Știri din categoria Fonduri europene

Banca Mondială, posibil sprijin la cofinanțarea marilor investiții ale Capitalei - apă-canal, tramvaie, depouri și termoficare

11 februarie 2026, 07:29

Ciprian Ciucu la un eveniment, prezentând realizările Primăriei București.

Ciprian Ciucu spune că a căutat cu Banca Mondială soluții de finanțare pentru București, potrivit Economica.net. Discuțiile au vizat, între altele, construirea unui cadru de parteneriate public-private (PPP) pentru investiții publice, pe fondul presiunilor bugetare și al nevoii de a debloca proiecte mari ale Capitalei.

În mesajul publicat marți pe Facebook, edilul general a indicat că întâlnirea a urmărit atât reforma administrativă și de guvernanță locală, cât și îmbunătățirea managementului financiar la nivelul Primăriei Municipiului București (PMB), inclusiv „echilibrarea bugetară”. Componenta de PPP este prezentată ca o direcție distinctă pentru finanțarea de investiții publice, cu un exemplu concret: parcări publice subterane în zona centrală, un tip de proiect care, în mod uzual, poate fi structurat astfel încât o parte din finanțare și riscuri să fie preluate de un operator privat, în schimbul unor venituri sau plăți convenite contractual.

„Am avut o foarte bună întâlnire cu conducerea Băncii Mondiale pentru a găsi soluţii de finanţare pentru următoarele direcţii de acţiune: reforma administrativă a Bucureştiului, a sistemului de guvernanţă local, inclusiv echilibrarea bugetară, şi pentru a avea un management financiar eficient la nivelul PMB; realizarea de parteneriate public-private pentru finanţarea de investiţii publice de care oraşul are nevoie (de ex. construirea de parcări publice subterane în zona centrală)”, anunţă edilul general, marţi, pe Facebook.

Pe lângă PPP, Ciucu a menționat și discuții despre asigurarea cofinanțării pentru proiecte majore de infrastructură: rețeaua de apă-canal, liniile de tramvai, reabilitarea depourilor și sistemul de termoficare. În paralel, primarul a arătat că Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU), realizată cu sprijinul Băncii Mondiale, ar mai avea nevoie doar de avizul Agenției de Mediu pentru a fi supusă votului Consiliului General, document care ar urma să stea la baza accesării finanțărilor europene dedicate Bucureștiului.

Tag-uri:primaria municipiului bucuresti finantare proiecte infrastructura parteneriate public-private banca mondiala parcari subterane bucuresti strategia integrata de dezvoltare urbana ciprian ciucu

AutorSzilárd-Ervin Szőgyényi

Sursăeconomica.net

Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Troleibuzele autonome Yutong, pregătite pentru transportul public din București.

Fonduri europene31 ian. 2026

Bucureștiul modernizează transportul public - peste 300 de vehicule electrice și troleibuze achiziționate cu fonduri europene

Noile 22 de troleibuze autonome pentru București au ajuns în țară , potrivit Economica.net , care citează informații publicate de Primăria Municipiului București (PMB). Vehiculele, cumpărate cu fonduri nerambursabile, sunt în prezent garate la Ciolpani, la sediul furnizorului, urmând să fie mutate în depoul Bucureștii Noi după efectuarea ultimelor adaptări. „Urmează testele, pentru recepţia fiecărui troleu în parte, apoi, din primăvară, veţi putea călători cu ele, pe linia 86.” PMB precizează că troleibuzele sunt „cu autonomie”, adică pot circula fără alimentare de la rețeaua electrică pe o distanță de minimum 20 km. Fiecare vehicul are 12 metri lungime și o capacitate de 93 de pasageri (32 pe scaune), fiind dotat, între altele, cu aer condiționat, monitoare și rampă de acces pentru scaune cu rotile. Contractul are o valoare de 70,4 milioane de lei (fără TVA), finanțare nerambursabilă prin PNRR. Achiziția se înscrie într-un pachet mai larg de investiții în transport public finanțate din fonduri europene. PMB menționează că a cumpărat deja 100 de autobuze electrice și că până la finalul anului urmează să fie montate 100 de stații de încărcare, după care vehiculele vor intra în circulație; valoarea contractului este de 73,8 milioane de euro, din care 52 de milioane de euro sunt fonduri nerambursabile atrase din Programul Operațional Regional (POR). Totodată, Primăria mai arată că intenționează să achiziționeze încă 100 de troleibuze și 79 de tramvaie, tot cu fonduri nerambursabile, pentru care ar fi atras peste 553,3 milioane de lei, urmând „procedura de achiziție”, stabilirea prototipului și calendarul de furnizare. În iunie 2025, primarul interimar de la acel moment, Stelian Bujduveanu , anunța semnarea contractului pentru livrarea celor 22 de troleibuze noi, marca Yutong. Conform informațiilor citate, ofertantul câștigător a fost Anadolu Automobil Rom SRL, singurul participant la licitație, iar noile vehicule se adaugă altor achiziții de transport nepoluant realizate în ultimii ani (inclusiv 100 de troleibuze Solaris și 100 de tramvaie fabricate de Astra Arad). [...]

Bloc de locuințe cu acoperiș verde și soluții ecologice în București.

Fonduri europene10 feb. 2026

Primăria Sectorului 6 lansează cel mai curajos proiect de regenerare urbană, cu un bloc resaturat - cu acoperiș verde, izolare cu fân, panouri fotovoltaice

În Sectorul 6 din București tocmai s-a lansat Favorit+ , un proiect ambițios de regenerare urbană cu finanțare europeană , care iese clar din tiparele obișnuite. E singurul proiect românesc selectat anul trecut în cadrul programului European Urban Initiative , unde doar 20 de propuneri din 110 au trecut de etapa de selecție. Ce aduce special? Se merge pe o metodă bio , cu accent pe sustenabilitate și materiale naturale. Blocul ales pentru această reconfigurare este situat pe Aleea Țincani nr. 1, are patru etaje și va fi transformat complet cu ajutorul unui mix de soluții verzi. De la izolație cu materiale naturale precum vata și fânul , la acoperiș verde , panouri fotovoltaice , până la un sistem de captare a apei pluviale – totul e gândit pentru eficiență energetică și impact minim asupra mediului . În plus, fosta clădire a Restaurantului Favorit va deveni un centru comunitar de inovare, consolidat și recompartimentat modern. Ce include concret proiectul Favorit+: Regenerarea unui bloc de locuințe cu 4 etaje Folosirea de materiale naturale pentru termoizolare: vată, fân Acoperiș verde și panouri fotovoltaice Bazin de retenție a apelor pluviale Reamenajarea fostului Restaurant Favorit ca centru comunitar Parteneriate europene pentru schimb de experiență Colaborare cu organizații din Educație, Cercetare și Societate civilă În privința bugetului, lucrurile sunt deja conturate clar: valoarea totală a proiectului se ridică la 6,2 milioane de euro , din care 4,9 milioane vin sub formă de finanțare nerambursabilă. Sectorul 6 primește direct 2,3 milioane euro din această sumă, la care se adaugă o cofinanțare locală de aproape 579.000 euro. Iar banii nu stau degeaba – jumătate din finanțare a fost deja virată, iar „faza de inițiere” a fost finalizată în 2025, odată cu selectarea blocului, începerea parteneriatelor și pregătirea terenului. Contextul ales pentru acest proiect nu e întâmplător. Primarul Sectorului 6, Paul Moldovan, spune că zona Favorit a fost selectată tocmai pentru că are potențial de a deveni un punct de atracție pentru localnici. Cu alte cuvinte, dacă Sectorul 6 nu are un „centru vechi” ca alte zone ale orașului, poate măcar să creeze spații urbane moderne, care să încurajeze comunitatea să petreacă timp în cartierul propriu. După revitalizarea Piațetei Favorit și a fostului cinematograf, urmează blocul și restaurantul, cu ideea de a multiplica modelul în viitor, dacă se dovedește un succes. De azi s-a trecut la faza de concret: ideile discutate în cadrul întâlnirii cu partenerii vor fi transformate într-un caiet de sarcini. Pasul următor e lansarea licitațiilor pentru proiectare și execuție. Finalizarea întregului proiect e estimată pentru primăvara anului 2029. Deci da, mai e cale lungă, dar direcția e una clară: sustenabilitate urbană gândită pe termen lung. [...]

Monede aranjate pe un fundal alb, simbolizând investiții și finanțări.

Fonduri europene09 feb. 2026

Finanțările BEI de 1,6 mld. euro au mobilizat 5 mld. euro investiții - Echivalentul a 1,3% din PIB

Grupul BEI a acordat României finanțări de 1,6 miliarde de euro în 2025 , bani care au contribuit la mobilizarea unor investiții totale de circa 5 miliarde de euro, echivalentul a 1,3% din PIB, potrivit Economedia , care citează un anunț al Băncii Europene de Investiții (BEI), transmis de Agerpres. Conform comunicatului BEI , finanțările au vizat în principal transportul și energia, cu accent pe proiecte de infrastructură rutieră și feroviară, dar și pe energie curată. Instituția arată că intervențiile din 2025 au urmărit să susțină „o creștere mai ecologică”, conectivitate și competitivitate pe termen lung. Distribuția finanțărilor menționată de BEI include mai multe direcții, cu sume alocate astfel: peste 1,17 miliarde de euro pentru obiective de coeziune, prin conexiuni de transport și infrastructură urbană; aproape 185 milioane de euro pentru proiecte energetice; peste 170 milioane de euro pentru întreprinderi mici și mijlocii (IMM); mai mult de 150 milioane de euro pentru inovare, digitalizare și dezvoltarea capitalului uman. Vicepreședintele BEI Ioannis Tsakiris a declarat că instituția sprijină investiții care consolidează infrastructura de transport și urbană și accelerează tranziția către energie curată, în contextul obiectivelor UE. Totodată, BEI indică faptul că, în ultimii cinci ani, finanțările Grupului BEI în România au depășit 10,1 miliarde de euro. Un proiect evidențiat este sprijinul pentru autostrada A1, printr-o primă tranșă de 500 milioane de euro dintr-un împrumut BEI care cofinanțează o secțiune de 122 km între Pitești și Sibiu, parte a rețelei transeuropene de transport (TEN-T). Costul total al proiectului este estimat la 5,5 miliarde de euro, iar BEI intenționează să ofere un împrumut de până la 1 miliard de euro, alături de granturi UE și fonduri naționale, proiectul beneficiind și de servicii de consultanță ale BEI. Pe energie, în iulie 2025, BEI a acționat ca investitor-ancoră în prima obligațiune verde corporativă a Electrica, o emisiune de 500 milioane de euro listată la bursele din Luxemburg și București, cu fonduri direcționate către proiecte aliniate taxonomiei UE (clasificarea europeană a activităților considerate durabile). În paralel, Grupul BEI a extins asistența tehnică: prin Jaspers a început o misiune cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene pentru pregătirea unor investiții în mobilitatea urbană integrată în Valea Jiului (circa 30 milioane de euro planificate) și a continuat sprijinul pentru modernizarea rețelei de metrou din București. Fondul European de Investiții (FEI), parte a Grupului BEI, a completat intervențiile prin 346 milioane de euro sub formă de garanții și instrumente de capital pentru inovare și finanțarea IMM-urilor. În 2025, România a aderat și la Mecanismul de garantare a creditelor la export pentru Ucraina, gestionat de FEI, în cadrul căruia Exim Banca Românească a primit o garanție de 43,75 milioane de euro pentru sprijinirea fluxurilor comerciale dintre UE, România și Ucraina. [...]

Ursula von der Leyen susține un discurs despre apărare în fața unui elicopter militar.

Fonduri europene08 feb. 2026

UE vrea să creeze un nou fond pentru apărare – după epuizarea SAFE, se discută o a doua rundă de finanțare

Uniunea Europeană analizează posibilitatea lansării unui nou program de finanțare pentru apărare , după epuizarea fondurilor din actualul program SAFE, în valoare de 150 de miliarde de euro, informează Economica.net . Surse apropiate discuțiilor au declarat că Executivul european ia în calcul inclusiv un al doilea pachet de împrumuturi pentru statele membre. Ce este programul SAFE? SAFE ( Security Action for Europe ) este un mecanism financiar temporar creat în 2025 de Uniunea Europeană, prin care statele membre au putut accesa împrumuturi în condiții favorabile pentru investiții în capabilități de apărare. Programul a fost suprasubscris – adică cererea a depășit bugetul alocat – iar Comisia Europeană a aprobat deja planurile naționale pentru 19 state, inclusiv România , care a primit 16,68 miliarde euro , a doua cea mai mare sumă din întregul program. De ce e nevoie de un nou fond? Oficialii europeni estimează că va rămâne un sold neutilizat de câteva miliarde de euro din SAFE , datorită diferențelor între sumele solicitate inițial și cele contractate efectiv. Aceste fonduri vor fi redistribuite, însă presiunile din partea statelor membre pentru continuarea sprijinului financiar rămân ridicate, în special în contextul conflictului din Ucraina și al unei posibile instabilități la granițele Uniunii. Conform surselor citate, Comisia va evalua eficiența programului actual și va decide dacă este oportună lansarea unui nou fond sau prelungirea SAFE într-o formă modificată. Oficial, purtătorul de cuvânt Thomas Regnier a declarat că „nu se fac speculații în acest moment” cu privire la un al doilea fond, însă analizele sunt deja în desfășurare. România, printre principalii beneficiari Prin cei peste 16 miliarde de euro alocați, România devine un actor important în consolidarea flancului estic al NATO , având posibilitatea să investească în modernizarea infrastructurii militare, dotări, logistică și cercetare. Fondurile sunt esențiale pentru a reduce decalajele față de țările din vestul Europei în ceea ce privește pregătirea defensivă. Ce urmează? Dacă evaluarea va fi favorabilă, un nou program de împrumut pentru apărare ar putea fi lansat în cursul anului 2026 sau 2027 , dar va depinde de contextul geopolitic, de alegerile europene și de dinamica bugetului multianual al UE. Până atunci, statele membre trebuie să finalizeze utilizarea sumelor primite și să demonstreze eficiența cheltuirii fondurilor deja accesate. [...]

Ilie Bolojan discutând despre riscurile pierderii fondurilor europene.

Fonduri europene06 feb. 2026

„Riscați să blocăm banii europeni” - Bolojan a avertizat ferm CCR după semnalul transmis de Comisia Europeană privind neîndeplinirea Jalonului 215 și pierderea a 231 de milioane de euro

Premierul Ilie Bolojan a avertizat CCR că România riscă să piardă 231 milioane de euro din PNRR , potrivit Biziday , în contextul amânării unei decizii privind reforma pensiilor magistraților. Informația apare într-o scrisoare transmisă Curții Constituționale, în care premierul invocă discuții recente cu reprezentanți ai Comisiei Europene. „La data de 30 ianuarie 2026, în cadrul unei reuniuni formale a reprezentanţilor Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și a reprezentanților Reform and Investment Task Force (SG REFORM) din cadrul Comisiei Europene, a fost adus la cunoștința domnului Ministru Dragoș Pîslaru faptul că, pe baza informațiilor existente la acest moment, Comisia consideră neîndeplinit Jalonul nr. 215, având ca efect pierderea de către România a sumei de 231 milioane de euro”. Conform aceleiași scrisori, Comisia Europeană nu va transmite o informare oficială privind rezultatele evaluării înainte de 11 februarie 2026, iar decizia definitivă ar urma să fie luată după această dată, pe baza informațiilor trimise de autoritățile române. Următoarea ședință a CCR este programată chiar pentru 11 februarie. [...]

Ministrul discută despre impactul întârzierilor asupra fondurilor europene.

Fonduri europene05 feb. 2026

231 milioane euro din PNRR sunt în pericol după nepromulgarea legii pensiilor magistraților până la termenul stabilit - Comisia Europeană a respins cererile de plată

România va pierde cei 231 de milioane de euro din PNRR din cauza amânărilor repetate ale Curții Constituționale a României (CCR), care au împiedicat implementarea reformei pensiilor magistraților , informează Biziday . Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , a confirmat că România nu a reușit să adopte la timp proiectul necesar pentru a îndeplini jalonul stabilit de Comisia Europeană, ceea ce a dus la pierderea fondurilor. Dragoș Pîslaru a declarat că, deși România avea termen până pe 28 noiembrie 2025 pentru a promulga legea, întârzierile cauzate de CCR au făcut imposibilă demonstrarea implementării reformei. În urma unei întâlniri la Bruxelles, Comisia Europeană a clarificat că, în absența promulgării legii, cei 231 de milioane de euro sunt considerați pierduți. „Ne afectează credibilitatea europeană și arată cetățenilor că reforme importante nu se pot face”, a subliniat ministrul Pîslaru, adăugând că România va trebui să compenseze suma pierdută din bugetul de stat, ceea ce nu este eficient din perspectivă bugetară. CCR a amânat în mod repetat o decizie cu privire la legea care vizează creșterea vârstei de pensionare a magistraților și reducerea cuantumului pensiei de serviciu. În octombrie, CCR a respins un proiect similar, invocând lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care deși consultativ, este obligatoriu. Guvernul a obținut ulterior avizul negativ al CSM și a adoptat legea prin asumarea răspunderii pe 2 decembrie. Judecătorii CCR au amânat luarea unei decizii până pe 28 decembrie, dar ședința a fost suspendată după ce patru judecători au părăsit sala. Termenul următor a fost stabilit pentru 16 ianuarie, iar următoarea ședință este programată pentru 11 februarie. Din cauza acestor amânări, actul normativ nu a putut intra în vigoare la 1 ianuarie 2026, cum era prevăzut. Această situație evidențiază problemele de credibilitate ale României la nivel european și subliniază dificultățile întâmpinate în implementarea reformelor esențiale. [...]