Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Bruxelles-ul a reluat discuțiile cu viitorul guvern ungar pentru a debloca circa 17 miliarde de euro (aprox. 85 miliarde lei) din fonduri UE înghețate, într-un demers care poate decide dacă Budapesta mai prinde la timp o parte din banii din planul de redresare post-pandemie, potrivit G4Media.
O delegație a Comisiei Europene și reprezentanți de rang înalt ai viitorului guvern ungar au avut în acest weekend prima întâlnire după alegerile de duminica trecută, cu discuții tehnice despre deblocarea fondurilor comunitare reținute pentru Ungaria. Comisia a transmis, într-un comunicat de duminică, că întâlnirile au fost „o primă ocazie” pentru discuții concrete privind pașii necesari pentru „progrese reale”, iar eforturile vor continua.
Potrivit informațiilor preluate de G4Media, contactele urmăresc identificarea modalităților de a activa urgent livrarea a aproximativ 17 miliarde de euro (aprox. 85 miliarde lei) din fonduri de redresare și coeziune, pe care Comisia le reține invocând preocupări legate de corupție și de statul de drept. În material se menționează că aceste încălcări sunt atribuite actualului prim-ministru Viktor Orban.
Din total, 9,6 miliarde de euro (aprox. 48 miliarde lei) sunt din fondul de redresare post-pandemie, care poate fi accesat doar după îndeplinirea reformelor convenite cu Bruxelles-ul și doar până la sfârșitul lunii august a acestui an, notează EFE, citată în articol.
Comisia Europeană indică faptul că discuțiile tehnice vor continua, însă materialul nu oferă un calendar sau condiții detaliate pentru deblocare, dincolo de referirea la reformele necesare și la termenul-limită de la finalul lunii august pentru componenta de redresare post-pandemie.
Recomandate
Guvernul pregătește o modificare legislativă care ar permite recepția intermediară a proiectelor din PNRR finalizate, dar încă neracordate la rețeaua electrică , pentru a evita corecții sau pierderi financiare pe fonduri europene din cauze care țin de durata racordării și de distribuitori, potrivit Agerpres . Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat sâmbătă, la Deva, că propunerea de modificare legislativă ar urma să fie formulată săptămâna viitoare și ar introduce o procedură intermediară „înainte de recepția finală”, astfel încât lucrările să poată fi considerate recepționate pe componentele esențiale ale proiectului. De ce contează: riscul de corecții pe proiecte întârziate din motive externe Bolojan a argumentat că racordarea la energie este o etapă care „depinde de distribuitori” și poate dura mult, iar în aceste condiții consideră „anormal” ca un proiect finanțat din fonduri europene să fie penalizat dacă întârzierea nu este imputabilă autorității contractante. „Sistemele noastre de racord la energie sunt lungi, depind de distribuitori, depind de capacitatea acestora și este anormal să ai o corecție pe un astfel de proiect sau pierderi financiare dacă lucrurile nu sunt întârziate din cauza ta”, a spus Ilie Bolojan. Negocieri cu Comisia Europeană și calendarul următor Premierul interimar a precizat că tema a fost discutată în această săptămână în negocierile cu Comisia Europeană, iar măsura ar viza „mii de proiecte” aflate în derulare la nivel național. El a mai spus că intenția este ca informațiile să fie comunicate săptămâna viitoare către primării, după finalizarea aspectelor încă în negociere pe componenta PNRR, împreună cu echipele tehnice ale Comisiei Europene. Bolojan a reamintit și termenul-limită indicat pentru proiectele finanțate prin PNRR: acestea trebuie finalizate până la sfârșitul lunii august, în condițiile în care, potrivit lui, în țară sunt deschise „mii de șantiere”. [...]
România este la un pas să încaseze 2,62 miliarde euro (aprox. 13,1 miliarde lei) din PNRR, bani nerambursabili care ar reduce presiunea pe buget într-un moment de consolidare fiscală , potrivit Profit . Ministerul Finanțelor anunță că cererea de plată nr. 4 a trecut de avizul Comitetului Economic și Financiar (CEF), iar plata efectivă ar urma să fie autorizată după ultima etapă procedurală din UE. Ce mai lipsește pentru plata efectivă După avizul CEF, următorul pas este etapa finală de „comitologie” (procedura prin care statele membre validează, în comitet, decizia Comisiei) în cadrul Comitetului privind Mecanismul de Redresare și Reziliență. Aceasta este programată în cursul lunii iunie, iar abia ulterior Comisia Europeană poate adopta decizia de plată. Comisia transmisese în luna mai evaluarea preliminară către CEF, care avea la dispoziție patru săptămâni pentru aviz. Ministerul Finanțelor spune acum că acest aviz a fost obținut. De ce contează: cerere „fără suspendări” și impact bugetar Cererea de plată nr. 4 include 38 de jaloane și 24 de ținte, evaluate favorabil de Comisia Europeană la 14 mai 2026. Este o cerere „fără suspendări”, ceea ce înseamnă că toate jaloanele și țintele incluse au fost considerate îndeplinite satisfăcător. Fondurile aferente acestei cereri sunt nerambursabile (granturi). Ministerul Finanțelor le leagă direct de finanțarea investițiilor publice și de reducerea presiunii asupra bugetului național, într-un context în care consolidarea fiscală trebuie să continue. Cât ar ajunge România să absoarbă după această tranșă Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) are în forma actuală 21,41 miliarde euro, din care 13,57 miliarde euro granturi și 7,84 miliarde euro împrumuturi. După autorizarea plății aferente cererii nr. 4, sumele primite de România prin PNRR ar ajunge la aproximativ 12,97 miliarde euro (inclusiv prefinanțarea), adică o rată de absorbție de aproximativ 61% din alocarea totală. Calendarul-limită până în 2026 A patra cerere de plată a fost depusă la 19 decembrie 2025, iar viteza de evaluare la nivel european este relevantă deoarece mecanismul intră în ultima fază de implementare. Conform calendarului european: jaloanele și țintele din PNRR trebuie îndeplinite până la 31 august 2026 ; ultima cerere de plată trebuie transmisă Comisiei Europene până la 30 septembrie 2026 . În evaluarea europeană citată se menționează progrese în domenii precum revizuirea sistemului fiscal și modernizarea procedurilor de administrare fiscală, iar în opinia CEF se arată că nu există dovezi privind o inversare a măsurilor asociate jaloanelor și țintelor îndeplinite anterior. „PNRR rămâne una dintre principalele surse de finanțare pentru investițiile României într-o perioadă în care consolidarea fiscală trebuie să continue”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. [...]
România a încasat peste 1,1 miliarde euro din FEADR , bani care intră efectiv în bugetul de stat și acoperă plăți deja făcute către fermieri și investiții rurale, potrivit AgroInfo . Suma rambursată de Comisia Europeană este de 1.118.908.104,67 euro (aprox. 5,6 miliarde lei ) și reprezintă decontarea plăților efectuate și raportate de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) pentru investiții în sectorul agroindustrial, dezvoltarea comunităților rurale și plăți compensatorii acordate fermierilor pentru pierderi de venit asociate măsurilor de mediu și climă, bunăstării animalelor și agriculturii ecologice. Cea mai recentă tranșă a fost plătită integral „zilele trecute”, pe 27 mai , și se ridică la 203.882.503,4 euro (aprox. 1,0 miliard lei ). Potrivit declarațiilor citate în material, banii acoperă fondurile solicitate de AFIR prin declarația de cheltuieli pentru perioada ianuarie–martie 2026 , aferentă decontării plăților făcute din bugetul național în primul trimestru către fermieri, procesatori, antreprenori și autorități publice care au realizat investiții în agricultură și dezvoltare rurală, precum și pentru măsurile de mediu și climă. De ce contează: presiune mai mică pe buget și continuitate la plăți Rambursările din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) reduc presiunea de finanțare pe termen scurt asupra bugetului național, în condițiile în care plățile către beneficiari sunt făcute inițial din resurse interne și apoi decontate de Comisia Europeană. În același timp, fluxul de rambursare este un indicator operațional pentru capacitatea administrației de a raporta cheltuieli eligibile și de a menține ritmul de finanțare pentru proiecte și scheme compensatorii. Cum funcționează rambursarea Conform procedurii descrise, declarația de cheltuieli pentru ianuarie–martie 2026 a fost încărcată în sistemul informatic folosit pentru schimbul de date între statele membre și Comisia Europeană, iar după verificare, Comisia a rambursat fondurile solicitate în termenul maxim de 45 de zile . În material este citat directorul general al AFIR, Adrian Chesnoiu , care leagă rambursarea de corectitudinea gestionării fondurilor și de capacitatea de atragere a banilor europeni: „Fondurile rambursate de Comisia Europeană pentru plățile efectuate de AFIR au ajuns la peste 1,1 Miliarde de euro în actualul exercițiu financiar european aferent Politicii Agricole Comune 2023 – 2027, bani care au intrat efectiv la Bugetul de stat al României.” [...]
Ungaria riscă să piardă bani europeni din cauza întârzierilor la implementare , după ce Bruxelles-ul a deblocat recent fonduri care depășesc capacitatea actuală a administrației de a le cheltui în termenele UE, potrivit Ziarul Financiar , care citează Financial Times. După victoria electorală din aprilie, noua administrație condusă de premierul Péter Magyar a început rapid negocieri cu Comisia Europeană pentru acces la fondurile înghețate în anii precedenți, pe fondul disputelor legate de statul de drept din perioada guvernării Viktor Orbán. Săptămâna trecută, Bruxelles-ul a aprobat deblocarea a 16,4 miliarde de euro, iar discuțiile continuă pentru alte sume. Miza: termene-limită strânse și proiecte care trebuie refăcute Problema imediată pentru Budapesta nu mai este obținerea banilor, ci viteza cu care poate pregăti și executa proiectele înainte de expirarea termenelor europene. Ministrul transporturilor și investițiilor, Dávid Vitézy, spune că există proiecte care au trebuit renegociate complet, iar întrebarea practică este ce poate fi implementat realist până la 31 august, termen asociat îndeplinirii condițiilor pentru accesarea fondurilor din programul post-pandemie. „Există liste întregi de proiecte care au trebuit renegociate complet.” Oficialii ungari admit, în acest context, că urmează o cursă contracronometru pentru aprobarea proiectelor și validarea lor de către miniștrii de finanțe ai UE. Ce fonduri sunt în joc și cum încearcă guvernul să accelereze absorbția Fondul european de redresare și reziliență (RRF) – mecanismul post-pandemie – are o valoare totală de 577 miliarde de euro și a fost creat în 2021 pentru relansarea economiilor afectate de COVID-19. Potrivit ministrului Vitézy, Comisia Europeană ar fi avut inițial o poziție de 4-5 miliarde de euro pentru Ungaria, însă negocierile din ultimele săptămâni au dus la creșterea sumei aprobate. Pentru a accelera procesul, guvernul Péter Magyar a implementat rapid reformele cerute de Bruxelles în materie de anticorupție și stat de drept și a eliminat o portiță legislativă care permitea fostului regim Orbán să evite jurisdicția Parchetului European în cazurile de fraudă cu fonduri UE. În paralel, autoritățile de la Budapesta au reclasificat proiecte europene în valoare de 3,7 miliarde de euro pentru a putea fi finanțate prin mecanismul post-pandemie, inclusiv achiziția unor noi tramvaie pentru rețeaua de transport public din capitală. Ce urmează Chiar dacă deblocarea fondurilor reduce presiunea politică pe relația Budapesta–Bruxelles, riscul operațional rămâne: dacă proiectele nu sunt aprobate și implementate la timp, Ungaria poate ajunge în situația de a avea bani disponibili pe hârtie, dar greu de transformat în investiții efective în termenele UE. [...]
Comisia Europeană deblochează 16,4 miliarde de euro pentru Ungaria (aprox. 82,4 miliarde lei), într-o mișcare care leagă explicit accesul la bani de progrese măsurabile pe statul de drept și de întărirea mecanismelor anticorupție, potrivit G4Media . Din suma totală, 14,2 miliarde de euro (aprox. 71,4 miliarde lei) devin disponibile „imediat”, după ce fuseseră blocate la Bruxelles în mandatul fostului premier Viktor Orbán. Restul de 2,2 miliarde de euro (aprox. 11,1 miliarde lei) ar urma să fie deblocate ulterior, condiționat de „unele progrese” suplimentare ale guvernului de la Budapesta, conform declarațiilor președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , după întâlnirea de vineri de la Bruxelles cu noul premier ungar, Péter Magyar. Cum se împarte suma și ce intră în plată imediat Conform informațiilor prezentate, pachetul anunțat include: 10 miliarde de euro (aprox. 50,3 miliarde lei) sub formă de granturi și împrumuturi avantajoase din Fondul de redresare al UE (instrumentul post-criză); 4,2 miliarde de euro (aprox. 21,1 miliarde lei) din fonduri de coeziune, disponibile imediat; 2,2 miliarde de euro (aprox. 11,1 miliarde lei) din fonduri de coeziune, condiționate de progrese suplimentare. Pentru mediul economic, miza este capacitatea statului ungar de a reporni finanțarea proiectelor publice și a investițiilor cofinanțate din bani europeni, după o perioadă de blocaj care a afectat predictibilitatea fluxurilor de capital către economie. Vizita comisarului pentru Justiție: condiționalitatea rămâne în centrul discuțiilor În acest context, comisarul european pentru democrație, justiție, statul de drept și protecția consumatorilor, Michael McGrath , urmează să meargă marți la Budapesta pentru discuții cu noul guvern privind pregătirea raportului din 2026 despre statul de drept și reformele cerute de Comisie. Agenda include întâlniri atât cu reprezentanți ai Adunării Naționale, cât și cu membri ai guvernului, iar Comisia Europeană a indicat că discuțiile vizează în principal reforma legislativă și garanțiile instituționale. „Discuțiile se vor concentra asupra agendei de reformă legislativă, inclusiv asupra măsurilor de consolidare a statului de drept, de protejare în continuare a drepturilor fundamentale și de protejare a libertății mass-media.” Semnal suplimentar pe zona anticorupție: intenția de aderare la Parchetul European Un element cu impact direct asupra protecției bugetului UE este faptul că, la 29 mai, Ungaria a notificat oficial Comisia Europeană cu privire la intenția de a se alătura Parchetului European (EPPO) , instituția care investighează fraude și corupție cu fonduri europene. În comunicarea citată, acest pas este prezentat ca relevant pentru întărirea protecției intereselor financiare ale Uniunii și pentru combaterea fraudei și corupției care afectează bugetul UE. În perioada următoare, rămâne de urmărit dacă progresele invocate de Comisie se traduc în modificări legislative și instituționale care să susțină deblocarea integrală a fondurilor, inclusiv a tranșei condiționate de 2,2 miliarde de euro. [...]
UE deblochează 16,4 mld. euro pentru Ungaria, un impuls bugetar major după schimbarea de guvern , potrivit Al Jazeera . Decizia vine după primele reforme inițiate de noul premier Peter Magyar și poate aduce primele plăți înainte de finalul anului, dacă Budapesta bifează pașii ceruți de Bruxelles. Comisia Europeană, prin președinta Ursula von der Leyen, a anunțat că blocul comunitar este pregătit să elibereze fonduri care fuseseră înghețate în perioada în care Viktor Orbán era la putere. Sub Orbán, UE a blocat aproximativ 18 miliarde de euro (21 mld. dolari) destinate Budapestei, invocând derapaje democratice, corupție și modul de tratare a chestiunilor legate de drepturile persoanelor LGBTQ. Cum se împarte suma și ce condiții rămân Pachetul anunțat totalizează 16,4 miliarde de euro (19 mld. dolari) și include: 10 miliarde de euro (11,6 mld. dolari) din fondul de redresare „Next Generation EU” (instrumentul post-COVID al UE); 4,2 miliarde de euro (4,8 mld. dolari) din fonduri de coeziune; încă 2,2 miliarde de euro (2,5 mld. dolari), pe măsură ce reformele sunt finalizate. Von der Leyen a legat explicit deblocarea banilor de ritmul reformelor, afirmând că în doar câteva săptămâni Magyar a împins înainte schimbări „așteptate de mult timp”. De ce contează economic: 13% din buget, potrivit lui Magyar Peter Magyar a numit acordul un „moment istoric” și a spus că guvernul „a luptat pentru fiecare cent”. El a susținut că fondurile europene reprezintă aproximativ 13% din bugetul Ungariei și că vor fi folosite pentru reconstrucție, relansarea economiei, refacerea și dezvoltarea serviciilor publice și creșterea competitivității companiilor ungare, inclusiv a întreprinderilor mici și mijlocii. Semnale politice și calendar: primele plăți ar putea veni până la finalul anului În plan intern, Al Jazeera notează câteva mișcări timpurii ale noului executiv: majoritatea parlamentară a lui Magyar a votat renunțarea la planurile lui Orbán de retragere din Curtea Penală Internațională , iar poliția a anunțat că nu va interzice parada Pride de luna viitoare la Budapesta, după ce anul trecut evenimentul fusese interzis. Cea mai mare parte a fondurilor înghețate provine din mecanismul de redresare post-COVID, iar Ungaria avea termen până la finalul lunii august pentru a prezenta un nou plan. Oficialii UE citați de publicație spun că, dacă toate etapele sunt îndeplinite la timp, Budapesta ar putea primi prima tranșă înainte de sfârșitul anului. [...]
