Comisia Europeană aprobă cererea de plată nr. 4 din PNRR pentru România, de 2,62 miliarde euro - banii pot fi virați după avizul Comitetului economic și financiar

Comisia Europeană a aprobat cererea de plată nr. 4 din PNRR , de 2,62 miliarde euro , însă banii vor intra efectiv doar după avizul Comitetului economic și financiar (CEF) și o decizie ulterioară de plată, potrivit Economedia . Pentru România, miza imediată este menținerea fluxului de finanțare și evitarea blocajelor la proiecte, într-un moment în care Guvernul spune că are nevoie de plăți pentru a-și onora obligațiile către constructori și beneficiari. România a depus a patra cerere de plată pe 19 decembrie 2025, iar Comisia a constatat că au fost îndeplinite „în mod satisfăcător” 38 de jaloane și 24 de ținte prevăzute în decizia de punere în aplicare a Consiliului. Ce urmează până la virarea banilor Comisia a transmis către CEF evaluarea preliminară a îndeplinirii jaloanelor și țintelor, iar comitetul are la dispoziție patru săptămâni pentru a emite un aviz. Plata către România poate avea loc după acest aviz și după adoptarea unei decizii de plată de către Comisie. Ce acoperă cererea de plată: digitalizare, decarbonizare, fiscalitate În lista de măsuri asociate cererii de plată nr. 4, Comisia indică, între altele: implementarea unui cloud guvernamental , cu peste 30 de instituții publice deja conectate, pentru schimb de date și servicii publice mai eficiente; decarbonizarea transporturilor și energiei , inclusiv prin impozite mai mari pe proprietate pentru cele mai poluante vehicule și reducerea treptată a dependenței de producția de energie electrică pe bază de cărbune; revizuirea cadrului fiscal , prin modificări legislative menite să facă sistemul mai echitabil și mai eficient, cu sarcină administrativă redusă și conformare fiscală îmbunătățită. În comunicarea Comisiei sunt menționate și domenii precum gestionarea sustenabilă a pădurilor, pensiile publice, infrastructura de sănătate și infrastructura socială pentru persoanele cu dizabilități, alături de obiective de digitalizare, eficientizarea justiției și consolidarea luptei anticorupție. „Astăzi, 14 mai, Comisia Europeană a emis o evaluare preliminară pozitivă a celei de a patra cereri de plată a României, în valoare de 2,62 miliarde EUR, din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) (...)”, a transmis Comisia Europeană. Impact în execuție: presiune pe plăți și pe reforme Premierul Ilie Bolojan a declarat, într-un material separat publicat de Economedia, că validarea cererii „asigură fluxurile de plăți începând cu luna iulie”, astfel încât statul să poată plăti constructorii și beneficiarii, și a insistat că prioritatea este să nu fie pierdute fondurile europene. „România primește o importantă sumă de bani. Ne asigură fluxurile de plăți începând cu luna iulie, ca să putem plăti constructorii și beneficiarii”, a spus premierul. Bolojan a mai afirmat că România mai are „peste 35 de jaloane” de îndeplinit, dintre care 9 „foarte importante”, iar următoarele două săptămâni ar fi decisive pentru închiderea negocierilor și absorbție. În același context, el a indicat constrângeri legislative legate de statutul de guvern interimar (care, potrivit declarațiilor sale, nu poate emite ordonanțe și nici depune proiecte în Parlament) și a descris un plan de promovare a proiectelor prin inițiative legislative în Parlament, în procedură de urgență. Cât a încasat România până acum prin PNRR Odată cu cererea de plată nr. 4, fondurile plătite României prin PNRR ar urma să ajungă la 12,97 miliarde de euro (aprox. 64,9 miliarde lei) , sumă care include prefinanțarea de 3,79 miliarde de euro din 2021 și 2022 și o prefinanțare de 288 milioane de euro din REPowerEU, primită în ianuarie 2024. Conform Comisiei, acest nivel ar corespunde la 60,6% din totalul fondurilor din planul României, fiind evaluate 62% din toate jaloanele și țintele din plan. [...]