Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Bruxelles-ul a reluat discuțiile cu viitorul guvern ungar pentru a debloca circa 17 miliarde de euro (aprox. 85 miliarde lei) din fonduri UE înghețate, într-un demers care poate decide dacă Budapesta mai prinde la timp o parte din banii din planul de redresare post-pandemie, potrivit G4Media.
O delegație a Comisiei Europene și reprezentanți de rang înalt ai viitorului guvern ungar au avut în acest weekend prima întâlnire după alegerile de duminica trecută, cu discuții tehnice despre deblocarea fondurilor comunitare reținute pentru Ungaria. Comisia a transmis, într-un comunicat de duminică, că întâlnirile au fost „o primă ocazie” pentru discuții concrete privind pașii necesari pentru „progrese reale”, iar eforturile vor continua.
Potrivit informațiilor preluate de G4Media, contactele urmăresc identificarea modalităților de a activa urgent livrarea a aproximativ 17 miliarde de euro (aprox. 85 miliarde lei) din fonduri de redresare și coeziune, pe care Comisia le reține invocând preocupări legate de corupție și de statul de drept. În material se menționează că aceste încălcări sunt atribuite actualului prim-ministru Viktor Orban.
Din total, 9,6 miliarde de euro (aprox. 48 miliarde lei) sunt din fondul de redresare post-pandemie, care poate fi accesat doar după îndeplinirea reformelor convenite cu Bruxelles-ul și doar până la sfârșitul lunii august a acestui an, notează EFE, citată în articol.
Comisia Europeană indică faptul că discuțiile tehnice vor continua, însă materialul nu oferă un calendar sau condiții detaliate pentru deblocare, dincolo de referirea la reformele necesare și la termenul-limită de la finalul lunii august pentru componenta de redresare post-pandemie.
Recomandate
Ungaria încearcă să recupereze rapid accesul la circa 17 miliarde de euro (aprox. 85 miliarde lei) din fonduri UE înghețate , iar primele discuții tehnice post-alegeri au avut loc la Bruxelles între o delegație a Comisiei Europene și reprezentanți de rang înalt ai viitorului guvern ungar, potrivit Antena 3 . Întâlnirea, desfășurată în acest weekend, a fost prima după alegerile de duminica trecută și a vizat „modalitățile de a avansa” în vederea deblocării fondurilor europene alocate Ungariei, blocate pe fondul preocupărilor legate de corupție și de statul de drept. „Întâlnirile au reprezentat o primă ocazie de a purta discuţii concrete privind modalităţile de a avansa şi de a înregistra progrese reale în vederea deblocării fondurilor UE alocate Ungariei, care sunt îngheţate din cauza preocupărilor legate de corupţie şi de statul de drept. Aceste eforturi necesare vor continua”, a transmis Comisia Europeană într-un comunicat. Miza: 17 miliarde de euro, cu un termen-limită apropiat pentru o parte din bani Potrivit informațiilor citate, contactele urmăresc identificarea unor soluții pentru „activarea urgentă” a livrării a aproximativ 17 miliarde de euro din fonduri de redresare și coeziune, pe care Comisia Europeană le reține din cauza încălcărilor statului de drept atribuite actualului prim-ministru Viktor Orbán . Din total, 9,6 miliarde de euro (aprox. 48 miliarde lei) sunt din fondul de redresare post-pandemie, bani pe care statele îi pot solicita doar după îndeplinirea reformelor convenite cu Comisia Europeană. În cazul Ungariei, termenul menționat este sfârșitul lunii august a acestui an . Ce urmează Comisia Europeană a indicat că discuțiile vor continua, însă materialul nu oferă un calendar pentru o decizie de deblocare și nici detalii despre reformele care ar urma să fie asumate sau accelerate de viitorul guvern ungar. [...]
Comisia Europeană deschide negocieri la Budapesta pentru deblocarea a peste 30 mld. euro din fondurile UE înghețate, într-un test rapid al capacității noului guvern ungar de a livra reforme cerute pe statul de drept, potrivit G4Media . O delegație a Comisiei Europene se deplasează la Budapesta pentru a începe discuțiile cu echipa partidului Tisza, condus de prim-ministrul ales Péter Magyar . Întâlnirea este programată vineri, a declarat purtătoarea de cuvânt a Comisiei, Paula Pinho, pentru Politico, citat de G4Media. Miza: bani blocați și un termen-limită strâns Obiectivul declarat al lui Péter Magyar este deblocarea a peste 30 de miliarde de euro din fondurile UE înghețate de Bruxelles din cauza preocupărilor legate de statul de drept. În plus, el se află sub presiune pentru a elibera aproximativ 10 miliarde de euro din fondurile de redresare pentru Covid-19, care, potrivit aceleiași surse, expiră la sfârșitul lunii august a acestui an. Întâlnirea are loc la cinci zile după alegerile generale de duminică, în urma cărora Magyar a pus capăt mandatului de 16 ani al lui Viktor Orbán, și cu câteva săptămâni înainte ca noul guvern să preia efectiv puterea. Orbán și miniștrii săi ar urma să rămână interimari cel puțin până pe 5 mai. Ce reforme sunt în joc Victoria partidului Tisza i-a adus o supermajoritate parlamentară, care ar permite adoptarea unor reforme ample. În material sunt menționate explicit direcții precum restabilirea independenței justiției, libertatea academică și pluralismul mass-media, în ideea de a inversa „ani de regres democratic”. Contextul imediat include și o convorbire telefonică între președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Péter Magyar, în care au fost discutate „prioritățile imediate”. Von der Leyen a transmis pe X că este nevoie de „muncă rapidă” pentru „restabilire, realiniere și reformă”, cu referire la statul de drept și valorile europene comune. După apel, Magyar a spus că ambele părți „au convenit asupra deblocării fondurilor UE destinate poporului maghiar” și că „Comisia va colabora îndeaproape cu noi pentru a respecta termenul limită extrem de strâns și a obține rezultate”. Primul Consiliu European fără Orbán, pe fondul tranziției de putere În paralel, Viktor Orbán nu va participa la reuniunea informală a Consiliului European din Cipru de săptămâna viitoare (23–24 aprilie), a declarat un oficial UE pentru Politico. Conform regulilor Consiliului, el ar urma să fie reprezentat de un alt lider național, iar în material este indicat ca posibil reprezentant premierul slovac Robert Fico. În articol este reamintit că Orbán a avut frecvent o influență conflictuală în Consiliu, folosind vetoul pentru a bloca sancțiuni împotriva Rusiei și ajutorul UE pentru Ucraina, iar președintele Consiliului, António Costa, i-a descris comportamentul drept „șantaj” și „complet inacceptabil” la summitul liderilor UE de luna trecută. [...]
Comisia Europeană condiționează deblocarea fondurilor UE pentru Ungaria de 27 de reforme, iar miza imediată este accesul la circa 35 de miliarde de euro (aprox. 174 miliarde lei) blocate , după schimbarea de putere de la Budapesta, potrivit Antena 3 . Bruxelles-ul a început discuții cu premierul desemnat Péter Magyar și leagă explicit banii de măsuri anticorupție și de revenirea asupra unor politici din era Orbán considerate contrare normelor UE. Ungaria are de recuperat fonduri înghețate pe fondul disputelor cu instituțiile europene, inclusiv pe teme de stat de drept, riscuri de corupție și independența justiției. În paralel, Comisia vrea ca noul guvern să repare și relația cu Ucraina, iar în plan politic urmărește dacă Budapesta va renunța la blocaje în dosare majore la nivelul UE. Ce înseamnă „condițiile” în termeni de bani și reguli În total, aproximativ 35 de miliarde de euro (aprox. 174 miliarde lei) din fonduri UE destinate Ungariei sunt blocate. Din această sumă, circa 18 miliarde de euro sunt înghețate din bugetul UE din cauza problemelor legate de statul de drept, corupție și independența justiției, potrivit Comisiei Europene, iar alte peste 17 miliarde de euro din împrumuturi pentru apărare au fost suspendate. Pe lângă reformele cerute pentru deblocarea banilor, Bruxelles-ul așteaptă discuții rapide despre aplicarea unei decizii a Curții de Justiție a UE privind legislația de azil, considerată neconformă. Disputa generează pentru Ungaria o amendă zilnică de 1 milion de euro, acumulată la aproape 900 de milioane de euro, sumă reținută din fonduri europene. Semnalele politice urmărite de UE: Ucraina și sancțiunile Doi diplomați europeni citați în material spun că statele membre se uită la capacitatea lui Magyar de a debloca un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina și de a ridica veto-ul Budapestei asupra următorului pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, ca indicatori ai intenției noului premier de a repara relațiile cu UE. Oficialii UE ar fi început pregătiri pentru aprobarea împrumutului pentru Ucraina, astfel încât o decizie să poată fi luată imediat ce Magyar va fi învestit, potrivit unor persoane informate. Ce reforme promite Magyar și de ce Bruxelles-ul rămâne prudent Magyar a promis resetarea relațiilor cu alianțele occidentale și a spus că Ungaria este pregătită să facă compromisuri. În plan intern, el a anunțat restabilirea mecanismelor de control democratic și revenirea la statul de drept; Ungaria ar urma să se alăture Parchetului Public European și să creeze o agenție anticorupție. Comisia Europeană transmite însă că nu există „acțiuni imediate” și că există „o listă lungă” de pași necesari pentru accesarea fondurilor. Prudența este alimentată și de precedentul Poloniei, unde deblocarea rapidă a fondurilor după schimbarea guvernului a fost urmată de blocaje interne ale reformelor. În plus, potrivit Constituției Ungariei, președintele are 30 de zile pentru a învesti noul parlament, iar oficialii UE se tem că Viktor Orbán ar putea folosi acest interval pentru schimbări juridice sau de personal care să îngreuneze implementarea reformelor cerute pentru deblocarea banilor. [...]
Comisia Europeană condiționează deblocarea a circa 17 miliarde euro pentru Ungaria de reforme rapide , după ce Ursula von der Leyen i-a transmis viitorului premier Peter Magyar că sunt necesare decizii imediate privind statul de drept și „realinierea” la valorile UE, potrivit Agerpres . Într-un mesaj publicat pe rețeaua X, președinta Comisiei Europene a spus că a discutat la telefon cu Magyar „prioritățile imediate” și a indicat că „o muncă rapidă” este necesară pentru „restaurare, realiniere și reforme”, cu accent pe restabilirea statului de drept, ca premisă pentru accesarea investițiilor europene. Miza economică: fonduri UE înghețate și un calendar politic strâns Von der Leyen declarase încă de luni că speră să colaboreze cât mai rapid cu viitorul guvern pro-european condus de Peter Magyar pentru ca Ungaria să facă reformele necesare deblocării fondurilor europene de circa 17 miliarde de euro (aprox. 85 miliarde lei) alocate țării. Fondurile au fost înghețate de Comisia Europeană în perioada guvernării lui Viktor Orban , pe fondul conflictelor dintre Budapesta și Bruxelles. Context: schimbare de putere la Budapesta și condițiile Bruxelles-ului Potrivit informațiilor citate de Agerpres din Reuters și EFE, guvernarea Orban a fost în dispută cu instituțiile europene, inclusiv din cauza poziției Ungariei față de sprijinul pentru Ucraina în războiul cu Rusia și a unor politici interne (măsuri anti-LGBT, împotriva migranților și a ONG-urilor). Duminică, partidul Fidesz al lui Orban a pierdut alegerile legislative în fața formațiunii Tisza, condusă de Peter Magyar, care a obținut o majoritate de peste două treimi, suficientă inclusiv pentru schimbări constituționale. [...]
Miza imediată pentru viitorul guvern de la Budapesta este deblocarea banilor europeni , iar asta depinde de reforme verificabile pe statul de drept, nu de un „gest grandios”, potrivit unei analize publicate de HotNews . În discuția cu jurnalistul maghiar György Folk (EUrologus/HVG), publicația trece în revistă condițiile care ar putea decide dacă Ungaria recuperează accesul la fonduri UE și își normalizează relația cu Bruxelles-ul. Peter Magyar a obținut o majoritate de două treimi în viitorul Parlament, ceea ce îi poate asigura sprijinul politic pentru reforme după 16 ani de guvernare Viktor Orbán. Ideea centrală: revenirea Ungariei „în sfera de influență centrală a UE” ar presupune ca statul să funcționeze din nou ca partener previzibil și să ofere „securitate juridică” (adică reguli stabile și aplicate consecvent). Care sunt mizele financiare: PNRR, coeziune și acces la programe UE Analiza indică trei fronturi cu impact bugetar direct și rapid: Planul de redresare (PNRR) al Ungariei: 10,4 miliarde de euro (incluzând 6,5 miliarde granturi și 3,9 miliarde împrumuturi), rămas blocat din cauza condițiilor privind statul de drept. Fondurile pot fi folosite, în principiu, până la finalul lui 2026 , ceea ce comprimă fereastra de acțiune pentru noul guvern. Fonduri de coeziune parțial înghețate: aprox. 6,3 miliarde de euro , ca urmare a deciziei Consiliului UE din 12 decembrie 2022, în cadrul mecanismului de condiționalitate privind statul de drept (decizia este detaliată de Consiliu aici ). Accesul deplin la programele Erasmus+ și Orizont Europa , cu efecte directe asupra universităților și ecosistemului de cercetare-inovare: Erasmus+ are un buget total 2021–2027 de 26,2–26,5 miliarde de euro (detalii oficiale aici ); Orizont Europa are un buget total 2021–2027 de 93,5 miliarde de euro (detalii aici ). În lectura lui Folk, problema nu este una „tehnică”, ci una de încredere instituțională: fără schimbări structurale, nici banii, nici capitalul politic nu revin. Ce reforme sunt „testele” pentru deblocarea fondurilor Aderarea la Parchetul European Ungaria nu a aderat la Parchetul European, iar UE a invocat constant riscuri legate de deturnarea fondurilor, corupție și achiziții publice. În campanie, Magyar s-a pronunțat pentru aderare, iar Folk susține că gestul ar conta ca semnal de acceptare a supravegherii comune a standardelor. „Aderarea la Parchetul European nu ar rezolva totul de una singură, dar ar semnala instantaneu că noul guvern (…) este, de asemenea, gata să accepte supravegherea europeană comună a standardelor.” Statul de drept: justiție, anticorupție, achiziții publice Pentru PNRR, mesajul este că noul cabinet ar trebui să evite o confruntare politică nouă cu Comisia și să finalizeze reformele cerute „de mult timp”: în justiție, anticorupție, achiziții publice, conflict de interese și instituții de supraveghere. În cazul fondurilor de coeziune suspendate, decizia UE a fost fundamentată pe probleme de achiziții publice, conflicte de interese, măsuri anticorupție și eficiența urmăririi penale. Folk descrie suspendarea ca unul dintre cele mai dure avertismente financiare aplicate de UE unui stat membru. Presa și spațiul civic, parte din evaluarea de ansamblu Analiza include și capitolele care, deși nu sunt „linii bugetare” în sine, influențează evaluarea generală a statului de drept: independența presei și statutul organizațiilor societății civile. Sunt invocate concluzii din Raportul Comisiei Europene privind statul de drept din 2025 (capitolul despre Ungaria este disponibil aici ) și din raportul Forumului Civic European din 2025 ( link ). De ce contează pentru fondurile europene Din perspectiva UE, condiționalitatea pe statul de drept nu se reduce la „ton” sau la repoziționare diplomatică, ci la capacitatea statului de a garanta că banii europeni sunt cheltuiți într-un cadru predictibil, cu controale funcționale și sancțiuni reale. În această logică, majoritatea de două treimi a lui Magyar poate fi un avantaj operațional, dar numai dacă se traduce în reforme care nu pot fi ușor inversate. Articolul este realizat în cadrul proiectului transfrontalier PULSE (detalii: HotNews – Proiectul PULSE ). [...]
Comisia Europeană a transmis Ucrainei 11 proiecte de lege a căror adoptare ar debloca până la 4 miliarde de euro , potrivit Kyiv Post , care citează o scrisoare obținută de European Pravda. Documentul, trimis de comisarul european Marta Kos președintelui Parlamentului ucrainean, Ruslan Stefanciuk, leagă finanțarea de reforme asumate de Kiev în cadrul „Ukraine Plan”. Conform scrisorii, adoptarea pachetului legislativ ar permite accesarea fondurilor fără a mai fi necesară aprobarea unanimă a tuturor statelor membre ale UE. În practică, acest mecanism ar ocoli veto-ul Ungariei, care a blocat un pachet mai amplu de sprijin, menționat în articol ca fiind de 90 de miliarde de euro. Marta Kos afirmă, în scrisoare, că reformele „vor permite Ucrainei să mobilizeze până la 4 miliarde de euro”. European Pravda spune că a verificat autenticitatea documentului prin două surse independente. Cele 11 proiecte de lege sunt prezentate drept angajamente restante din 2025, deja analizate de Comisia Europeană și pregătite pentru adoptare în parlamentul ucrainean. Pachetul vizează mai multe domenii, inclusiv: reforma justiției și măsuri legate de executarea și digitalizarea hotărârilor judecătorești; declarații de integritate în sistemul judiciar; funcția publică; piețele de energie și întărirea cadrului pentru infrastructură; sectorul feroviar; proceduri de reglementare. Comisia Europeană a cerut parlamentului ucrainean să adopte legislația în sesiunile plenare programate în aprilie 2026, argumentând că acest lucru ar menține ritmul reformelor și ar susține perspectiva de aderare la UE. În același timp, votul este prezentat ca un semnal politic către statele membre, pe fondul unor îngrijorări legate de eficiența legislativului ucrainean, iar o sursă citată de European Pravda afirmă că „votarea acestor legi este, în esență, un test”. [...]
