Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Ministerul Mediului scoate la licitație în SEAP o campanie de 19 milioane lei din fonduri UE, cu termen de depunere a ofertelor 23 iunie 2026, ora 15:00, potrivit G4Media. Miza practică pentru piață este una de achiziție publică: contractul deschide competiția între operatori pentru livrarea unei campanii naționale de informare și educare pe tema gestionării deșeurilor.
Ministrul interimar al Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, a anunțat pe Facebook că suma de 19 milioane de lei „salvată din fonduri europene” va finanța o campanie națională axată pe reducerea risipei alimentare, reducerea plasticului de unică folosință și încurajarea reutilizării și reparării echipamentelor electrice, informație transmisă de Agerpres.
„Am reuşit să salvăm 19 milioane de lei din fonduri europene, bani care vor fi folosiţi pentru o campanie naţională dedicată reducerii risipei alimentare, reducerii plasticului de unică folosinţă şi încurajării reutilizării şi reparării echipamentelor electrice.”
Conform declarațiilor citate, campania urmărește trei direcții principale:
Buzoianu a indicat că obiectivul este o campanie „creativă” și cu „impact real”, care să schimbe „concret” felul în care oamenii „vorbim și acționăm” în legătură cu deșeurile.
Achiziția a fost lansată în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), iar operatorii interesați pot depune ofertele până la 23 iunie 2026, ora 15:00. Din informațiile disponibile în material nu reiese valoarea estimată pe loturi (dacă există), durata contractului sau criteriile de atribuire, acestea urmând să fie consultate în documentația publicată în SEAP.
Recomandate
Refacerea Salinei Praid intră pe finanțare europeană de calamitate, cu peste 14 milioane de euro (aprox. 71 milioane lei), iar Ministerul Mediului spune că vizează deschiderea șantierului încă din acest an, potrivit Euronews . Banii vin printr-un fond european pentru situații de calamități, accesat de România după inundațiile puternice din 2025. Diana Buzoianu, ministrul interimar al Mediului, a explicat că proiectul are deja pași tehnici făcuți pentru a putea începe lucrările și că au fost alocate sumele necesare pentru deschiderea șantierului. „Avem planul pentru lucrări aprobat și deja au început să fie făcute toate etapele ca să înceapă să fie deschis șantierul. Anul acesta sper să avem șantierul deschis. Am alocat banii necesari pentru deschiderea șantierului și pentru a începe lucrările.” Ce urmăresc lucrările: reducerea riscului la viituri și acces la apă pentru comunități Ministrul a indicat două direcții operaționale: intervenții care să permită devierea apei în cazul unor viituri similare celei de anul trecut, astfel încât să fie evitată o nouă „catastrofă”, și lucrări care să asigure accesul la apă pentru localitățile afectate. „Pe viitor dacă mai vine o astfel de viitură, cum a fost viitura de anul trecut, să nu se mai întâmple o catastrofă, să poată să fie deviată apa.” În prezent, comunitățile au acces la apă printr-o soluție de desalinizare (îndepărtarea sării din apă), descrisă ca fiind una pe termen mediu. Potrivit ministrului, ar urma realizate lucrări astfel încât fiecare comunitate să se poată alimenta de la cea mai apropiată sursă de apă. Context: Fondul de Solidaritate al UE și alocările propuse În mai 2026, Comisia Europeană a propus alocarea a 144 de milioane de euro (aprox. 720 milioane lei) din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) pentru sprijinirea Spaniei, României și Ciprului, după dezastre climatice majore din 2025, potrivit unui material Euronews . În cazul Salinei Praid, finanțarea menționată este de peste 14 milioane de euro din fondul pentru calamități, conform declarațiilor prezentate în emisiunea „Vocile care contează” de la Euronews România. [...]
Ungaria își leagă accesul la fonduri UE de un control penal mai dur : Budapesta va adera la Parchetul European (EPPO), o mișcare prezentată ca parte a efortului de combatere a corupției și de protejare a banilor europeni, potrivit HotNews . Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a calificat decizia drept „un pas binevenit în lupta împotriva fraudei și corupției” și a spus că „poporul Ungariei va avea acum o garanție” că fondurile UE sunt folosite în interesul său. De ce contează: semnal pentru deblocarea banilor europeni Miza este direct legată de finanțarea europeană. Șefa Comisiei a declarat în luna mai că, după o întâlnire cu noul prim-ministru al Ungariei, Peter Magyar, UE va debloca 16,4 miliarde de euro pentru Budapesta, fonduri care fuseseră reținute din cauza preocupărilor privind corupția. În comunicatul Comisiei, aderarea la EPPO este descrisă ca reflectând „noul angajament” al Ungariei de a restabili statul de drept. Ce se schimbă operațional și când intră în vigoare Ungaria va deveni al 25-lea stat membru participant la EPPO (din 27), după ce până acum rămăseseră în afara mecanismului Ungaria, Irlanda și Danemarca. EPPO își va stabili o reprezentanță permanentă în Ungaria. Decizia urmează să intre în vigoare la 20 de zile de la publicarea în Jurnalul Oficial al UE . Ulterior: autoritățile ungare trebuie să propună trei candidați pentru funcția de procuror european din partea Ungariei; Consiliul UE va numi unul dintre candidați, după consultarea unui grup independent de experți; Ungaria trebuie să asigure personalul și condițiile materiale necesare funcționării EPPO pe plan local. Efect de reglementare: competență și pentru fapte din trecut Competența EPPO în Ungaria va viza și infracțiuni comise după 1 iunie 2021 (data începerii activității EPPO), în măsura în care acestea implică fonduri UE, aplicarea fiind prevăzută retroactiv pentru această perioadă. Parchetul European are mandatul de a investiga și urmări penal fraude, acte de corupție și alte infracțiuni financiare care afectează bugetul UE, cu impact direct asupra protecției fondurilor europene. [...]
Firme care au investit cu fonduri europene reclamă că riscă impuneri retroactive de milioane de lei , după controale în care inspectorii ar exclude din facilitatea pentru „profitul reinvestit” partea finanțată din granturi, potrivit Mediafax . Miza este una de reglementare cu efect direct în cash-flow: aceeași investiție poate ajunge tratată diferit, în funcție de interpretarea aplicată la control. Disputa vizează modul de aplicare a art. 22 din Codul fiscal , care reglementează scutirea de impozit pentru profitul reinvestit. Conform prevederilor citate, profitul investit în anumite echipamente și programe informatice poate beneficia de scutire, iar normele arată că valoarea profitului reinvestit se determină fără a lua în considerare sursa de finanțare a activelor. Ce reclamă companiile: „tăierea” facilității pentru partea finanțată din granturi Contribuabilii susțin că, în cadrul unor controale, inspectorii fiscali ar împărți investițiile în funcție de proveniența fondurilor și ar elimina de la facilitate partea finanțată prin granturi europene. Consecința invocată de firme este emiterea de obligații fiscale suplimentare pentru perioade anterioare, inclusiv decizii de impunere „de ordinul milioanelor de lei”. În plus, companiile spun că în trecut ar fi primit răspunsuri de la autoritățile fiscale potrivit cărora facilitatea se aplică indiferent de sursa finanțării investiției. Costul suplimentar: dobânzi și penalități peste debitul principal Pe lângă sumele stabilite la control, firmele ar trebui să suporte și accesorii (dobânzi și penalități) calculate pentru perioadele verificate. Reprezentanții mediului de afaceri susțin că, în unele cazuri, aceste accesorii ajung să reprezinte o parte semnificativă din debitul principal. Cerere de clarificare și acuzații de practici neunitare Camera Consultanților Fiscali (CCF) a sesizat în ianuarie 2026 Ministerul Finanțelor și ANAF, invocând „multiple verificări fiscale derulate la nivel național”, „numeroase sesizări primite de la membri” și „abordări neunitare și chiar contradictorii” în aplicarea art. 22. Potrivit sursei citate de Mediafax, documentul ar include și opinii contrare între structurile de asistență ale ANAF și Direcția de legislație din Ministerul Finanțelor, precum și între acestea și organele de control. CCF a cerut clarificarea urgentă și implicarea Comisiei Fiscale Centrale, mecanism creat prin OMF 1059/2021 pentru divergențe de interpretare. Camera a transmis ulterior o nouă solicitare, însă până la momentul relatării nu ar fi fost publicată o soluție oficială care să impună o interpretare unitară la nivelul ANAF. La finalul lunii ianuarie 2026, președintele ANAF, Adrian Nica, a declarat că a dispus întreruperea controalelor până la clarificarea situației, însă reprezentanții mediului de afaceri susțin că decizii de impunere ar fi continuat să fie emise și după această declarație. Ce urmează: contestații în instanță și risc de presiune suplimentară în economie În contextul în care datele Registrului Comerțului indică o creștere a numărului de insolvențe, dizolvări și radieri în ultimii ani, organizațiile avertizează că incertitudinea privind aplicarea facilităților fiscale poate pune presiune suplimentară pe companiile care au investit cu sprijin european. Firmele afectate afirmă că vor contesta în instanță deciziile de impunere și că vor folosi toate căile legale pentru a clarifica modul de aplicare a legislației fiscale în acest domeniu. [...]
Victor Negrescu cere accelerarea implementării PNRR și o poziție fermă la negocierile pentru viitorul buget UE , avertizând că România riscă să piardă bani europeni într-un moment în care competiția pentru finanțare se va intensifica, potrivit Mediafax . Mesajul a fost transmis la Alba Iulia, unde peste 400 de reprezentanți ai administrației publice, mediului de afaceri, instituțiilor europene, consultanților și beneficiarilor de fonduri europene au participat la a doua ediție a Transylvania EU Funds Day , eveniment organizat de vicepreședintele Parlamentului European. Miza imediată: PNRR și „toleranță zero” la întârzieri Negrescu a susținut că următoarea perioadă va fi decisivă pentru finalizarea implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). El a criticat politizarea subiectului fondurilor europene și a cerut asumarea responsabilității în cazul pierderii de bani din cauza întârzierilor. „Dacă actualii guvernanți pierd și un singur euro din PNRR din cauza lipsei de performanță sau a întârzierilor, trebuie să își asume responsabilitatea și să plece din viața politică. România nu își mai permite greșeli. Miza este dezvoltarea țării”. În același registru, Negrescu a insistat că fondurile europene nu ar trebui tratate ca instrument de confruntare politică. „România nu trebuie să rateze ultimul tren al banilor europeni. Când este vorba despre accesarea fondurilor europene, m-am săturat de cei care politizează tot. Le transmit foarte clar că, în privința oportunităților europene, avem o singură culoare: România.” Presiune pe bugetul UE: bani mai puțini, competiție mai mare Vicepreședintele PE a legat riscul pentru România de contextul european: președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat asupra presiunilor asupra viitorului buget al Uniunii, inclusiv din cauza rambursării împrumuturilor contractate pentru finanțarea planurilor de redresare. În acest cadru, Negrescu a afirmat că Uniunea Europeană va avea resurse mai limitate, ceea ce va crește competiția între state pentru finanțare. El a punctat și o țintă de finanțare pe care România ar trebui să o urmărească în următorul exercițiu financiar. „România nu își permite să contribuie mai mult la bugetul european fără garanția că va putea accesa cel puțin cele 60 de miliarde de euro de care are nevoie pentru dezvoltare în următorul exercițiu financiar”. (60 de miliarde de euro înseamnă aprox. 300 de miliarde de lei, la un curs orientativ de 5 lei/euro.) Implicarea mediului privat, prezentată ca diferențiator Negrescu a descris România drept „dependentă” de fondurile europene pentru dezvoltare și a susținut că, pentru a rămâne competitivă, țara trebuie să folosească mai eficient oportunitățile europene și să implice mai mult mediul de afaceri în proiecte strategice finanțate din bani UE. Totodată, el a spus că a propus soluții alternative pentru finanțarea bugetului european, inclusiv taxarea platformelor de pariuri online și combaterea operatorilor ilegali, măsuri despre care afirmă că au fost aprobate de Parlamentul European. În esență, mesajul transmis este că România intră într-o fereastră de timp mai strânsă: pe de o parte, trebuie să evite pierderile din PNRR prin accelerarea implementării, iar pe de altă parte să se pregătească pentru negocieri mai dure pe viitorul buget UE, într-un context de resurse mai limitate la nivel european. [...]
România riscă să piardă teren la fondurile UE după 2028 dacă nu se adaptează la mutarea banilor spre Bruxelles , în condițiile în care, potrivit Agerpres , peste 55% din viitoarele fonduri europene ar urma să fie administrate direct de instituțiile europene, nu prin alocări naționale. Victor Negrescu , europarlamentar și vicepreședinte al Parlamentului European, a susținut la Alba Iulia că România are „un raport pozitiv” în relația financiară cu UE: a contribuit cu aproximativ 30 de miliarde de euro (aprox. 150 miliarde lei) la bugetul comun și a primit peste 100 de miliarde de euro (aprox. 500 miliarde lei). El a adăugat că „potențialul este mult mai mare” și că România ar trebui să caute și alte surse, inclusiv prin Banca Europeană de Investiții și programe accesibile direct la Bruxelles. Dependența de fonduri europene, în cifrele invocate Negrescu a afirmat că, în prezent, 9 din 10 investiții publice din România au folosit la un moment dat bani europeni, iar 60% dintre proiectele aflate acum în derulare implică „într-o mare măsură” fonduri europene. În acest context, el a descris o dependență a comunităților și județelor de finanțarea UE, inclusiv pentru investiții, și a punctat nevoia ca resursele să fie utilizate „adecvat”. Ce se schimbă în bugetul UE 2028–2034 Europarlamentarul s-a referit la viitorul cadru financiar multianual 2028–2034, pentru care Comisia Europeană ar avea o propunere de buget de aproape 2 trilioane de euro. În această perspectivă, România „ar urma să primească” în jur de 60 de miliarde de euro (aprox. 300 miliarde lei), o sumă pe care Negrescu a spus că trebuie „păstrată” în negocieri. Potrivit acestuia, statele membre nu au ajuns încă la un acord, însă „până la finalul anului” ar urma să existe un acord „de principiu” privind bugetul. Miza: proiecte mari și competiție directă între state Negrescu a spus că se schimbă și ponderea banilor distribuiți: dacă până acum peste 50% erau alocați prin „anvelope naționale”, în viitor majoritatea fondurilor ar urma să fie gestionate direct de Bruxelles (peste 55%). În acest cadru, el a menționat un „fond european de competitivitate”, pentru care România ar trebui să pregătească proiecte „mari” și „serioase”, cu anvergură europeană și cu mulți actori implicați, inclusiv prin parteneriate public–privat funcționale, deoarece proiectele românești vor concura direct cu cele depuse de alte state membre. Declarațiile au fost făcute la evenimentul „Transylvania EU Funds Day”, organizat la Alba Iulia ca platformă de dialog despre viitorul fondurilor europene și investițiile strategice pentru dezvoltarea României. [...]
România a atras 10 miliarde de euro în 12 luni, iar guvernul leagă performanța de reducerea deficitului bugetar , potrivit Mediafax , care îl citează pe ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene , Dragoș Pîslaru . Ministrul afirmă că, în perioada iunie 2025 – iunie 2026, România a atras 10 miliarde de euro fonduri europene, pe care o numește „un record absolut” pentru 12 luni consecutive. Pe fondurile de coeziune, Pîslaru susține că absorbția a fost „triplată”, de la 3.279.387.099 euro anul trecut la 10.418.362.085 euro în prezent, ceea ce ar însemna un plus de 7.138.974.986 euro. Tot el spune că România este „pe locul 2 în Uniunea Europeană la sume nete absorbite”. Ce înseamnă pentru investițiile publice și deficit În aceeași declarație, ministrul leagă direct finanțarea europeană de buget: investițiile din bani europeni ar fi ajuns să reprezinte 76% din investițiile publice ale României, contribuție pe care o descrie drept „esențială” pentru reducerea deficitului bugetar. PNRR și contractarea pe ciclul financiar curent Pe Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Pîslaru indică sume brute atrase de 2.620.279.973 euro pe cererea de plată nr. 4 și 350.692.010 euro pe cererea de plată nr. 3, în total 2.970.971.983 euro. El mai afirmă că există perspective ca România să ajungă la 95% absorbție pe PNRR. În paralel, ministrul spune că, în ciclul financiar actual, contractarea a ajuns la 97% și că este „sigur” că va urca la 100%. [...]
