Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Ministerul Economiei a propus mai multe programe de finanțare pentru firmele românești în bugetul pe 2026. Potrivit StartupCafe.ro, printre principalele scheme se numără noul program SME Eco-Tech finanțat din fonduri elvețiene, continuarea Startup Nation și plățile restante pentru beneficiarele programului Femeia Antreprenor. Toate aceste măsuri apar, deocamdată, într-o schiță de buget publicată de Ministerul Finanțelor, iar forma finală urmează să fie stabilită de Guvern și aprobată ulterior de Parlament.
Una dintre noutățile propuse este programul SME Eco-Tech, finanțat prin Programul de cooperare elvețiano-român. Acesta este implementat în România de Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) și are ca scop sprijinirea investițiilor tehnologice în companiile mici și mijlocii.
În proiectul de buget pentru 2026 sunt prevăzute:
Programul este planificat până în 2029 și are o valoare totală de 288,8 milioane lei, dintre care:
Schema se adresează firmelor mici și mijlocii (10–249 angajați), iar microîntreprinderile nu sunt eligibile.
Principalele condiții ale finanțării:
| Element | Valoare |
|---|---|
| Grant maxim | 40% din proiect |
| Valoare maximă grant | 50.000 CHF |
| Valoare minimă proiect | 668.100 lei |
| Credit bancar minim | 400.860 lei |
Investițiile eligibile vizează echipamente pentru:
Accesul la finanțare se va face după principiul „primul venit – primul servit”, prin înscriere online pe platforma MEDAT.
Programul Startup Nation, ediția a patra, lansată în 2024, continuă și în 2026 cu finanțare în buget.
Pentru anul 2026 sunt prevăzute:
Schema este finanțată în principal din fonduri europene, aproximativ 360 milioane euro, prin Fondul Social European Plus.
Prin program, beneficiarii pot obține finanțări de până la 250.000 lei (aproximativ 50.000 euro) pentru lansarea sau dezvoltarea unei afaceri.
Datele transmise de Ministerul Economiei arată că:
Programul urmărește finanțarea a 7.750 de firme.
În bugetul pentru 2026 sunt prevăzute fonduri și pentru plata beneficiarilor din programul Femeia Antreprenor 2024, unde finanțările nu au fost achitate până acum.
În total:
În schița bugetului sunt incluse:
Ministerul Economiei a propus fonduri și pentru alte scheme tradiționale de sprijin pentru antreprenori:
Surse citate de StartupCafe.ro au precizat însă că șansele ca aceste trei programe să fie relansate în 2026 sunt relativ reduse.
Forma finală a finanțărilor pentru mediul de afaceri va depinde de proiectul de buget pe care Guvernul îl va trimite Parlamentului și de modificările adoptate ulterior de legislativ.
Recomandate
România pierde 458,7 milioane de euro (aprox. 2,3 miliarde lei) din cererea nr. 3 de plată din PNRR , iar disputa politică PSD–PNL mută atenția de la problema de fond: întârzierile și calitatea reformelor care condiționează banii europeni, potrivit Digi24 . Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru , a anunțat că suma este pierdută „din cauza reformelor întârziate sau făcute prost în anii trecuți”, în contextul cererii nr. 3 de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Miza economică: bani pierduți din PNRR pe fondul reformelor ratate Suma de 458,7 milioane de euro reprezintă o reducere a încasărilor așteptate prin PNRR, mecanismul prin care România primește fonduri europene condiționat de îndeplinirea unor reforme și investiții asumate. În material nu sunt detaliate componentele exacte care au dus la pierdere, dincolo de explicația generală legată de întârzieri și implementare deficitară. Reacții politice: acuzații încrucișate între PSD și PNL Anunțul a generat reacții din partea europarlamentarilor celor două partide aflate în competiție pe tema responsabilității. Victor Negrescu (PSD): critică abordarea Guvernului Bolojan și „planul scris în grabă” Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, susține că actualul guvern condus de Ilie Bolojan a avut timp „din decembrie 2023 până în noiembrie 2025” să facă modificări și să negocieze cu Comisia Europeană, însă „rezultatele nu au venit”. Negrescu descrie PNRR drept „un plan scris în grabă”, cu reforme „insuficient pregătite”, fără legătură cu capacitatea administrativă și fără „asumare politică serioasă”. El mai afirmă că, „pe ultima sută de metri”, guvernul ar încerca să repare întârzierile prin reforme făcute „pe fugă” și cere, explicit, un „manager mai bun și mai implicat” în locul premierului. Siegfried Mureșan (PNL): „Bolojan a salvat 350 milioane euro”, vina ar fi la Guvernul Ciolacu Siegfried Mureșan, europarlamentar liberal, prezintă situația ca pe un rezultat pozitiv parțial, afirmând că „Ilie Bolojan a salvat 350 milioane Euro”, bani care ar fi fost „aproape pierduți” din cauza neîndeplinirii angajamentelor de către guvernul condus de Marcel Ciolacu. Mureșan acuză fostul executiv că a depus cererea de plată nr. 3 în decembrie 2023 „cu multe reforme neîndeplinite” și afirmă că reformele ar fi fost reluate ulterior, inclusiv cele necesare pentru cererea nr. 3, menționând reforma pensiilor magistraților . Ce rămâne neclar din informațiile disponibile Materialul indică pierderea de 458,7 milioane de euro și explică motivul la nivel general (reforme întârziate sau prost făcute), însă nu precizează ce jaloane sau reforme concrete au generat corecția și nici dacă există posibilitatea recuperării ulterioare a unei părți din sumă. [...]
Comisia Europeană a deblocat 350 milioane euro din PNRR , după ce România a îndeplinit o parte din reformele restante aferente cererii de plată nr. 3, potrivit News . Miza economică este dublă: o parte din banii blocați de peste doi ani intră în țară, dar o altă parte din finanțare se pierde din cauza întârzierilor la reforme. Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan susține că cererea de plată nr. 3 a fost depusă în decembrie 2023 „cu multe reforme neîndeplinite” de către Guvernul condus de Marcel Ciolacu, iar ulterior Guvernul Bolojan ar fi preluat și finalizat reforme necesare, inclusiv reforma pensiilor magistraților , ceea ce a permis deblocarea unei tranșe. Ce sume sunt în joc la cererea de plată nr. 3 Din informațiile prezentate în material, situația se împarte între bani recuperați și bani pierduți: 350 de milioane euro (aprox. 1,75 miliarde lei) au fost eliberați de Comisia Europeană dintr-un total de 800 milioane euro care erau blocați de „mai mult de doi ani”, potrivit lui Mureșan. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, afirmă că România pierde 458,7 milioane euro (aprox. 2,29 miliarde lei) din cauza reformelor „întârziate, incomplete sau făcute prost” în anii trecuți. Tot Pîslaru indică faptul că, din aceeași cerere, suma totală recuperată este de 350,7 milioane euro (aprox. 1,75 miliarde lei) , bani care inițial fuseseră suspendați. De ce contează: costul întârzierilor la reforme Deși deblocarea parțială aduce lichiditate și reduce presiunea pe finanțarea proiectelor din PNRR, pierderea anunțată de minister indică un cost direct al întârzierilor și al implementării defectuoase a reformelor asumate. În termeni practici, asta înseamnă mai puțini bani europeni disponibili pentru investiții și o presiune mai mare pe buget, dacă proiectele trebuie continuate din surse interne. În material nu sunt oferite detalii suplimentare despre calendarul următoarelor plăți sau despre reformele rămase neîndeplinite, dincolo de referirea la pensiile magistraților. [...]
România pierde acum 458,7 milioane euro (aprox. 2,3 miliarde lei) din PNRR , iar europarlamentarul PSD Victor Negrescu pune această pierdere pe seama „managementului deficitar” al Guvernului condus de Ilie Bolojan , susținând că eșecul reformelor „nu mai poate fi cosmetizat”, potrivit G4Media . Miza economică este directă: bani europeni pierduți, investiții amânate și un risc mai mare de tăieri suplimentare dacă întârzierile continuă până la termenul-limită din 2026. Negrescu afirmă că pierderea este legată de cererea de plată nr. 3, unde România ratează fonduri din cauza jaloanelor (ținte și condiții) neîndeplinite. În același timp, el susține că există soluții pentru „a salva restul fondurilor”, dar doar „dacă există dialog” și o schimbare de abordare. Ce bani se pierd și de ce contează În postarea citată, Negrescu indică faptul că România „pierde în acest moment aproximativ 458,7 milioane de euro” din cererea de plată nr. 3, din cauza jaloanelor neîndeplinite. El leagă situația de lipsa rezultatelor după o perioadă în care Guvernul ar fi avut timp să facă modificări și să le negocieze cu Comisia Europeană. Pe lângă pierderea din cererea de plată, europarlamentarul mai afirmă că actualul guvern „a renunțat la miliarde de euro” disponibile sub formă de împrumuturi cu dobânzi mici și avertizează că, dacă întârzierile continuă, România ar putea ajunge la „pierderi de miliarde de euro” din întregul mecanism. Critica de fond: reforme „pe fugă” și risc de credibilitate Negrescu susține că problemele nu sunt o surpriză și că a avertizat încă de la început că modul în care a fost construit PNRR poate duce la astfel de blocaje: un plan „scris în grabă”, cu reforme insuficient pregătite, fără o legătură reală cu capacitatea administrativă și fără „o asumare politică serioasă”. El critică și încercarea de a recupera întârzierile „pe ultima sută de metri” prin reforme făcute în grabă „doar pentru a bifa la capitolul imagine”, argumentând că reformele „nu se improvizează”. În evaluarea sa, efectele sunt deja vizibile: „bani pierduți, credibilitate afectată și investiții întârziate”. Ce soluții invocă pentru a limita pierderile Negrescu spune că România ar putea salva o parte din banii necheltuiți folosind un mecanism pe care susține că l-a promovat la nivelul Parlamentului European. Printre opțiunile menționate: mutarea unei părți din sumele necheltuite către noi instrumente financiare, pentru finanțarea proiectelor deja începute; includerea unor proiecte „cu dublă utilizare”, care ar putea continua după termenul din august 2026. Contextul deciziei pe cererea de plată nr. 3 În același material este menționat și anunțul ministrului Investițiilor și Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru: România recuperează 350,7 milioane euro (aprox. 1,75 miliarde lei) din sumele suspendate inițial, dar pierde 458,7 milioane euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau „făcute prost” în anii trecuți. Pentru mediul economic, mesajul-cheie rămâne că blocajele de reformă din PNRR se traduc în bani pierduți și proiecte întârziate, iar fereastra de corecție se îngustează pe măsură ce se apropie termenul-limită din 2026. [...]
România pierde definitiv 458,7 milioane euro (aprox. 2,28 miliarde lei) din cererea de plată 3 din PNRR , deși a reușit să deblocheze 350,7 milioane euro (aprox. 1,75 miliarde lei) din sumele suspendate inițial, potrivit G4Media , care citează anunțul ministrului Investițiilor și Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru . Miza economică imediată este că o parte relevantă din finanțarea aferentă CP3 nu mai poate fi recuperată, pe fondul reformelor evaluate ca întârziate, incomplete sau implementate necorespunzător. Ministrul spune că a primit „ieri seară” evaluarea Comisiei Europene pentru Cererea de plată nr. 3 (CP3), depusă de România la 15 decembrie 2023. Comisia a decis în mai 2025 suspendarea parțială a unor sume, iar România a transmis justificări suplimentare pe 28 noiembrie 2025, însă patru jaloane „importante” nu au fost considerate rezolvate corespunzător. Ce sume au fost recuperate și unde rămân pierderile Potrivit ministrului, recuperarea de 350,7 milioane euro vine după un proces de discuții tehnice, clarificări și negocieri cu Comisia Europeană, derulat împreună cu experții ministerului și cu instituțiile responsabile. În detaliu, Pîslaru indică următoarele componente: Pensiile speciale : din 231 milioane euro suspendate inițial, România recuperează 166 milioane euro . Ministrul afirmă că implicarea premierului Ilie Bolojan a fost „decisivă”, iar Comisia Europeană a confirmat îndeplinirea cerințelor prin Legea nr. 24/2026 . AMEPIP și guvernanța companiilor de stat : România recuperează 132 milioane euro , ministrul menționând rolul vicepremierului Oana Gheorghiu în accelerarea reformei. Companiile de stat din energie (inclusiv Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica): Comisia a constatat probleme la selecția și numirile din consiliile de administrație (numiri politice, proceduri neclare, criterii aplicate incorect, mandate incomplete, lipsa indicatorilor de performanță). Pentru acest jalon, România pierde 180 milioane euro și recuperează 48 milioane euro . Companiile de stat din transporturi (CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex, CFR Călători): Comisia a indicat proceduri nefinalizate, probleme de conflict de interese și numiri care nu au respectat standardele cerute. România pierde 15,4 milioane euro și recuperează 4,5 milioane euro . De ce contează: vulnerabilitatea rămâne la guvernanța companiilor de stat Mesajul central al ministrului este că România a recuperat bani acolo unde a existat „voință politică”, dar a pierdut sume mari în special în zona companiilor de stat, unde reformele au fost amânate. În evaluarea prezentată, tocmai calitatea guvernanței corporative (selecții transparente, criterii de competență, indicatori de performanță) rămâne punctul sensibil care poate continua să genereze corecții și pierderi de finanțare. Informațiile provin din anunțul ministrului Dragoș Pîslaru, făcut după primirea evaluării Comisiei Europene pentru CP3. [...]
Guvernul pregătește două mecanisme financiare noi pentru a accelera plățile din PNRR , iar premierul Ilie Bolojan spune că luni va publica, pe ministere, situația întârzierilor, pentru a face vizibil „unde suntem exact”, potrivit Digi24 . Miza, în formularea premierului, este evitarea pierderii banilor europeni, „cel puțin din componenta de grant” (finanțare nerambursabilă), în condițiile în care finalizarea procedurilor ar trebui făcută până la finalul lunii august. Bolojan a spus că a avut întâlniri la toate ministerele pentru a evalua „situația reală la zi”. Ce se schimbă: două proiecte de ordonanță pentru deblocarea plăților Executivul a analizat în primă lectură două proiecte de ordonanță de urgență (OUG), propuse de Ministerul Finanțelor, care ar urma să creeze „două mecanisme suplimentare” pentru a ușura absorbția fondurilor europene. Principalele măsuri descrise de premier: Mecanism de finanțare pentru plăți rapide către beneficiari : plățile ar urma să fie făcute „imediat” către beneficiari printr-un mecanism pus la dispoziție de Ministerul Finanțelor, iar închiderea decontărilor s-ar face ulterior, către Finanțe, după procedurile normale. Bolojan a motivat măsura prin faptul că procedurile actuale sunt lente, iar unele ministere nu reușesc decontările din cauza capacității administrative sau a complexității. Împrumuturi prin Trezorerie pentru autorități locale : pentru situațiile în care autoritățile locale au cheltuieli neeligibile de acoperit și nu mai pot contracta împrumuturi de pe piețele private (din lipsă de capacitate financiară sau din cauza atingerii pragului de îndatorare). Premierul a indicat un plafon de 2 miliarde de lei pentru ca autoritățile locale să poată cofinanța aceste cheltuieli, astfel încât proiectele să fie finalizate până la sfârșitul lunii august. Ce urmează luni: raportare publică pe ministere și adoptarea OUG Bolojan a anunțat că luni vor fi făcute publice „toate datele” privind stadiul absorbției pe fiecare minister în parte, iar cele două ordonanțe ar urma să fie adoptate în ședința de guvern din aceeași zi. „Vom face luni publice toate datele legate de stadiul de absorbţie a fondurilor europene pe fiecare minister în parte, ca să se ştie exact unde suntem în momentul de faţă.” [...]
Peste 2.232 de investiții de 10 miliarde de lei ar urma să fie închise până în 2026 , ceea ce pune presiune pe capacitatea de execuție a autorităților locale și a instituțiilor din subordinea Ministerului Mediului, în condițiile în care proiectele vizează servicii de bază precum apă-canal și managementul deșeurilor, cu impact direct pentru milioane de oameni, potrivit Agerpres . Ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu , a declarat într-o conferință de presă că peste șapte milioane de români vor fi „direct deserviți” de aceste investiții, care includ proiecte finanțate prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) și proiecte care au pierdut finanțarea din PNRR și au fost mutate la AFM (Administrația Fondului pentru Mediu). Valoarea totală indicată este de 10 miliarde de lei, iar termenul avansat pentru finalizare este „anul acesta” sau, cel târziu, anul viitor. „În total, vorbim de proiecte care valorează 10 miliarde de lei, care vor putea să fie anul acesta, în majoritate absolută, finalizate și dacă nu vor fi finalizate anul acesta, cel târziu anul viitor au toate premisele să fie finalizate.” În aceeași intervenție, Buzoianu a spus că 3,8 milioane de oameni ar urma să fie ajutați de proiectele locale de management al deșeurilor și că „milioane de români” vor avea acces la apă și canalizare prin proiectele finanțate. Ministra a indicat că proiectele pot fi consultate pe o „hartă oficială” publică, cu date despre primării, termene, valori și populația deservită. Bugetul de investiții la „Apele Române” și proiecte preluate din PNRR Pentru Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) , bugetul de investiții este de aproximativ 250 de milioane de lei, pentru lucrări precum poldere, diguri și baraje, a mai spus ministra. Ea a adăugat că peste 50% din sumele alocate la capitolul „Bunuri și servicii” ar urma să meargă către mentenanța infrastructurii hidrotehnice, ceea ce ar ridica nivelul resurselor efective pentru acest segment. Pe lângă cele 250 de milioane de lei, Buzoianu a menționat încă 260 de milioane de lei din bugetul național, destinați investițiilor în infrastructură critică împotriva inundațiilor. Totodată, a vorbit despre cinci proiecte majore preluate din PNRR, pentru care „nu mai existau banii necesari” și care, potrivit declarațiilor sale, nu fuseseră finalizate și nici începute la momentul preluării mandatului: Cuceu, Rovinari, Frumoasa, Surduc și Lacul Roșu. Unde se duc investițiile: distribuție pe bazine hidrografice Datele prezentate indică o distribuție a investițiilor în toate bazinele hidrografice, de la Maramureș la litoral, atât pentru lucrări în execuție, cât și pentru pregătirea unor proiecte noi. Exemplele menționate includ: Someș-Tisa: investiții de peste 40 milioane lei, pentru siguranța acumulărilor și protecția infrastructurii critice; Crișuri: peste 33 milioane lei; Mureș: proiectul Corund–Praid (22,6 milioane lei), indicat ca prioritate în contextul incidentelor din 2025, cu rol în protejarea a peste 6.500 de oameni și a Salinei Praid; Banat: peste 32 milioane lei, inclusiv pentru siguranța acumulării Surduc și lucrări pe pârâul Nădrag și râul Bega; Argeș-Vedea: intervenții „în premieră” pentru siguranța hidrologică a Capitalei, prin lucrări și studii privind salba de lacuri Colentina și Lacul Văcărești. Ministra a mai enumerat investiții în bazinul Buzău–Ialomița (inclusiv pe brațul Borcea, modernizarea acumulării Paltinu și sisteme de avertizare în zona Siriu), în Siret (amenajarea râului Trotuș, conservarea Lacului Roșu și protejarea Mănăstirii Sucevița – patrimoniu UNESCO), în Prut–Bârlad (zone afectate de inundațiile din 2024, în special Galați și Vaslui) și în Dobrogea și pe litoral (Techirghiol, faleze, infrastructură de apărare la Dunăre și documentații privind utilizarea plajelor). De ce contează Miza economică și operațională este comprimarea într-un interval scurt a unui portofoliu de peste 2.232 de proiecte, în valoare de 10 miliarde de lei, cu livrabile care țin de infrastructură publică esențială (apă, canalizare, deșeuri, protecție la inundații). În practică, atingerea termenelor depinde de ritmul de execuție și de capacitatea beneficiarilor de a închide proiectele în 2026, așa cum a indicat ministra. [...]
