Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Noile 22 de troleibuze autonome pentru București au ajuns în țară, potrivit Economica.net, care citează informații publicate de Primăria Municipiului București (PMB). Vehiculele, cumpărate cu fonduri nerambursabile, sunt în prezent garate la Ciolpani, la sediul furnizorului, urmând să fie mutate în depoul Bucureștii Noi după efectuarea ultimelor adaptări.
„Urmează testele, pentru recepţia fiecărui troleu în parte, apoi, din primăvară, veţi putea călători cu ele, pe linia 86.”
PMB precizează că troleibuzele sunt „cu autonomie”, adică pot circula fără alimentare de la rețeaua electrică pe o distanță de minimum 20 km. Fiecare vehicul are 12 metri lungime și o capacitate de 93 de pasageri (32 pe scaune), fiind dotat, între altele, cu aer condiționat, monitoare și rampă de acces pentru scaune cu rotile. Contractul are o valoare de 70,4 milioane de lei (fără TVA), finanțare nerambursabilă prin PNRR.
Achiziția se înscrie într-un pachet mai larg de investiții în transport public finanțate din fonduri europene. PMB menționează că a cumpărat deja 100 de autobuze electrice și că până la finalul anului urmează să fie montate 100 de stații de încărcare, după care vehiculele vor intra în circulație; valoarea contractului este de 73,8 milioane de euro, din care 52 de milioane de euro sunt fonduri nerambursabile atrase din Programul Operațional Regional (POR). Totodată, Primăria mai arată că intenționează să achiziționeze încă 100 de troleibuze și 79 de tramvaie, tot cu fonduri nerambursabile, pentru care ar fi atras peste 553,3 milioane de lei, urmând „procedura de achiziție”, stabilirea prototipului și calendarul de furnizare.
În iunie 2025, primarul interimar de la acel moment, Stelian Bujduveanu, anunța semnarea contractului pentru livrarea celor 22 de troleibuze noi, marca Yutong. Conform informațiilor citate, ofertantul câștigător a fost Anadolu Automobil Rom SRL, singurul participant la licitație, iar noile vehicule se adaugă altor achiziții de transport nepoluant realizate în ultimii ani (inclusiv 100 de troleibuze Solaris și 100 de tramvaie fabricate de Astra Arad).
Recomandate
Modernizarea Parcului Plumbuita intră în execuție cu un buget de 92,52 milioane de lei, din care peste 36 milioane vin din fonduri publice și europene nerambursabile , după ce Primăria Municipiului București a emis autorizația de construire, potrivit Economedia . Proiectul include și finanțare europeană prin Programul Regional București–Ilfov 2021–2027. Primarul Sectorului 2, Rareș Hopincă, a anunțat pe Facebook că ordinul de începere a lucrărilor urmează să fie emis luni, iar începerea efectivă ar trebui să aibă loc „în termen de 10 zile”, conform legii. Lucrările vor fi etapizate, astfel încât o parte din parc să rămână permanent accesibilă pentru locuitorii din zonă și pentru tranzit. Cum se finanțează proiectul Valoarea totală a proiectului este de 92,52 milioane de lei (inclusiv TVA) . Structura de finanțare menționată include: aprox. 20,14 milioane de lei finanțare nerambursabilă din Fondul European de Dezvoltare Regională ; 16,62 milioane de lei de la bugetul de stat . Restul sumei nu este detaliat în materialul citat. Ce include modernizarea și unde se intervine Proiectul vizează reamenajarea a aproximativ 20,5 hectare de spații verzi și cuprinde intervenții atât în Parcul Plumbuita , cât și pe Insula Plumbuita. Obiectivul este modernizarea a trei zone: Parcul Plumbuita 1, Parcul Plumbuita 2 și Insula Plumbuita . Lucrările prevăzute includ, între altele: refacerea aleilor și înlocuirea mobilierului urban; modernizarea locurilor de joacă, inclusiv un loc de joacă senzorial și unul pentru copii cu dizabilități; amenajări pentru sport, șah, picnic și activități în aer liber, plus o zonă multifuncțională pentru sport; plantări de arbori, arbuști și plante perene, cu păstrarea vegetației valoroase existente; sistem automatizat de irigații; piste de alergare și biciclete pe malul lacului. Context: autorizare începută în 2024 Hopincă afirmă că cererea pentru autorizația de construire a fost depusă în mai 2024 , iar documentația inițială a avut „mai multe probleme”, fiind modificată împreună cu Primăria Municipiului București pentru a putea fi autorizată. Sectorul 2 estimează că investiția va îmbunătăți accesul la spații verzi pentru aproximativ 116.000 de persoane . [...]
Ministerul Energiei a făcut plăți record de 102,81 milioane euro (aprox. 514 milioane lei) într-o singură săptămână către beneficiarii proiectelor finanțate prin PNRR , un semnal de accelerare a fluxurilor de bani către investiții din energie, potrivit news . Intervalul raportat este 26–30 octombrie 2026, iar ministerul spune că este un record pentru plățile săptămânale. În aceeași perioadă, instituția a autorizat cereri de transfer în valoare totală de 81,77 milioane euro (aprox. 409 milioane lei). Diferența dintre valoarea cererilor autorizate și plățile efective nu este explicată în comunicatul citat. Cât s-a plătit în 2026 și totalul de la începutul programului La nivelul întregului an 2026, Ministerul Energiei indică plăți efectuate de peste 505 milioane euro (aprox. 2,53 miliarde lei). De la începutul programului și până în prezent, suma virată în conturile beneficiarilor depășește 717 milioane euro (aprox. 3,59 miliarde lei). „În intervalul 26 octombrie 2026 – 30 octombrie 2026, au fost autorizate cereri de transfer cu o valoare totală de 81,77 milioane euro, iar valoarea plăţilor a fost de 102,81 mil. euro. Valoare plăţi efectuate în anul 2026: peste 505 milioane euro. Total plăţi cumulate către beneficiari de la începutul programului: peste 717 milioane euro.” Ce urmează: cereri în procesare Ministerul mai precizează că are în curs de procesare două cereri de transfer depuse în trimestrul III din 2026, în valoare de 4,07 milioane euro (aprox. 20,4 milioane lei). Comunicatul nu oferă un termen pentru finalizarea procesării sau pentru efectuarea plăților aferente. [...]
România ar putea încasa peste 8 miliarde de euro (aprox. 40 miliarde lei) din PNRR , însă banii depind de închiderea rapidă a restanțelor administrative și de evaluarea Comisiei Europene, potrivit Adevărul . Suma este legată de cererile de plată 5 și 6, iar Guvernul spune că discuțiile tehnice cu Bruxelles-ul sunt în desfășurare. Ministrul Transporturilor, Ștefan-Ovidiu Popa, afirmă că a analizat împreună cu ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Mihai Ghigiu, stadiul obiectivelor asumate pentru cele două cereri de plată. În acest context, Popa susține că Ministerul Transporturilor a contribuit la îndeplinirea a 11 jaloane (ținte și reforme asumate în PNRR, care condiționează plata). „România ar avea de încasat pe aceste jaloane peste 8 miliarde de euro. La acordarea acestei sume, care va intra în bugetul de stat, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a contribuit prin îndeplinirea a 11 jaloane.” Blocajul operațional: 2.400 de cereri de plată restante, termen 6 noiembrie În paralel cu negocierile tehnice, autoritățile încearcă să reducă întârzierile administrative care afectează proiectele finanțate prin PNRR. Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, spune că există aproximativ 2.400 de cereri de plată restante, care trebuie clarificate până la 6 noiembrie. Printre problemele menționate se numără documente legate de certificate și audituri energetice. Miza, conform declarațiilor din articol, este deblocarea plăților pentru a menține investițiile în derulare și pentru a asigura finanțarea autorităților locale și a companiilor implicate în proiecte. „Prioritatea este clară: deblocarea plăților către autoritățile locale și firmele românești și continuarea investițiilor esențiale pentru comunități.” Ce urmează și de ce contează pentru buget Mihai Ghigiu indică, la rândul său, data de 6 noiembrie ca termen pentru închiderea procedurilor administrative restante, astfel încât fondurile din PNRR să poată ajunge în România până la sfârșitul anului, conform articolului. Încasarea efectivă a celor peste 8 miliarde de euro rămâne condiționată de evaluarea cererilor de plată și de îndeplinirea condițiilor stabilite în relația cu Comisia Europeană . În același timp, ministrul Transporturilor arată că experiența din implementarea PNRR ar trebui folosită și pentru pregătirea proiectelor din viitorul cadru financiar multianual 2028–2034. Pentru economie, punctul imediat de interes rămâne însă capacitatea administrației de a închide rapid restanțele care blochează fluxul de bani către buget, autorități locale și firme. [...]
Guvernul pune presiune pe recuperarea jaloanelor restante din PNRR, pentru a evita pierderea de fonduri europene , după ce premierul Luca Niculescu a convocat o reuniune de evaluare cu miniștrii responsabili, potrivit News . Mesajul transmis este că termenele sunt „foarte, foarte strânse”, iar întârzierile și lipsa de coordonare pot costa România bani din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Niculescu a spus că reuniunea are loc „imediat după ședința de Guvern” și că obiectivul este „să salvăm fiecare euro” pe care România îl mai poate încasa prin PNRR, subliniind că fondurile se traduc în investiții în spitale, școli, infrastructură și modernizarea statului. „Nu ne putem permite să pierdem bani europeni din cauza unor întârzieri, din cauza lipsei de coordonare şi obiectivul meu este foarte clar să salvăm fiecare euro pe care România îl mai poate încasa prin PNRR.” Ce urmărește Guvernul, din perspectiva implementării Premierul a indicat că miza imediată este disciplina de execuție și clarificarea responsabilităților la nivel de ministere. El a precizat că vrea ca fiecare ministru să știe „exact ce are de făcut” și „cine răspunde” pentru îndeplinirea angajamentelor, inclusiv cât de rapid pot fi realizate. „Vreau ca fiecare ministru să ştie exact ce are de făcut şi cine răspunde pentru îndeplinirea angajamentelor şi cât de rapid pot fi făcute aceste angajamente.” De ce contează pentru economie În logica PNRR, neîndeplinirea jaloanelor (ținte și reforme asumate) poate întârzia sau bloca accesul la tranșe de finanțare. Niculescu a legat explicit riscul de întârzieri de posibilitatea pierderii de bani europeni, insistând că România „are nevoie” de aceste fonduri. Articolul nu oferă detalii despre ce jaloane sunt restante, ce ministere sunt vizate sau un calendar de recuperare; informațiile disponibile se limitează la anunțul convocării reuniunii și la mesajul de accelerare și responsabilizare la nivel guvernamental. [...]
Guvernul pune miniștrii „la termen” pentru jaloanele restante din PNRR, ca să evite pierderea de bani europeni , după ce premierul Luca Niculescu a convocat de urgență o ședință de evaluare dedicată închiderii Planului Național de Redresare și Reziliență, potrivit Mediafax . Miza întâlnirii este accelerarea implementării proiectelor și clarificarea responsabilităților, în condițiile în care calendarul este descris de premier drept „foarte, foarte” strâns, iar întârzierile și lipsa de coordonare pot duce la pierderea fondurilor. Ce le cere premierul miniștrilor Niculescu spune că reuniunea, programată imediat după ședința de guvern, urmărește ca fiecare ministru să știe exact ce are de făcut, cine răspunde pentru îndeplinirea angajamentelor și în ce ritm pot fi realizate jaloanele restante. „Vreau ca fiecare ministru să știe exact ce are de făcut și cine răspunde pentru îndeplinirea angajamentelor și cât de rapid pot fi făcute aceste angajamente.” În debutul ședinței de guvern, premierul a insistat că România „nu își poate permite” să piardă bani europeni din cauza întârzierilor și a problemelor de coordonare. Context: cererile de plată 5 și 6 sunt încă în evaluare la Comisia Europeană În același context, Mediafax notează că România a depus în august și septembrie cererile de plată 5 și 6, care însumează „peste 6 miliarde de euro”, iar acestea se află în continuare în etapa de evaluare la Comisia Europeană. Pentru mediul de afaceri și administrațiile care depind de finanțări din PNRR, mesajul transmis de la Palatul Victoria indică o presiune crescută pe livrarea jaloanelor, cu potențiale efecte în ritmul de lansare, contractare și decontare a proiectelor în perioada următoare. [...]
Alocarea a circa 8,5 miliarde euro (aprox. 42,5 miliarde lei) pentru proiecte sociale în viitorul buget UE 2028–2034 ridică miza pentru planul național de finanțare al României , potrivit Mediafax , care citează o postare a europarlamentarului PSD Gabriela Firea . Firea afirmă că „minimum 14%” din viitoarele fonduri europene pentru România ar urma să fie direcționate către proiecte sociale, ceea ce ar însemna aproximativ 8,5 miliarde de euro. Declarația vine în contextul discuțiilor despre viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034. Ce se schimbă: finanțarea socială ar intra într-un „plan național” Potrivit europarlamentarului, în viitorul buget UE „fiecare stat va avea un plan național din care se vor finanța și măsurile sociale”. În această logică, Firea indică drept prioritate menținerea Fondului Social European la „cel puțin 100 de miliarde de euro”. În viziunea prezentată, banii ar urma să susțină, între altele, măsuri pentru: copiii din familii vulnerabile; tinerii care au abandonat școala; tinerele mame care vor să se întoarcă la cursuri. Context: discuții la Strasbourg și un calendar strâns pentru 2028 Firea spune că a discutat subiectul cu vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, în Parlamentul European de la Strasbourg, în cadrul grupului de lucru al socialiștilor europeni pentru educație și cultură. Tot ea afirmă că Mînzatu a insistat asupra necesității unui acord până la finalul anului, astfel încât „noile proiecte să poată porni la timp în 2028”. Educație: locuințe pentru profesori și recomandări europene În aceeași discuție, Firea menționează problemele profesorilor, în special birocrația și dificultățile cadrelor didactice tinere de a găsi locuințe accesibile în marile orașe. Ea afirmă că, în acest context, Comisia propune ca statele să includă profesorii pe lista de priorități la investițiile în locuințe, alături de medici, asistente și pompieri. Firea mai spune că pe 4 noiembrie este așteptată o recomandare europeană privind condițiile de muncă ale profesorilor și enumeră măsuri dintr-un pachet pentru educație pe care Comisia Europeană ar urma să îl anunțe luna viitoare, inclusiv alianțe între școli pentru matematică, citire și educație digitală, resurse digitale și de inteligență artificială și o nouă strategie pentru învățământul profesional. Erasmus+: cerere de buget mai mare Un alt punct menționat este viitorul program Erasmus+. Firea afirmă că a cerut un buget de 47 de miliarde de euro (aprox. 235 miliarde lei), peste propunerea Comisiei, și că pentru această variantă „voi vota astăzi”. În acest moment, informațiile prezentate sunt la nivel de declarații și discuții politice; detaliile finale despre sume și mecanismele de alocare depind de negocierile privind bugetul UE 2028–2034 și de forma planului național care ar urma să fie cerut fiecărui stat. [...]
