Știri
Știri din categoria Diverse
PSD respinge suspendarea președintelui, pentru a evita o nouă criză politică, pe fondul actualei instabilități guvernamentale, potrivit Digi24. Mesajul a fost transmis de deputatul Mihai Ghigiu, după ce liderul AUR, George Simion, a anunțat că strânge semnături pentru declanșarea procedurii de suspendare a președintelui Nicușor Dan.
Ghigiu a spus joi, la Parlament, că în acest moment „nu există niciun motiv” care să justifice suspendarea șefului statului și că PSD nu vrea să adauge o criză instituțională peste criza guvernamentală deja existentă.
„Suntem într-o criză guvernamentală. Nu se pune problema să declanșăm un alt tip de criză (...). Prin urmare, PSD nu susține această inițiativă.”
Refuzul PSD de a susține inițiativa reduce șansele ca demersul să capete tracțiune parlamentară, în condițiile în care procedura de suspendare are nevoie de sprijin politic consistent pentru a avansa. În declarațiile sale, Ghigiu a încadrat decizia partidului în nevoia de „stabilitate” și de concentrare pe ieșirea din criza guvernamentală.
Întrebat despre deputatul Dorin Popa (ales pe listele POT și afiliat recent grupului parlamentar PSD), care a anunțat că susține suspendarea, Ghigiu a precizat că poziția acestuia nu schimbă linia partidului.
„Domnul Popa este afiliat grupului PSD, însă decizia PSD este clară: nu susținem o astfel de inițiativă. Avem nevoie de stabilitate.”
AUR a anunțat că inițiază demersurile pentru suspendarea lui Nicușor Dan, iar George Simion a lansat o platformă online unde pot fi urmăriți și parlamentarii care se alătură inițiativei, conform articolului. În acest moment, singurul ales asociat PSD care a declarat public că susține suspendarea este Dorin Popa.
Recomandate
Premierul interimar Ilie Bolojan spune că va respecta legea , dar a evitat să precizeze dacă va publica o declarație de avere a partenerei sale de viață, într-un context în care transparența demnitarilor și a apropiaților lor a reintrat în dezbaterea publică, potrivit Digi24 . Întrebat joi după-amiază, la finalul unei ședințe de Guvern, dacă va urma exemplul președintelui Nicușor Dan, Bolojan a răspuns că, de când ocupă funcții publice și de când există obligațiile privind declarațiile de avere și de interese, a respectat legea și va continua să o facă. Informația a fost transmisă de News.ro, conform aceleiași surse. „Să ştiţi că de când sunt într-o funcţie publică şi de când a apărut legea privind declaraţia de interese sau de avere am respectat întotdeauna legea şi o voi respecta şi în continuare” De ce contează: presiune de reglementare pe extinderea obligațiilor de transparență Tema publicării declarațiilor de avere ale partenerilor de viață a fost adusă în prim-plan după ce Administrația Prezidențială a publicat declarațiile de avere și de interese ale Mirabelei Grădinanu, partenera președintelui Nicușor Dan. Președintele a justificat decizia prin nevoia de a reduce speculațiile, într-un demers prezentat drept unul de transparență. „În spiritul transparenţei şi pentru a înlătura orice speculaţii, am decis împreună cu Mirabela să publicăm declaraţiile sale de avere şi de interese” Context: amendament AUR la Legea integrității, legat de PNRR Gestul cuplului prezidențial vine pe fondul unui amendament depus de parlamentari AUR la Legea privind integritatea (menționată ca jalon în PNRR), care ar extinde obligația de publicare a veniturilor și către partenerii demnitarilor, nu doar către soți sau soții. În acest cadru, poziționarea premierului interimar rămâne, deocamdată, la nivelul angajamentului general de conformare cu legea, fără un răspuns explicit privind publicarea declarației partenerei sale. [...]
AUR pune sub semnul întrebării sprijinul financiar pentru Ucraina, invocând constrângeri bugetare , într-un moment în care România a anunțat achiziții de energie electrică din Ucraina pe fondul tensiunilor din sistemul energetic intern, potrivit Digi24 . Dan Dungaciu , prim-vicepreședinte AUR, a declarat la „Interviurile Digi24.ro” că România „nu-și poate asuma” în acest moment un sprijin economic și financiar pentru Ucraina, argumentând cu „deficitele și problemele economice” ale statului român. În același timp, el a spus că formațiunea nu ar bloca ajutorul european, dar respinge asumarea unui efort financiar direct de către România. „Ținând seama de deficitele și de problemele economice pe care le are România, România, în acest moment, nu-și poate asuma un sprijin economic, un sprijin financiar pentru Ucraina. Nu blocăm niciun ajutor european (...), dar pur și simplu nu ne putem asuma acest lucru.” Ce înseamnă poziționarea pentru relația economică România–Ucraina Dungaciu a precizat că AUR nu se opune relațiilor comerciale dintre cele două state, făcând distincție între sprijin financiar și tranzacții economice. „Acorduri economice să facem cu toții. Nu asta este problema. Este un acord economic, nu-ți dă nimeni pe gratis nimic.” Declarațiile vin în contextul în care România a anunțat că va cumpăra energie electrică din Ucraina, prin intermediul companiei Energocom din Republica Moldova , pe fondul dificultăților din sistemul energetic național. În același material se arată că un reactor de la Cernavodă este oprit pentru lucrări de mentenanță, iar al doilea funcționează în condiții speciale pentru a asigura producția de energie. Argumentul de securitate: „eroare strategică” în prelungirea războiului În același interviu, liderul AUR a susținut că prelungirea războiului nu ar crește securitatea României și că Bucureștiul ar trebui să își coordoneze poziția cu Statele Unite, afirmând că ideea menținerii Rusiei la distanță prin continuarea conflictului ar fi, în opinia sa, „o eroare strategică”. „Credința noastră este că, cu cât războiul continuă, cu atât Rusia vine mai aproape, Ucraina devine mai slabă, iar problematica de securitate a României se adâncește.” Distanțare de declarațiile lui George Simion despre Republica Moldova Dungaciu a nuanțat și una dintre pozițiile controversate exprimate anterior de George Simion despre Republica Moldova, spunând că este „un stat legitim” deoarece este recunoscut de Organizația Națiunilor Unite. El a adăugat că reunificarea ar putea avea loc doar dacă este dorită de cetățenii Republicii Moldova. „Orice stat recunoscut de Organizația Națiunilor Unite este un stat legitim. Asta nu înseamnă că nu se poate uni dacă cetățenii Republicii Moldova și-o doresc.” [...]
Publicarea declarației de avere a Mirabelei Grădinaru aduce în prim-plan un profil financiar dominat de venituri salariale și moșteniri imobiliare , cu puține economii în conturi, potrivit datelor prezentate de Libertatea din documentul urcat pe site-ul Administrației Prezidențiale. Nicușor Dan a explicat că decizia de a publica declarațiile partenerei sale a fost luată „în spiritul transparenței” și „pentru a înlătura orice speculații”, conform postărilor sale de pe rețelele de socializare. Venituri: salariu de la Automobile-Dacia Conform declarației de avere, Mirabela Grădinaru a încasat anul trecut 158.360 de lei de la Automobile-Dacia SA, echivalentul unui salariu lunar de 13.196 de lei. Active imobiliare: teren cumpărat în Ilfov și moșteniri în Vaslui La capitolul proprietăți, documentul indică: un teren de 1.152 mp la Moara Vlăsiei (Ilfov), cumpărat; șase terenuri în satul Zăpodeni (Vaslui), moștenite de la bunici; un teren intravilan în municipiul Vaslui, moștenit de la tată. În privința locuințelor, Mirabela Grădinaru a declarat că a moștenit părți din două case de locuit: una în Zăpodeni și alta în Vaslui, moștenite de la tată și bunici. Mașini, conturi și credite: conturi „goale” și două împrumuturi la bancă Declarația menționează două autoturisme: un Renault Clio (2016) și un Opel Vectra (1992). La active financiare, sunt trecute două conturi la ING Bank și Banca Transilvania, dar cu sold zero. În același timp, apare un împrumut acordat în nume personal, de 116.563 de lei, către Asociația S.O.S. ORAȘUL, unde Mirabela Grădinaru este președinte. La datorii, sunt menționate două credite la ING Bank: unul de 1.760 de lei și altul de 50.000 de lei. [...]
Votul pe Strategia pentru biodiversitate riscă să devină un blocaj de reglementare pentru proiecte energetice și de infrastructură , în condițiile în care PSD anunță că nu o susține fără amendamente și garanții privind autorizarea investițiilor, potrivit Digi24 . Miza este legată de un jalon din PNRR în valoare de 972 de milioane de euro (aprox. 4,9 miliarde lei), iar Camera Deputaților urmează să dea votul decisiv. Fostul ministru al Energiei Bogdan Ivan spune că PSD nu va vota „în orb” documentul și susține că a depus 20 de amendamente, cu scopul de a evita situații în care „ONG-urile” ar putea bloca proiecte strategice. În mesajul citat de Digi24, Ivan enumeră explicit domenii precum hidrocentralele, exploatarea gazelor naturale, mineritul și coridoarele strategice de energie electrică și gaze. Ce reclamă PSD: costuri „zero” și reguli care pot deveni obligatorii la avizare Ivan critică faptul că strategia ar fi fost adoptată cu „impact bugetar declarat ZERO”, deși ar urma să influențeze autorizarea unor investiții (hidrocentrale, linii electrice, conducte de gaz, autostrăzi și certificate de urbanism). El mai susține că documentul a fost adoptat fără evaluare strategică de mediu, deși în text ar exista prevederea că o viitoare hartă a zonelor incompatibile cu hidroenergia va deveni „bază obligatorie pentru avizare”. Totodată, Ivan afirmă că strategia a fost adoptată de un Guvern demis, la trei săptămâni după expirarea termenului jalonului. Paradoxul invocat: cine plătește pentru biodiversitate și cine e exceptat Un alt punct ridicat de fostul ministru vizează modul în care ar urma să fie finanțată conservarea biodiversității: el susține că hidrocentralele, energia eoliană și mineritul ar putea fi obligate să plătească, în timp ce petrolul și gazul ar fi exceptate explicit. În acest context, Ivan dă ca exemplu proiectul Tarnița-Lăpuștești (1.000 MW și 1 miliard de euro, conform afirmațiilor sale), despre care spune că nu este exceptat clar de la viitoare restricții. Ce cere înainte de vot Ivan precizează că nu solicită respingerea strategiei, ci condiționări înainte de adoptare: studiu de impact economic înainte de vot, nu după; excepție explicită în text pentru proiectele strategice de energie și infrastructură deja aprobate; implicarea Ministerului Energiei și a operatorilor de rețea „cu drept de decizie”, nu doar consultativ. „Un miliard de euro se ia o dată. Un sistem energetic se pierde pe zeci de ani.” Unde este proiectul în Parlament și cine se opune Senatul a votat strategia și planul de acțiune pentru 2026–2030, iar Camera Deputaților este for decizional. AUR a anunțat că a votat împotrivă, acuzând că extinderea ariilor protejate ar afecta șansele de dezvoltare a infrastructurii. În Senat, legea a trecut cu 81 de voturi „pentru”, 33 „împotrivă” și 9 abțineri, iar unele amendamente susținute de PSD și AUR au fost criticate de ministra Mediului, Diana Buzoianu, potrivit aceleiași surse. [...]
România riscă 972 de milioane de euro (aprox. 4,9 miliarde lei) din PNRR din cauza unor amendamente depuse „pe ultima sută de metri” la Strategia națională pentru conservarea biodiversității 2026–2030 , susține ministra Mediului, Diana Buzoianu , într-o reacție citată de Digi24 . Miza este una de finanțare și conformare: strategia reprezintă un angajament asumat de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar schimbarea obiectivelor convenite cu Comisia Europeană ar putea pune sub semnul întrebării îndeplinirea jaloanelor, cu efect direct asupra accesării banilor. Ce reclamă Ministerul Mediului și USR Potrivit articolului, Buzoianu acuză PSD că a depus „sute de amendamente” la strategia adoptată anterior de Senat, cu puțin timp înainte de ședința Comisiei de mediu, avertizând că modificarea obiectivelor asumate la nivel european poate afecta finanțarea prin PNRR. Ministra susține că România nu poate modifica unilateral țintele asumate în fața instituțiilor europene și indică explicit suma legată de jalonul PNRR: 972 de milioane de euro. „Vorbim despre 972 de milioane de euro. Aproape un miliard de euro pe care România riscă să îi piardă din cauza unui amendament depus de PSD cu jumătate de oră înainte de ședința comisiei. Este complet iresponsabil să te joci în acest fel cu banii europeni ai României.” Ministerul Mediului mai afirmă că un document strategic de această importanță nu ar trebui „rescris” printr-un amendament depus în ultimul moment, fără analiză a consecințelor și fără o dezbatere. Ce urmează în Parlament și care este blocajul politic Strategia națională pentru conservarea biodiversității 2026–2030 urma să ajungă miercuri la votul decisiv în Camera Deputaților, conform sursei. În același context, fostul ministru al Energiei Bogdan Ivan avertizează că PSD nu o va vota „în orb” și cere garanții că proiectele strategice de energie și infrastructură nu vor putea fi blocate de noile prevederi. PSD anunțase anterior că nu va susține documentul în forma actuală. De ce contează: risc financiar și risc de întârziere pe jaloane Din perspectiva PNRR, disputa nu este doar politică: strategia este legată de un jalon cu finanțare de 972 de milioane de euro, iar orice modificare care intră în conflict cu obiectivele agreate cu Comisia Europeană poate complica validarea jalonului și, implicit, fluxul de bani europeni către România. În material nu sunt prezentate detalii despre conținutul exact al amendamentelor, ci doar avertismentul privind efectul lor potențial asupra finanțării. [...]
Muzeul Național de Istorie a României deschide publicului etapele restaurării coifului de la Coțofenești , într-un demers care mută o parte din procesul de conservare în zona de transparență și documentare continuă, cu actualizări pe măsura avansării lucrărilor, potrivit HotNews . MNIR a lansat o pagină dedicată restaurării coifului princiar , unde vor fi prezentate investigațiile de specialitate și intervențiile efective asupra piesei. Muzeul precizează că informațiile includ atât etapele premergătoare restaurării, cât și lucrările propriu-zise, iar pagina va fi actualizată constant. Pagina este găzduită pe site-ul instituției: MNIR . Ce s-a făcut deja: documentare și analize non-invazive Primele două etape ale investigațiilor au fost deja parcurse. În prima fază, specialiștii au realizat o documentare imagistică amplă, menită să înregistreze riguros starea de conservare a coifului și să creeze o bază de referință pentru pașii următori. A doua etapă a inclus analize fizico-chimice non-invazive (adică fără a afecta materialul), folosind mai multe metode de laborator, între care microscopie și tehnici de spectrometrie. Scopul a fost caracterizarea materialelor și a tehnicilor de realizare, evaluarea stării de conservare și identificarea modificărilor apărute la nivelul suprafeței și structurii piesei. Analizele au fost realizate în colaborare între specialiștii MNIR, cercetători ai Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” (IFIN-HH) și experți ai Agenției Patrimoniului Național din Regatul Țărilor de Jos. Ce urmează: intervențiile în laborator și actualizări periodice Pe baza rezultatelor investigațiilor, a fost elaborată strategia de conservare-restaurare, în conformitate cu prevederile legale, muzeul indicând ca principii intervenția minimă, compatibilitatea materialelor, reversibilitatea și documentarea integrală. Intervențiile se vor desfășura în laboratorul MNIR, iar pagina dedicată va reflecta evoluția lor. Context: piesa a fost recuperată după furtul din Olanda Coiful de aur de la Coțofenești și două brățări de aur dintre cele trei furate au fost recuperate la începutul lunii aprilie de autoritățile olandeze, în urma unei înțelegeri între suspecți și procurori, conform relatării anterioare HotNews . Artefactele au fost aduse în România și expuse la Muzeul Național de Istorie, potrivit unui reportaj HotNews . A treia brățară dacică nu a fost recuperată, iar soarta ei rămâne incertă. Furtul a avut loc la Muzeul Drents din Assen, pe 25 ianuarie 2025, când trei bărbați au detonat o intrare din spate a muzeului și au sustras în câteva minute cele patru artefacte românești, conform unei prezentări video publicate de HotNews . [...]
