Primăria Capitalei confirmă concesiunea Lacului Herăstrău către firma Number One până în 2036 - ALPAB încasează 10.000 de dolari pe an și o cotă de 258.328 lei din profit

Concesiunea pentru piscicultură din Lacul Herăstrău aduce Primăriei doar 10.000 de dolari pe an , deși contractul este în vigoare din 2000 și a fost prelungit până în 2036, potrivit Economedia , care citează precizările Primăriei Capitalei. Primăria Municipiului București (PMB) spune că o parte dintre peștii din Lacul Herăstrău „urmează să fie comercializați” de firma care are lacul în concesiune pentru piscicultură/crescătorie. Reacția vine după apariția în spațiul public a unor imagini cu pești prinși cu plase și transferați în bărci; Agerpres este menționată ca sursă pentru acest context. Ce prevede contractul și cât încasează municipalitatea Conform PMB, lacul este concesionat pentru piscicultură încă din anul 2000, iar peștii sunt introduși în lac, crescuți și apoi scoși pentru comercializare de către firma Number One. Primăria mai arată că: contractul inițial a fost încheiat pe 25 de ani; a fost adiționat de două ori în mandatul fostului primar Sorin Oprescu , astfel încât este valabil până în 2036; Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București primește anual „doar 10.000 de dolari” (aprox. 46.000 lei), adică 833 de dolari pe lună (aprox. 3.800 lei), plus 258.328 lei cotă din profit. În același mesaj, PMB menționează că „cei rămași vor ajunge natural în Lacul Floreasca”, referindu-se la peștii care nu sunt scoși. Context: golirea lacului și lucrările la maluri Precizările despre pescuit și comercializare apar în contextul în care PMB a început operațiunile de golire a Lacului Herăstrău pentru consolidarea malurilor. Autoritatea locală spune că arborii din zona de protecție a malurilor au fost marcați pentru inventariere și evaluare. Într-o informare separată, PMB a transmis că, în timpul golirii lacului, au fost găsite trotinete, biciclete, scaune și „multe gunoaie” și a estimat că va aduna peste 20.000 de tone de material din decolmatare, acumulat în zeci de ani. Potrivit municipalității, mâlul și pietrele rezultate rămân pe loc și vor fi folosite ca fundație pentru viitoarele apărări de mal, condiție impusă de Apele Române . Primăria susține că apărările de mal sunt necesare pentru siguranța populației și că nu au fost reabilitate niciodată din 1938. Lucrările din „prima fază” ar urma să dureze un an și vizează intervenții „în cuvă”, urmând ulterior un proiect pentru intervenții la sol (spații verzi, alei, iluminat, mobilier urban și piste). [...]