Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Consiliul Județean Bihor a contractat peste 85 mil. lei din fonduri europene pentru electrificarea transportului intrajudețean, prin achiziția a 24 de autobuze electrice și a infrastructurii de încărcare aferente, potrivit Ziarul Financiar. Pachetul de finanțare, în valoare totală de peste 85 mil. lei (16,4 mil. euro), vizează direct modernizarea serviciului public într-un segment descris de autorități ca fiind sub presiune la nivel național.
Investiția include, pe lângă autobuze, amenajarea infrastructurii de încărcare: 3 stații cu încărcare lentă și 12 stații cu încărcare rapidă.
CJ Bihor arată că transportul intrajudețean de persoane se confruntă cu probleme generate de depopularea unor zone rurale, scăderea natalității, creșterea numărului de autoturisme personale și faptul că multe companii își transportă angajații prin mijloace proprii. În acest context, electrificarea flotei și investiția în încărcare pot reduce dependența de costurile combustibililor și pot susține menținerea unor rute viabile, în special în zonele cu trafic mai redus.
Autobuzele electrice vor fi în proprietatea județului Bihor. Pentru operarea lor, autoritatea județeană analizează mai multe opțiuni:
În prezent, județul Bihor este împărțit în 22 de zone de operare pentru transportul intrajudețean, care au fost scoase la licitație, iar în toate există operatori funcționali, conform comunicatului CJ Bihor citat de publicație.
Recomandate
România riscă un gol de finanțare în buget dacă nu încasează integral banii PNRR prinși la venituri , într-un moment în care cheltuielile deja angajate sunt greu de oprit sau amânat, potrivit unei analize din Ziarul Financiar . În mai puțin de două săptămâni, România „trage linie” și își poate face o idee despre câți bani a atras efectiv din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . O parte din fondurile UE au fost deja prinse în buget, la venituri: 98,7 mld. lei, din care 33 mld. lei reprezintă bani din componenta nerambursabilă a PNRR. Miza imediată este una fiscală: dacă o parte din veniturile bugetate așteptate nu se materializează, deficitul bugetar ar putea crește, în condițiile în care cheltuielile care ar fi trebuit acoperite din aceste fonduri nu pot fi stopate sau amânate, notează publicația. Context politic: blocajele se văd și în capacitatea de execuție În același context, Ziarul Financiar menționează că discuția de ieri pe legea salarizării dintre președintele Nicușor Dan și o parte a liderilor partidelor parlamentare s-a încheiat fără rezultat, pe fondul unor neînțelegeri care nu sunt doar între partide, ci și la nivelul guvernului. Pentru buget, combinația dintre venituri incerte și cheltuieli greu de ajustat amplifică riscul ca neîncasarea fondurilor așteptate din PNRR să se traducă rapid în presiune suplimentară pe deficit. [...]
Suspendarea în instanță a 11 hotărâri ale Guvernului Bolojan riscă să întârzie jaloane din PNRR și să pună presiune pe accesarea de fonduri europene , potrivit HotNews , care citează reacția PNL după decizia Curții de Apel București (CAB). CAB a suspendat 11 hotărâri de guvern atacate de PSD, dintr-un total de 12 contestate inițial; una a fost retrasă între timp de premier. Guvernul a anunțat că va face recurs împotriva deciziei instanței. Miza: jaloane PNRR și bani europeni, cu efecte în politici sociale În reacția publicată luni pe Facebook, PNL susține că suspendarea hotărârilor „riscă să întârzie îndeplinirea unor jaloane asumate de România prin PNRR” și „să pună în pericol accesarea unor fonduri europene importante”. Partidul leagă direct blocajul din instanță de implementarea unor măsuri care ar fi parte din angajamentele României față de Uniunea Europeană. Cine ar fi afectat, potrivit PNL Liberalii afirmă că efectele nu sunt doar administrative, ci se transferă către beneficiari, în special către categorii vulnerabile. Biroul de Presă al PNL indică explicit impactul asupra persoanelor adulte cu dizabilități și asupra măsurilor pentru integrarea tinerilor fără loc de muncă pe piața muncii. „În cazul Hotărârii privind beneficiul pentru locuire și beneficiul de tranziție, sunt vizate peste 5.400 de persoane adulte cu dizabilități”, a declarat Biroul de Presă al PNL. Ce urmează procedural și disputa politică PNL spune că „respectă decizia” CAB, dar susține demersul de recurs anunțat de Guvern. În același timp, partidul atribuie PSD „responsabilitatea politică” pentru declanșarea procedurilor care au dus la suspendare și acuză social-democrații că încearcă să obțină în instanță ceea ce nu au reușit „în plan politic”. Contextul deciziei CAB este detaliat într-un material anterior: HotNews . [...]
România riscă să piardă din fondurile UE dacă bugetul 2028–2034 este tăiat , iar Parlamentul European încearcă să blocheze scenariul în care Uniunea primește mai multe sarcini, dar mai puțini bani, potrivit Mediafax . Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan spune că, la negocierile de la Dublin, a susținut un nivel mai ridicat al fondurilor europene pentru România în viitorul cadru financiar multianual, care ar urma să intre în vigoare din 2028. Mureșan a participat ca reprezentant al Parlamentului European la discuțiile privind bugetul UE pentru perioada 2028–2034, într-o întâlnire între reprezentanți ai UE și guvernele statelor membre. El afirmă că poziția Parlamentului este pentru creșterea fondurilor europene alocate fiecărei țări, însă unele guverne s-ar opune. „Nu putem cere Uniunii Europene să facă mai mult și, în același timp, să îi reducem bugetul.” Miza: resurse noi la nivelul UE, fără presiune pe bugetele naționale În contextul constrângerilor bugetare invocate de statele membre, europarlamentarul spune că soluția propusă de Parlamentul European este introducerea unor „noi resurse proprii” ale Uniunii, inclusiv o taxă digitală, pentru a asigura „predictibilitate și resurse suplimentare”, fără presiune pe cetățeni sau pe bugetele naționale. Negocierile: statele net contribuitoare cer mai multă ambiție, dar și un buget mai mic Potrivit lui Mureșan, Consiliul (guvernele statelor membre) nu are încă o poziție comună. El susține că unele state net contribuitoare sunt de acord că UE trebuie să facă mai mult pentru securitate și întărirea economiei, menținând agricultura și coeziunea ca priorități, dar cer reducerea bugetului pentru a limita presiunea asupra bugetelor naționale. În același timp, Mureșan afirmă că guvernul Irlandei va avea „cea mai grea misiune”, deoarece după aceste negocieri ar urma să contureze o propunere de împărțire a bugetului. Ce ar însemna pentru România În varianta susținută de Mureșan ca negociator din partea Parlamentului European, bugetul alocat României pentru proiecte și investiții ar crește cu 6 miliarde de euro (aprox. 30 miliarde lei). Publicația notează că bugetul UE pentru fiecare țară ar urma să intre în vigoare în 2028. [...]
Deși România a tras peste 90% din granturile PNRR , supracontractarea la Transporturi lasă o notă de plată pentru anii următori , după cum reiese din bilanțul prezentat de premierul Ilie Bolojan , citat de Ziarul Financiar . Premierul a declarat, într-o conferință dedicată bilanțului PNRR, că România a ajuns la o absorbție de „peste 90%” pe componenta de grant (bani nerambursabili) și „peste 95%” din împrumuturi. Potrivit lui Bolojan, presiunea cea mai mare a fost în ultimul an, când Guvernul ar fi făcut eforturi pentru deblocarea programului și pentru renegocierea unor ținte și jaloane, astfel încât România „să nu piardă bani”. Costul ascuns: contracte peste finanțarea disponibilă Dincolo de procentul de absorbție, Bolojan a indicat o problemă cu impact bugetar și de planificare: diferența dintre contractele semnate și finanțarea efectiv disponibilă pe anumite programe. Exemplul dat a fost sectorul Transporturi. „Gândiţi-vă că doar pe Transporturi am semnat contracte de 19,5 miliarde de euro, deşi în faza aproape finală aveam 5,5 miliarde de euro, ceea ce înseamnă o supracompensare importantă, care va trebui acoperită în anii următori din alte surse europene sau din bugetele naţionale.” Mesajul este relevant pentru mediul economic prin implicațiile asupra finanțării investițiilor publice: proiectele contractate peste plafonul de bani disponibili pot împinge costuri către bugete viitoare sau pot depinde de identificarea altor linii de finanțare europene. „Program înțepenit” și renegocierea jaloanelor Premierul a susținut că, la preluarea mandatului, a găsit PNRR „complet înțepenit”, cu risc de eșec, iar executivul ar fi intervenit pentru „a face ordine”, a renegocia și a accelera implementarea. În aceeași logică, el a afirmat că programele au început târziu și că, pe viitor, ar trebui impus „un sentiment al urgenței din prima zi”, pentru a reduce riscul de întârzieri și pierdere de proiecte. Miza pentru următoarea etapă: capacitatea administrativă Bolojan a legat direct problemele de implementare de calitatea administrației publice, despre care a spus că „lasă de dorit în multe locuri”. În evaluarea sa, deficiențele ar fi dus la evaluări incorecte și la contractări care nu au fost calibrate realist. În termeni practici, concluzia bilanțului este că finalul PNRR nu închide discuția despre investiții: o parte din proiecte și din presiunea financiară se mută în anii următori, fie prin căutarea altor fonduri europene, fie prin alocări din bugetele naționale. [...]
Aproape 870 mil. euro din granturile PNRR rămân la risc din cauza reformelor neîncheiate , în special a legii salarizării unitare, deși România estimează o rată finală de absorbție de 90,58% pe componenta nerambursabilă, potrivit Ziarul Financiar , care citează declarațiile ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. România a încheiat oficial, la 31 august, perioada de implementare a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) , iar ministrul a prezentat bilanțul, insistând că miza finală nu mai este „lipsa resurselor”, ci capacitatea administrativă de a le utiliza și de a închide reformele asumate. Cât s-a finanțat și ce rată de absorbție estimează Guvernul Conform datelor prezentate, România a pornit în 2021 cu granturi de 14,24 miliarde euro, ajustate ulterior (inclusiv prin REPowerEU) la aproximativ 13,57 miliarde euro. Componenta de împrumuturi a fost redusă de la 14,94 miliarde euro la 6,54 miliarde euro în formula finală. Estimarea MIPE indică: rată finală de absorbție de 90,58% pentru granturi (componenta nerambursabilă); peste 97% pentru împrumuturi. Riscul principal: reforme rămase nefinalizate, cu legea salarizării în prim-plan Ministrul a indicat drept cea mai mare vulnerabilitate reforma salarizării unitare, asociată unei sume de aproximativ 770 milioane euro . La aceasta se adaugă circa 50 milioane euro aferente decarbonizării, aproximativ 36 milioane euro încă de clarificat pentru investiții și alte sume mai mici, ceea ce duce la un total de aproximativ 870 milioane euro expuse riscului din granturi, potrivit calculelor prezentate. La pierderile potențiale actuale se adaugă, conform MIPE, 410 milioane euro din granturi aferente unor probleme anterioare, inclusiv guvernanței corporative și pensiilor speciale. „Riscul rămâne legat de reformele nerealizate, din care, evident, reforma fanion, care ne lipseşte, este cea legată de salarizarea unitară.” Ajustări operaționale: proiecte mutate din PNRR și presiunea termenelor Pîslaru a explicat că reducerea împrumuturilor a venit și pe fondul mutării unor proiecte în alte mecanisme de finanțare: proiecte de 4,2 miliarde euro au fost transferate după probleme privind licitațiile din Transporturi. Totodată, 10 spitale care nu mai puteau fi finalizate în termenul PNRR au fost mutate pe fondurile de coeziune, prin Programul Sănătate, cu o estimare de finalizare „cel mai probabil în 2027”. Ministrul a mai spus că optimizarea structurii financiare a planului, prin transferuri între granturi și împrumuturi, a redus cu aproximativ un miliard de euro impactul asupra bugetului de stat. Ce urmează: cererea de plată 6 până la 30 septembrie și negocieri în toamnă Deși perioada de implementare s-a încheiat, procesul financiar continuă. Cererea de plată 4 (2,251 miliarde euro) a fost încasată integral în iunie 2026, cererea 5 a fost depusă pe 14 august (valoare netă de aproximativ 2 miliarde euro), iar cererea de plată 6 trebuie transmisă până la 30 septembrie . Documentele ar urma să fie centralizate până la jumătatea lunii septembrie, iar după transmiterea cererii sunt așteptate negocieri și verificări în octombrie–noiembrie, inclusiv pe tema legii salarizării și a decarbonizării. În concluzie, mesajul ministrului este că finalul PNRR mută presiunea de la „cât mai avem de cheltuit” la „ce reforme mai trebuie închise”, cu un risc financiar încă semnificativ pe granturi, concentrat în câteva jaloane-cheie. [...]
România pierde cel puțin 870 milioane euro (aprox. 4,35 miliarde lei) din PNRR din cauza neîndeplinirii unor jaloane-cheie, în special legea salarizării și țintele de decarbonizare, potrivit Recorder , care redă declarațiile premierului interimar Ilie Bolojan . Bolojan a spus, luni, că „astăzi este ziua în care PNRR se finalizează pentru România”, referindu-se la închiderea programului și la bilanțul final al finanțărilor și reformelor asumate. El a indicat două pierderi: 770 milioane euro (aprox. 3,85 miliarde lei), aferente unui jalon neîndeplinit legat de legea salarizării, și „până în 100 de milioane de euro” (aprox. 500 milioane lei) pentru jalonul de decarbonizare. Unde s-au blocat banii: salarizarea și decarbonizarea Potrivit premierului interimar, suma de 770 milioane euro reprezintă contravaloarea unui jalon din PNRR care nu a fost îndeplinit, în condițiile în care nu a fost adoptată legea salarizării. Bolojan a susținut că, deși a încercat să găsească „o formulă de consens” pentru adoptarea reformelor, acest lucru nu s-a realizat și a afirmat că guvernul pe care îl conduce interimar „n-are nicio responsabilitate” pe această temă. Pentru jalonul de decarbonizare, Bolojan a explicat că România riscă să piardă până la 100 milioane euro deoarece nu a finalizat centrala de la Craiova și nu a putut lăsa orașul fără încălzire iarna, iar în Valea Jiului nu a fost înlocuit niciun grup energetic cu capacități pe gaz sau alte soluții (fotovoltaic ori stocare). Ce rămâne după PNRR: investiții, dar cu corecții pe final În același context, Bolojan a trecut în revistă componentele PNRR: o parte de grant de aproximativ 13,5 miliarde euro și o componentă de împrumut redusă treptat la aproximativ 7 miliarde euro. El a afirmat că, în urma programului, vor rămâne „investiții importante”, menționând proiecte de infrastructură rutieră (inclusiv un tronson de aproape 50 km din „autostrada Moldovei”), modernizări de cale ferată, investiții în spitale, modernizarea școlilor și proiecte de eficiență energetică derulate de autorități locale. Premierul interimar a mai spus că, în acest an, guvernul a urmărit recuperarea întârzierilor și renegocierea jaloanelor, inclusiv prin reducerea numărului și a „amplitudinii” acestora, astfel încât România să poată beneficia de grant și de cea mai mare parte a împrumutului. Implicația economică imediată Pierderea de finanțare invocată de Bolojan înseamnă o diminuare a resurselor europene disponibile la final de program, în condițiile în care sumele sunt legate de reforme și investiții asumate prin PNRR. În același timp, cazul jalonului de decarbonizare indică tensiunea dintre calendarul de închidere a capacităților pe cărbune și necesitatea asigurării încălzirii și a echilibrului în sistemul energetic, pe fondul întârzierilor în punerea în funcțiune a alternativelor. [...]
