Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Consiliul Județean Bihor a contractat peste 85 mil. lei din fonduri europene pentru electrificarea transportului intrajudețean, prin achiziția a 24 de autobuze electrice și a infrastructurii de încărcare aferente, potrivit Ziarul Financiar. Pachetul de finanțare, în valoare totală de peste 85 mil. lei (16,4 mil. euro), vizează direct modernizarea serviciului public într-un segment descris de autorități ca fiind sub presiune la nivel național.
Investiția include, pe lângă autobuze, amenajarea infrastructurii de încărcare: 3 stații cu încărcare lentă și 12 stații cu încărcare rapidă.
CJ Bihor arată că transportul intrajudețean de persoane se confruntă cu probleme generate de depopularea unor zone rurale, scăderea natalității, creșterea numărului de autoturisme personale și faptul că multe companii își transportă angajații prin mijloace proprii. În acest context, electrificarea flotei și investiția în încărcare pot reduce dependența de costurile combustibililor și pot susține menținerea unor rute viabile, în special în zonele cu trafic mai redus.
Autobuzele electrice vor fi în proprietatea județului Bihor. Pentru operarea lor, autoritatea județeană analizează mai multe opțiuni:
În prezent, județul Bihor este împărțit în 22 de zone de operare pentru transportul intrajudețean, care au fost scoase la licitație, iar în toate există operatori funcționali, conform comunicatului CJ Bihor citat de publicație.
Recomandate
Italia riscă să transforme cea mai mare alocare din PNRR într-un câștig economic modest , pe fondul revizuirilor repetate, al obiectivelor „simplificate” și al unei trasabilități neclare a unor investiții, potrivit HotNews , care citează o analiză Financial Times. Italia are alocate 194 de miliarde de euro (aprox. 970 miliarde lei) prin PNRR – cea mai mare sumă din UE – însă performanța macroeconomică rămâne „în cel mai bun caz, mediocră”, în condițiile în care programul ar fi trebuit să producă o relansare „unică într-o generație” într-o economie aflată în stagnare. Revizuiri succesive și obiective ajustate Planul a fost adoptat în perioada fostului premier Mario Draghi și a fost condiționat de reforme care vizau, între altele, administrația publică, funcționarea justiției și participarea femeilor și tinerilor pe piața muncii. Ulterior, programul a fost revizuit de șase ori, pe fondul dificultăților de îndeplinire a țintelor și al creșterii costurilor lucrărilor publice, alimentată de inflație. După venirea la putere a Giorgiei Meloni în 2022, aproximativ 70% dintre obiective ar fi fost modificate cel puțin o dată, potrivit lui Stefano Firpo, fost funcționar public, citat de Financial Times. Acesta a indicat și o problemă de transparență privind utilizarea fondurilor: „În multe dintre aceste proiecte, când întrebi în ce au fost investiți acești bani, răspunsul este destul de neclar.” Guvernul a petrecut aproape un an reevaluând proiectele pentru a elimina cheltuieli considerate „inutile”, după care au urmat noi revizuiri, cu obiective „simplificate” pentru a fi mai ușor de atins. Bruxelles, acuzat de indulgență; Comisia respinge criticile Marco Leonardi, fost consilier al lui Draghi, a susținut că instituțiile europene au fost surprinzător de permisive în aprobarea modificărilor cerute de guvernul italian, afirmând că nu s-ar fi exercitat controale suficient de stricte. Comisia Europeană, printr-un oficial UE citat, a respins însă ideea că rescrierea planului ar însemna automat reducerea ambiției, argumentând că poate fi vorba despre o schimbare de strategie. Bani atrași, cheltuire parțială și creștere economică slabă Italia a obținut nouă din cele zece tranșe, în valoare totală de 166 de miliarde de euro (aprox. 830 miliarde lei), iar ministrul italian al afacerilor europene, Tommaso Foti, a prezentat acest lucru ca dovadă că Roma a depășit blocaje structurale vechi. Totuși, potrivit Eurostat, până la finalul lui 2025 Italia cheltuise doar 57% din fondurile alocate. În același timp, PIB-ul a crescut cu 0,5% în 2025, una dintre cele mai scăzute rate din Europa, iar Financial Times notează că Italia rămâne în urma altor economii europene, inclusiv Spania și Grecia. Publicația menționează și așteptări ca economia să rămână „în mare” la același nivel în acest an și în anul următor. Pe partea de sustenabilitate fiscală, raportul datorie/PIB a urcat de la puțin sub 134% în 2023 la peste 137% la finalul lui 2025 și este prognozat să ajungă la 138,5% în acest an, ceea ce ar plasa Italia peste Grecia ca cea mai îndatorată economie din UE. Proiecte fragmentate și investiții contestate Economistul Tito Boeri (Universitatea Bocconi), coautor al unei cărți critice despre program, a spus că nu „toți banii au fost irosiți”, dar că nu s-a îmbunătățit potențialul de creștere, în timp ce datoria a crescut. El a mai apreciat că reformele erau necesare, dar „prost concepute”, inclusiv din cauza termenelor strânse și a rezistenței la schimbare. Criticii planului inițial susțin că acesta a fost prea fragmentat, cu investiții mici distribuite între mulți actori, iar unele proiecte au fost considerate discutabile – precum un adăpost pentru animale fără stăpân alimentat cu energie solară, un hipodrom sau stadioane de fotbal în Florența și Veneția – proiecte respinse ulterior de Bruxelles. [...]
Hidro Prahova investește 133,9 milioane lei fără TVA în extinderea și modernizarea rețelelor de apă și canalizare din trei localități din județul Prahova, proiect finanțat din fonduri europene , potrivit Ziarul Financiar . Contractul vizează Provița de Jos, Provița de Sus și Adunați și are o durată de implementare de 24 de luni. Investiția include realizarea a zeci de kilometri de rețele noi de apă și canalizare în toate cele trei localități, construirea unei conducte principale pentru alimentarea cu apă și instalarea mai multor stații de pompare moderne, necesare funcționării întregului sistem. Antreprenorul care va implementa proiectul este Asocierea Euskadi SRL (lider) – Hydrostory AD. Impact operațional: extindere de rețea și costuri mai mici de operare Pentru operator, proiectul are o componentă operațională directă: noul sistem ar urma să funcționeze „în condiții mai sigure”, cu pierderi mai mici de apă și cu costuri reduse de operare, conform informațiilor din articol. Ce se schimbă pentru locuitori La nivelul comunităților vizate, beneficiile menționate sunt: acces la apă potabilă sigură, conform standardelor europene; extinderea rețelei de canalizare la nivelul întregii comunități; reducerea riscurilor pentru sănătate și mediu. [...]
Guvernul pune termen-limită pentru inventarierea PNRR , ca să nu piardă finanțări : analiza celor peste 10.000 de proiecte trebuie închisă până la mijlocul acestei săptămâni, în condițiile în care România negociază cu Comisia Europeană ce investiții mai pot rămâne pe granturi și ce ar putea fi mutate pe împrumut, potrivit Digi24 . Premierul interimar Ilie Bolojan a transmis, într-o postare pe Facebook, că majoritatea proiectelor au beneficiari autorități locale sau școli și că evaluarea trebuie făcută rapid, pe baza datelor din teren despre stadiul lucrărilor, termene și grafice de execuție. Colectarea datelor: prefecturi, primării și o platformă electronică Bolojan spune că duminică după-amiază a avut o videoconferință de lucru cu prefecții, cărora le-a cerut ca luni dimineață să informeze toate primăriile despre necesitatea transmiterii datelor privind proiectele PNRR. La ora 9:00 au fost organizate întâlniri în județe, iar Ministerul Dezvoltării a pus la dispoziția primăriilor un ghid și o platformă electronică pentru colectarea informațiilor. „Până la mijlocul acestei săptămâni trebuie să finalizăm analiza celor peste 10.000 de proiecte finanțate prin acest program”, a transmis Ilie Bolojan. Miza: ce rămâne pe granturi și ce se mută pe împrumut În paralel cu inventarierea, continuă negocierile tehnice cu reprezentanții Comisiei Europene privind „ultimele modificări” ale programului de finanțare, care ar urma să se încheie până la începutul săptămânii viitoare, potrivit informațiilor preluate și de TVR Info și Agerpres. Potrivit premierului interimar, autoritățile urmăresc să clarifice: ce proiecte rămân finanțate prin granturi – ar urma să fie cele care se termină până la sfârșitul lunii august, altfel România riscă să piardă finanțările; ce proiecte nu pot fi finalizate la timp – pentru acestea se analizează transferul pe finanțare din împrumut , „fără a afecta derularea lucrărilor”. Unde sunt cele mai multe proiecte Din totalul proiectelor finanțate prin PNRR, Bolojan a indicat următoarea distribuție: peste 5.000 derulate prin Ministerul Dezvoltării ; peste 2.500 prin Ministerul Educației ; peste 1.500 prin Ministerul Mediului ; restul, prin celelalte ministere. Premierul interimar a mai afirmat că este nevoie de mobilizarea beneficiarilor și a constructorilor și de o evaluare „corectă” din teren, astfel încât proiectele aflate într-un stadiu avansat să fie finalizate la timp, pentru a evita pierderea fondurilor europene. [...]
Ungaria este aproape să deblocheze fonduri europene suspendate , un pas cu miză directă pentru finanțele publice ale țării, după ani de stagnare economică și un deficit bugetar ridicat, potrivit Știrile Pro TV , care citează Reuters. Premierul Peter Magyar spune că intenționează să semneze înțelegerea joi, la Bruxelles. Magyar a declarat într-un interviu pentru postul RTL că negocierile „avansează bine” și că, în ultimele săptămâni, a avut mai multe discuții și schimburi de scrisori cu președinta Comisiei Europene , Ursula von der Leyen . De ce contează: presiune pe buget și o economie ieșită greu din recesiune Ungaria are nevoie de fondurile europene pentru stabilizarea finanțelor publice, după ce noul guvern a preluat o economie afectată de ani de stagnare și de un deficit bugetar ridicat, notează materialul. În plan macroeconomic, economia ungară „a ieșit cu dificultate din recesiune” în primul trimestru al anului, iar premierul estimează pentru 2026 o creștere economică de aproximativ 2% sau ușor peste acest nivel. Ce urmează: detaliile acordului, prezentate la Bruxelles Premierul ungar a spus că va prezenta detaliile acordului privind fondurile europene joi, în timpul vizitei sale la Bruxelles. În cadrul aceleiași deplasări, el urmează să se întâlnească și cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, precum și cu premierul Belgiei, Bart De Wever. Context politic și de reglementare: revenirea asupra retragerii din CPI Separat de dosarul fondurilor, Ungaria și-a anulat retragerea din Curtea Penală Internațională (CPI), demers inițiat anul trecut de fostul premier Viktor Orban, potrivit unor decizii ale noului guvern publicate în Monitorul Oficial, scrie Hirado. Conform uneia dintre rezoluții, guvernul reafirmă angajamentul față de ordinea juridică internațională și sprijinirea justiției penale internaționale și a ordonat pregătirea unui proiect de lege pentru abrogarea legislației adoptate anterior privind denunțarea Statutului CPI. [...]
O investiție publică de aproximativ 37 de milioane de lei, finanțată din fonduri europene, buget local și de la Guvern, a intrat în operare la Vizantea-Livezi și este prezentată ca primul complex balnear construit de la zero în România în ultimele trei decenii și jumătate , potrivit Profit . Proiectul are miză economică locală: autoritățile estimează până la 400 de vizitatori pe zi și peste 60 de locuri de muncă în comunitate. Investiția a fost realizată prin Compania Națională de Investiții (CNI) și a inclus o contribuție locală de 10%. Demersurile pentru reconstrucția stațiunii au început în 2012, iar lucrările au fost derulate în perioada 2022–2025. Ce include noul complex și cum ar urma să funcționeze Noua bază de tratament are atât componentă de agrement, cât și una medicală, cu facilități precum: piscine interioare și exterioare; cabinete pentru hidroterapie, electroterapie și kinetoterapie; saune, sală de fitness; spații de cazare și restaurant. Apele minerale sulfuroase și sărate din zonă, cunoscute de peste 130 de ani, sunt comparate ca efect terapeutic cu cele din stațiuni precum Govora, Călimănești sau Căciulata. Context: relansarea unei stațiuni cu istoric balnear Comuna Vizantea-Livezi a avut statut de stațiune balneară de interes național în perioada 1895–1945, însă infrastructura a fost distrusă în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial și ulterior abandonată. În perioada interbelică, zona era frecventată de elitele vremii, conform aceleiași surse. Relansarea stațiunii este încadrată într-un program mai amplu de investiții publice și private estimate la peste 50 de milioane de euro (aprox. 250 milioane lei), care include modernizarea infrastructurii și dezvoltarea unui parc fotovoltaic pentru independența energetică a complexului. Primele tarife: pachete cu cazare și acces la SPA Administratorii au lansat oferte pentru primele weekenduri de funcționare: 22–24 mai: de la 648 lei/persoană; 29 mai – 1 iunie: de la 1.080 lei. Pachetele includ cazare și acces la zona SPA și piscină, iar unele variante includ și proceduri terapeutice la alegere. [...]
Ministerul Mediului scoate la licitație în SEAP o campanie de 19 milioane lei din fonduri UE , cu termen de depunere a ofertelor 23 iunie 2026, ora 15:00, potrivit G4Media . Miza practică pentru piață este una de achiziție publică: contractul deschide competiția între operatori pentru livrarea unei campanii naționale de informare și educare pe tema gestionării deșeurilor. Ministrul interimar al Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu , a anunțat pe Facebook că suma de 19 milioane de lei „salvată din fonduri europene” va finanța o campanie națională axată pe reducerea risipei alimentare, reducerea plasticului de unică folosință și încurajarea reutilizării și reparării echipamentelor electrice, informație transmisă de Agerpres . „Am reuşit să salvăm 19 milioane de lei din fonduri europene, bani care vor fi folosiţi pentru o campanie naţională dedicată reducerii risipei alimentare, reducerii plasticului de unică folosinţă şi încurajării reutilizării şi reparării echipamentelor electrice.” Ce se cumpără și care sunt temele campaniei Conform declarațiilor citate, campania urmărește trei direcții principale: reducerea risipei alimentare; reducerea plasticului de unică folosință; promovarea reutilizării și reparării echipamentelor electrice. Buzoianu a indicat că obiectivul este o campanie „creativă” și cu „impact real”, care să schimbe „concret” felul în care oamenii „vorbim și acționăm” în legătură cu deșeurile. Calendarul procedurii și ce urmează Achiziția a fost lansată în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), iar operatorii interesați pot depune ofertele până la 23 iunie 2026, ora 15:00. Din informațiile disponibile în material nu reiese valoarea estimată pe loturi (dacă există), durata contractului sau criteriile de atribuire, acestea urmând să fie consultate în documentația publicată în SEAP. [...]
