Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Ministerul Mediului scoate la licitație în SEAP o campanie de 19 milioane lei din fonduri UE, cu termen de depunere a ofertelor 23 iunie 2026, ora 15:00, potrivit G4Media. Miza practică pentru piață este una de achiziție publică: contractul deschide competiția între operatori pentru livrarea unei campanii naționale de informare și educare pe tema gestionării deșeurilor.
Ministrul interimar al Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, a anunțat pe Facebook că suma de 19 milioane de lei „salvată din fonduri europene” va finanța o campanie națională axată pe reducerea risipei alimentare, reducerea plasticului de unică folosință și încurajarea reutilizării și reparării echipamentelor electrice, informație transmisă de Agerpres.
„Am reuşit să salvăm 19 milioane de lei din fonduri europene, bani care vor fi folosiţi pentru o campanie naţională dedicată reducerii risipei alimentare, reducerii plasticului de unică folosinţă şi încurajării reutilizării şi reparării echipamentelor electrice.”
Conform declarațiilor citate, campania urmărește trei direcții principale:
Buzoianu a indicat că obiectivul este o campanie „creativă” și cu „impact real”, care să schimbe „concret” felul în care oamenii „vorbim și acționăm” în legătură cu deșeurile.
Achiziția a fost lansată în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), iar operatorii interesați pot depune ofertele până la 23 iunie 2026, ora 15:00. Din informațiile disponibile în material nu reiese valoarea estimată pe loturi (dacă există), durata contractului sau criteriile de atribuire, acestea urmând să fie consultate în documentația publicată în SEAP.
Recomandate
O anchetă a Parchetului European vizează o posibilă fraudă de 3,5 milioane euro (aprox. 16,8 milioane lei) din fonduri UE pentru tineri fermieri, după ce în România ar fi fost depuse 237 de proiecte cu documente false la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), potrivit Economica . Ancheta, anunțată de EPPO (Parchetul European), are o miză directă pentru administrarea fondurilor europene în agricultură: cazul privește „sute de proiecte” depuse pentru finanțare din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) , pe liniile destinate instalării tinerilor fermieri și dezvoltării fermelor mici. Cum ar fi funcționat schema și ce sume sunt în joc Conform investigației, un consultant autorizat ar fi folosit și depus documente „false și inexacte” în cadrul a 237 de proiecte prezentate autorității contractante, AFIR. Proiectele au fost depuse în numele a 237 de persoane juridice, inclusiv: întreprinderi individuale; afaceri familiale; persoane fizice autorizate; companii. Documentele ar fi fost utilizate pentru a demonstra îndeplinirea condițiilor de finanțare și pentru a obține fraudulos sprijin nerambursabil. Valoarea totală a finanțării solicitate ar fi fost de aproximativ 5,7 milioane euro (aprox. 27,7 milioane lei), iar prejudiciul estimat la adresa bugetului UE este de circa 3,5 milioane euro (aprox. 16,8 milioane lei). Percheziții, arestări și persoane investigate EPPO arată că săptămâna trecută au avut loc percheziții în județul Dâmbovița, iar un suspect a fost arestat. Principalul suspect, consultantul, a fost reținut pe 13 mai și arestat a doua zi de Tribunalul București, la cererea EPPO. În dosar, alte trei persoane au fost puse sub acuzare și plasate sub control judiciar. În plus, 22 de persoane sunt anchetate pentru că ar fi acceptat, în schimbul unor comisioane între 10% și 15% din valoarea totală a proiectului, depunerea de cereri de finanțare frauduloase pe numele lor. Dacă vor fi găsiți vinovați, inculpații riscă pedepse cu închisoarea de până la 10 ani, potrivit comunicatului EPPO citat de Economica. [...]
Consiliul Concurenței și Parchetul European își coordonează investigațiile în dosarele în care posibile fraude cu fonduri UE se suprapun cu încălcări ale regulilor de concurență, pentru a evita blocaje și suprapuneri în anchete, potrivit Agerpres . Cooperarea, anunțată de autoritatea de concurență, vizează în principal situații legate de achiziții publice: posibile fraude sau nereguli în proceduri, practici anticoncurențiale care pot afecta utilizarea corectă a fondurilor europene și cazuri în care informațiile deținute de una dintre instituții sunt relevante pentru activitatea celeilalte. „Colaborarea cu Parchetul European este un pas important pentru consolidarea capacității instituționale de a identifica și combate comportamentele care pot afecta atât concurența, cât și interesele financiare ale Uniunii Europene. Prin acest acord, ne propunem să facilităm schimbul de informații și coordonarea în cazurile complexe, în special în domeniul achizițiilor publice, unde încălcările regulilor de concurență pot avea un impact semnificativ asupra utilizării fondurilor publice”, a declarat președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu . Ce se schimbă operațional în anchete Acordul prevede coordonarea anumitor activități atunci când aceiași operatori economici sunt investigați de ambele instituții, fiecare în limitele propriilor competențe. În astfel de situații, reprezentanții Consiliului Concurenței și ai Parchetului European se pot consulta pentru a asigura coerența acțiunilor și pentru a evita afectarea investigațiilor în curs. În practică, colaborarea urmărește: schimb de informații; consultări tehnice; colaborare operațională, cu respectarea competențelor legale și a independenței fiecărei instituții. Durata acordului Documentul este încheiat pentru o perioadă inițială de trei ani și poate fi prelungit automat pentru perioade succesive de câte un an, conform comunicatului citat. [...]
Piața unică a UE a deschis fermierilor și IMM-urilor românești acces la o piață de peste 450 de milioane de consumatori, iar fondurile europene au susținut investițiile și subvențiile care au crescut competitivitatea , potrivit Euronews . Piața unică europeană funcționează din 1993 și permite libera circulație a bunurilor, serviciilor, persoanelor și capitalurilor. România a intrat în acest mecanism odată cu aderarea la Uniunea Europeană, în 2007, iar efectul economic invocat în material este dublu: acces mai ușor la desfacere pentru producători și presiune concurențială care împinge calitatea în sus. De ce contează pentru economie: desfacere mai largă și competiție mai dură În material, jurnalista Ioana Nicolescu explică legătura directă dintre piața unică și diversitatea produselor din magazine, ca efect al liberei circulații a bunurilor, inclusiv prin participarea unor state din afara UE, precum Norvegia. „Piața unică stă la baza Uniunii Europene. Este motivul pentru care libera circulație a bunurilor este posibilă între statele membre și nu numai, pentru că sunt și alte state care aparțin acestui mecanism. Spre exemplu, Norvegia.” Rolul fondurilor europene: subvenții și investiții care cresc competitivitatea Pentru a facilita această circulație în cele 27 de state membre, dar și în Islanda, Liechtenstein și Norvegia, Uniunea Europeană a investit fonduri europene, arată articolul. În zona agricolă, europarlamentarul Virgil Popescu indică subvențiile gestionate prin APIA , fără a oferi o valoare exactă, dar subliniind amploarea finanțărilor. „Gândiți-vă câte miliarde vin. Și vorbim că pentru fiecare agricultor român vin acești bani.” Din perspectiva utilizării banilor europeni în economie, Marius Vasiliu, fost secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene, enumeră două direcții: intervenții/subvenții în agricultură și investiții prin programe europene pentru dezvoltarea întreprinderilor, inclusiv pentru IMM-uri (întreprinderi mici și mijlocii), care și-au modernizat producția și au cumpărat echipamente și tehnologie. „Toate acestea au contribuit, practic, la o creștere a competitivității.” Cum se vede la nivel de firmă: exportul devine o opțiune „de rutină” Un exemplu din material este cel al fermierului Ionel Simion, care descrie un model de vânzare printr-un „club” (o structură în care producătorul se ocupă de producție, iar un partener de vânzare), ceea ce reduce presiunea comercializării pentru fermier și permite direcționarea unei părți din producție către export. „O parte din ele se vând în România, o parte din ele se duc către export.” La nivel macro, articolul mai notează că schimburile din cadrul pieței unice susțin 56 de milioane de locuri de muncă. [...]
MADR pregătește intervenția DR-52, care ar permite finanțarea europeană a achiziției de animale de reproducție , o schimbare cu impact direct asupra capitalizării fermelor zootehnice, într-un context de scădere a efectivelor, potrivit AGRO TV . Măsura ar urma să fie introdusă în Planul Strategic sub forma intervenției DR-52 și vizează accesarea de fonduri europene pentru cumpărarea de animale de reproducție. Inițiativa este prezentată ca fiind așteptată de crescători, pe fondul presiunilor tot mai mari asupra efectivelor din România. De ce contează: eligibilitatea s-a schimbat la nivel european Secretarul de stat în MADR, Emil Dumitru, spune că linia de finanțare a devenit posibilă după modificarea cadrului european, astfel încât achiziția de animale de reproducție să fie considerată cheltuială eligibilă pentru sprijin din fonduri europene. Demersul ar fi fost susținut la nivel european de fostul ministru al agriculturii Florin Barbu și de europarlamentarul Daniel Buda. „Au venit câteva observații din partea Comisiei Europene , urmează să le discutăm în grupele tehnice de lucru împreună cu crescătorii și sigur că vom lansa această măsură mult așteptată.” Într-un comunicat anterior al MADR, citat în material, ministerul arăta că propunerea României a fost susținută în cadrul pachetului de simplificare a Politicii Agricole Comune, cu obiectivul de a sprijini investițiile în reproducție, genetică și modernizarea fermelor zootehnice. Cine ar putea beneficia și ce dimensiune ar putea avea finanțarea Conform informațiilor prezentate, noua măsură ar putea fi relevantă pentru fermele de: bovine, ovine, caprine, suine. AGRO TV notează și că, într-o intervenție anterioară, Florin Barbu a vorbit despre o posibilă alocare de aproximativ 200 de milioane de euro (aprox. 1 miliard lei), împărțită pe doi ani, pentru această direcție de finanțare. Publicația precizează însă că este vorba despre o posibilitate, nu despre o alocare confirmată. Următorul pas: discuții pe observațiile Comisiei Europene Emil Dumitru a indicat că există observații din partea Comisiei Europene, care urmează să fie discutate în grupuri tehnice de lucru împreună cu crescătorii, înainte de lansarea efectivă a intervenției. Oficialul a mai susținut că DR-52 ar trebui tratată ca o măsură urgentă, în special pentru sectorul vacii de lapte, unde fermierii semnalează sacrificarea unui număr mare de animale productive. [...]
România are un câștig net de peste 72 mld. euro din relația bugetară cu UE , după ce a atras 108 miliarde de euro și a contribuit cu 36 de miliarde de euro la bugetul comunitar, potrivit declarațiilor ministrului interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , citate de Agerpres . Ministrul a spus că „matematica” arată un sold net de peste 72 de miliarde de euro în favoarea României, în condițiile în care sumele primite de la Uniunea Europeană au depășit contribuțiile la bugetul comunitar. În același context, Pîslaru a legat rolul fondurilor europene de convergența economică a României, indicând o creștere a PIB-ului pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare (indicator care compară nivelul de trai ajustând diferențele de prețuri între țări) de la 44% din media UE la peste 80%. El a afirmat că România a depășit, în acest proces, țări precum Cehia, Portugalia și Grecia. Declarațiile au fost făcute la un eveniment organizat de Ziua Europei, la The Youth – Centrul Național al Ecosistemului de Tineret, finanțat din fonduri europene prin Fondul Social European Plus, unde, potrivit ministrului, au fost construite deja 32 de centre, urmând „încă o generație” de astfel de proiecte. [...]
Comisia Europeană spune că nu plătește direct subvențiile și nu are lista beneficiarilor finali , în contextul informațiilor potrivit cărora peste 70 de milioane de euro ar fi ajuns, sub formă de subvenții, la firme din Emiratele Arabe Unite, arată G4Media . Reacția pune în prim-plan o problemă de reglementare și control: în „ gestiunea partajată ”, responsabilitatea plăților revine statelor membre, nu Comisiei. Într-o conferință de presă de joi, o purtătoare de cuvânt a Comisiei a precizat că forul comunitar „ia act” de ancheta care indică faptul că familia regală a Emiratelor Arabe Unite ar fi beneficiat de subvenție, dar a subliniat limitele instituționale ale Comisiei în acest tip de finanțare. „Este important de precizat că se încadrează în gestiunea partajată. Aceasta înseamnă că Comisia Europeană nu se implică în plata subvențiilor către beneficiarii finali.” Totodată, reprezentanta Comisiei a spus că, din acest motiv, Comisia „nu are numele beneficiarilor sau proprietarilor entităților juridice” care primesc sprijin, dar că recunoaște necesitatea ca ajutorul să fie „direcționat”. Ce schimbări de reguli are în vedere Comisia Potrivit aceleiași declarații, Comisia vizează stabilirea unui plafon de 100.000 de euro pe an pentru suma pe care o exploatație agricolă o poate primi. Măsura ar urma să fie inclusă în propunerea Comisiei pentru „ pactul agricol comun ” aferent perioadei 2028–2034, cu obiectivul de a direcționa mai bine sprijinul și de a se asigura că ajunge la cei „mai nevoiași”. Cine ar putea fi exclus de la sprijin, în anumite condiții Comisia mai propune ca exploatațiile de o anumită dimensiune, în care agricultura nu este activitatea principală, să nu beneficieze de același tip de ajutor financiar. Pragul ar urma să fie stabilit la nivel național, conform declarației citate. În forma prezentată public, reacția Comisiei nu include informații despre eventuale verificări punctuale sau pași procedurali legați de cazul menționat, ci se concentrează pe arhitectura de responsabilități și pe modificările de reguli avute în vedere pentru următorul cadru financiar. [...]
