolojan, cu potențial de a influența formarea viitorului guvern și stabilitatea majorității parlamentare. [...]
PSD ar putea controla cheltuirea banilor publici fără să-și asume costurile ajustării fiscale din 2027–2028 , într-o formulă de guvern „tehnocrat” care ar ocoli, de fapt, problema unei majorități parlamentare funcționale, potrivit unei analize din Adevărul . Miza, dincolo de jocul politic, este riscul de blocaj în reforme într-un context de deficit bugetar ridicat și condiționalități legate de fondurile europene. La o lună după moțiunea de cenzură semnată de PSD și AUR care a dărâmat guvernul Bolojan cu 281 de voturi, premierul desemnat Eugen Tomac promite un cabinet „în întregime din tehnocrați”. Analiza susține însă că, în lipsa unui partid și a unei majorități care să-i susțină programul, un astfel de executiv ar depinde de negocieri punctuale, ceea ce ar face dificilă continuarea reformelor. „Putere fără semnătură”: condițiile și portofoliile cu bugete mari Textul argumentează că PSD este singurul partid care a negociat deschis cu premierul desemnat și i-a pus condiții, între care: reducerea TVA la alimentele de bază și la medicamente; indexarea pensiilor; majorarea salariului minim. În aceeași logică, sunt invocate nominalizări care ar indica un control politic asupra unor ministere cu bugete mari și alocări discreționare. Potrivit analizei, PSD ar urmări în special portofolii precum Dezvoltarea, Transporturile și Agricultura, descrise ca zone unde „se finanțează primăriile”, funcționează programul Anghel Saligny și se construiește loialitatea teritorială. În paralel, ministerele unde s-ar lua „deciziile dureroase” ale ajustării fiscale ar rămâne în afara acestui interes. De ce contează economic: reforme greu de făcut fără majoritate Analiza plasează criza într-un cadru fiscal dificil: deficit bugetar ridicat, fonduri europene condiționate de reforme și presiune din partea piețelor financiare pentru fiecare săptămână de blocaj. Concluzia este că tocmai aceste constrângeri fac riscantă o formulă în care guvernul ar avea nevoie de acordul PSD „pentru fiecare decizie importantă”, ceea ce ar putea duce la paralizie. Este citată și poziția liderului PNL, Ilie Bolojan, după consultări: „un guvern fără susținere politică nu poate continua reformele”. Efect politic secundar: spațiu pentru AUR și escaladarea temei suspendării Un alt efect menționat este avantajul pentru AUR, care s-ar poziționa împotriva guvernului Tomac și ar consolida statutul de forță „anti-sistem”, în timp ce ar vota în Parlament „în tandem cu PSD”. În acest context, analiza notează escaladarea retoricii: George Simion a cerut suspendarea președintelui și a lansat un „sondaj” pe Facebook, iar Călin Georgescu a îndemnat parlamentarii să declanșeze procedura împotriva „președintelui ilegal”. Textul reamintește că suspendarea este posibilă constituțional doar pentru fapte grave de încălcare a legii fundamentale. Ce urmează, în logica autorului: asumare și vot „la vedere” Ieșirea din criză este formulată ca o cerință de asumare politică: cine vrea să guverneze „să semneze și să răspundă”, iar dacă formula actuală nu strânge 233 de voturi, soluția indicată este reluarea consultărilor și construirea unei majorități viabile în jurul unui program asumat. În lipsa acestei clarificări, analiza avertizează că ambiguitatea prelungește criza și mută costurile către anii următori, inclusiv în anii fiscali dificili invocați pentru 2027 și 2028. [...]
