Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Ciprian Ciucu spune că a căutat cu Banca Mondială soluții de finanțare pentru București, potrivit Economica.net. Discuțiile au vizat, între altele, construirea unui cadru de parteneriate public-private (PPP) pentru investiții publice, pe fondul presiunilor bugetare și al nevoii de a debloca proiecte mari ale Capitalei.
În mesajul publicat marți pe Facebook, edilul general a indicat că întâlnirea a urmărit atât reforma administrativă și de guvernanță locală, cât și îmbunătățirea managementului financiar la nivelul Primăriei Municipiului București (PMB), inclusiv „echilibrarea bugetară”. Componenta de PPP este prezentată ca o direcție distinctă pentru finanțarea de investiții publice, cu un exemplu concret: parcări publice subterane în zona centrală, un tip de proiect care, în mod uzual, poate fi structurat astfel încât o parte din finanțare și riscuri să fie preluate de un operator privat, în schimbul unor venituri sau plăți convenite contractual.
„Am avut o foarte bună întâlnire cu conducerea Băncii Mondiale pentru a găsi soluţii de finanţare pentru următoarele direcţii de acţiune: reforma administrativă a Bucureştiului, a sistemului de guvernanţă local, inclusiv echilibrarea bugetară, şi pentru a avea un management financiar eficient la nivelul PMB; realizarea de parteneriate public-private pentru finanţarea de investiţii publice de care oraşul are nevoie (de ex. construirea de parcări publice subterane în zona centrală)”, anunţă edilul general, marţi, pe Facebook.
Pe lângă PPP, Ciucu a menționat și discuții despre asigurarea cofinanțării pentru proiecte majore de infrastructură: rețeaua de apă-canal, liniile de tramvai, reabilitarea depourilor și sistemul de termoficare. În paralel, primarul a arătat că Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU), realizată cu sprijinul Băncii Mondiale, ar mai avea nevoie doar de avizul Agenției de Mediu pentru a fi supusă votului Consiliului General, document care ar urma să stea la baza accesării finanțărilor europene dedicate Bucureștiului.
Recomandate
Italia riscă să transforme cea mai mare alocare din PNRR într-un câștig economic modest , pe fondul revizuirilor repetate, al obiectivelor „simplificate” și al unei trasabilități neclare a unor investiții, potrivit HotNews , care citează o analiză Financial Times. Italia are alocate 194 de miliarde de euro (aprox. 970 miliarde lei) prin PNRR – cea mai mare sumă din UE – însă performanța macroeconomică rămâne „în cel mai bun caz, mediocră”, în condițiile în care programul ar fi trebuit să producă o relansare „unică într-o generație” într-o economie aflată în stagnare. Revizuiri succesive și obiective ajustate Planul a fost adoptat în perioada fostului premier Mario Draghi și a fost condiționat de reforme care vizau, între altele, administrația publică, funcționarea justiției și participarea femeilor și tinerilor pe piața muncii. Ulterior, programul a fost revizuit de șase ori, pe fondul dificultăților de îndeplinire a țintelor și al creșterii costurilor lucrărilor publice, alimentată de inflație. După venirea la putere a Giorgiei Meloni în 2022, aproximativ 70% dintre obiective ar fi fost modificate cel puțin o dată, potrivit lui Stefano Firpo, fost funcționar public, citat de Financial Times. Acesta a indicat și o problemă de transparență privind utilizarea fondurilor: „În multe dintre aceste proiecte, când întrebi în ce au fost investiți acești bani, răspunsul este destul de neclar.” Guvernul a petrecut aproape un an reevaluând proiectele pentru a elimina cheltuieli considerate „inutile”, după care au urmat noi revizuiri, cu obiective „simplificate” pentru a fi mai ușor de atins. Bruxelles, acuzat de indulgență; Comisia respinge criticile Marco Leonardi, fost consilier al lui Draghi, a susținut că instituțiile europene au fost surprinzător de permisive în aprobarea modificărilor cerute de guvernul italian, afirmând că nu s-ar fi exercitat controale suficient de stricte. Comisia Europeană, printr-un oficial UE citat, a respins însă ideea că rescrierea planului ar însemna automat reducerea ambiției, argumentând că poate fi vorba despre o schimbare de strategie. Bani atrași, cheltuire parțială și creștere economică slabă Italia a obținut nouă din cele zece tranșe, în valoare totală de 166 de miliarde de euro (aprox. 830 miliarde lei), iar ministrul italian al afacerilor europene, Tommaso Foti, a prezentat acest lucru ca dovadă că Roma a depășit blocaje structurale vechi. Totuși, potrivit Eurostat, până la finalul lui 2025 Italia cheltuise doar 57% din fondurile alocate. În același timp, PIB-ul a crescut cu 0,5% în 2025, una dintre cele mai scăzute rate din Europa, iar Financial Times notează că Italia rămâne în urma altor economii europene, inclusiv Spania și Grecia. Publicația menționează și așteptări ca economia să rămână „în mare” la același nivel în acest an și în anul următor. Pe partea de sustenabilitate fiscală, raportul datorie/PIB a urcat de la puțin sub 134% în 2023 la peste 137% la finalul lui 2025 și este prognozat să ajungă la 138,5% în acest an, ceea ce ar plasa Italia peste Grecia ca cea mai îndatorată economie din UE. Proiecte fragmentate și investiții contestate Economistul Tito Boeri (Universitatea Bocconi), coautor al unei cărți critice despre program, a spus că nu „toți banii au fost irosiți”, dar că nu s-a îmbunătățit potențialul de creștere, în timp ce datoria a crescut. El a mai apreciat că reformele erau necesare, dar „prost concepute”, inclusiv din cauza termenelor strânse și a rezistenței la schimbare. Criticii planului inițial susțin că acesta a fost prea fragmentat, cu investiții mici distribuite între mulți actori, iar unele proiecte au fost considerate discutabile – precum un adăpost pentru animale fără stăpân alimentat cu energie solară, un hipodrom sau stadioane de fotbal în Florența și Veneția – proiecte respinse ulterior de Bruxelles. [...]
Consiliul Județean Bihor a contractat peste 85 mil. lei din fonduri europene pentru electrificarea transportului intrajudețean , prin achiziția a 24 de autobuze electrice și a infrastructurii de încărcare aferente, potrivit Ziarul Financiar . Pachetul de finanțare, în valoare totală de peste 85 mil. lei (16,4 mil. euro), vizează direct modernizarea serviciului public într-un segment descris de autorități ca fiind sub presiune la nivel național. Investiția include, pe lângă autobuze, amenajarea infrastructurii de încărcare: 3 stații cu încărcare lentă și 12 stații cu încărcare rapidă. De ce contează: bani europeni pentru un serviciu cu cerere în scădere și costuri în creștere CJ Bihor arată că transportul intrajudețean de persoane se confruntă cu probleme generate de depopularea unor zone rurale, scăderea natalității, creșterea numărului de autoturisme personale și faptul că multe companii își transportă angajații prin mijloace proprii. În acest context, electrificarea flotei și investiția în încărcare pot reduce dependența de costurile combustibililor și pot susține menținerea unor rute viabile, în special în zonele cu trafic mai redus. Cum va fi operată flota: mai multe variante, încă neclarificate Autobuzele electrice vor fi în proprietatea județului Bihor. Pentru operarea lor, autoritatea județeană analizează mai multe opțiuni: preluarea de către operatorii existenți; scoaterea la licitație a serviciului, inclusiv pe trasee noi. În prezent, județul Bihor este împărțit în 22 de zone de operare pentru transportul intrajudețean, care au fost scoase la licitație, iar în toate există operatori funcționali, conform comunicatului CJ Bihor citat de publicație. [...]
AFIR a virat peste 1,064 miliarde de lei către beneficiari între 1 aprilie și 22 mai 2026 , o injecție de lichiditate care susține investițiile din agricultură, procesare și infrastructura rurală, potrivit AGRO TV . Agenția pentru Finanțarea Intervențiilor Rurale (AFIR) spune că, de la începutul lunii aprilie și până în prezent, a transferat către fermieri, procesatori și autorități locale din mediul rural fonduri nerambursabile în valoare totală de 1,064 miliarde de lei (echivalentul a 202.724.256,48 euro ), pentru proiecte de investiții în agricultură și dezvoltare rurală, dar și pentru intervenții de mediu și climă. Cum se împarte finanțarea: bani europeni și cofinanțare națională Din suma plătită în intervalul 1 aprilie – 22 mai 2026 , contribuția Comisiei Europene prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) a fost de 167,9 milioane de euro , iar cofinanțarea de la bugetul de stat a ajuns la echivalentul a 29,4 milioane de euro , conform datelor AFIR. Unde au ajuns banii: investiții și compensări Fondurile au fost utilizate pentru: investiții în exploatațiile agricole și pomicole; investiții în industria de procesare; infrastructură de bază și de acces în mediul rural (drumuri comunale, alimentare cu apă, canalizare); acțiuni și investiții finanțate prin LEADER ; compensarea pierderilor de venit pentru fermierii care au accesat intervențiile de mediu și climă. Plăți separate: energie pentru autoconsum și INVESTALIM Pe lângă aceste sume, AFIR a mai plătit 4,4 milioane de euro din Fondul pentru Modernizare , prin schema de sprijin pentru investiții în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile destinate autoconsumului în sectorul agricol și industria alimentară (menționată ca „Schema de energie”). În aceeași perioadă, au fost efectuate și plăți de 4,9 milioane de lei din bugetul de stat pentru investițiile finanțate prin programul INVESTALIM , dedicat dezvoltării și susținerii industriei alimentare. Într-o postare pe Facebook, instituția atribuie ritmul plăților activității echipelor care gestionează etapele finanțărilor, astfel încât fondurile nerambursabile să ajungă mai repede la beneficiari. [...]
Hidro Prahova investește 133,9 milioane lei fără TVA în extinderea și modernizarea rețelelor de apă și canalizare din trei localități din județul Prahova, proiect finanțat din fonduri europene , potrivit Ziarul Financiar . Contractul vizează Provița de Jos, Provița de Sus și Adunați și are o durată de implementare de 24 de luni. Investiția include realizarea a zeci de kilometri de rețele noi de apă și canalizare în toate cele trei localități, construirea unei conducte principale pentru alimentarea cu apă și instalarea mai multor stații de pompare moderne, necesare funcționării întregului sistem. Antreprenorul care va implementa proiectul este Asocierea Euskadi SRL (lider) – Hydrostory AD. Impact operațional: extindere de rețea și costuri mai mici de operare Pentru operator, proiectul are o componentă operațională directă: noul sistem ar urma să funcționeze „în condiții mai sigure”, cu pierderi mai mici de apă și cu costuri reduse de operare, conform informațiilor din articol. Ce se schimbă pentru locuitori La nivelul comunităților vizate, beneficiile menționate sunt: acces la apă potabilă sigură, conform standardelor europene; extinderea rețelei de canalizare la nivelul întregii comunități; reducerea riscurilor pentru sănătate și mediu. [...]
România riscă să acopere din buget 14,7 milioane lei pierduți din PNRR , după ce bani destinați investițiilor tehnice în Cloudul Guvernamental ar fi fost folosiți pentru salarii, cheltuieli considerate neeligibile, potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, Irineu Darău, susține că fosta conducere a Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) , sub Dragoș Vlad, ar fi utilizat fonduri din PNRR alocate investițiilor în Cloudul Guvernamental pentru plata salariilor. În consecință, suma de 14,7 milioane lei ar urma să fie acoperită acum din bugetul de stat. „Cum pierzi bani europeni din PNRR şi ajungi să pui factura pe umerii românilor? Faci ce a făcut fosta conducere a ADR sub Dragoş Vlad: iei bani europeni destinaţi investiţiilor tehnice în Cloudul Guvernamental şi îi foloseşti pentru salarii. Cheltuieli neeligibile. Reguli ignorate. Responsabilitate zero.” Impactul: presiune pe buget și risc operațional pentru Cloudul Guvernamental Dincolo de pierderea fondurilor, Darău afirmă că nu ar fi existat un plan pentru menținerea funcționării infrastructurii critice a Cloudului Guvernamental și pentru protejarea echipei tehnice care o administrează, ceea ce ar fi dus la „întârzieri, blocaje şi haos administrativ”. „În momentul în care situaţia a explodat, cei care conduceau ADR nu au venit cu soluţii. Nu au avut niciun plan pentru protejarea echipei tehnice care administra infrastructura critică a Cloudului Guvernamental. Nicio strategie de continuitate. Nicio asumare.” Context juridic și următorii pași Ministrul interimar spune că există o hotărâre definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar banii trebuie returnați. Separat, pe 20 mai, actualul președinte al ADR, Aurel-Cătălin Giulescu, a anunțat depunerea unei plângeri penale la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva fostului șef al instituției, Dragoș Cristian Vlad, pentru presupuse fapte de abuz în serviciu. Plângerea a fost formulată după anularea unei proceduri de achiziție publică legate de proiectul „Platforma Națională de Interoperabilitate”, în urma constatării unor presupuse nereguli și abateri de la legislația achizițiilor publice. Dragoș Cristian Vlad a condus ADR din 2022 și a fost demis din funcție pe 1 mai, potrivit informațiilor citate. [...]
Guvernul pune termen-limită pentru inventarierea PNRR , ca să nu piardă finanțări : analiza celor peste 10.000 de proiecte trebuie închisă până la mijlocul acestei săptămâni, în condițiile în care România negociază cu Comisia Europeană ce investiții mai pot rămâne pe granturi și ce ar putea fi mutate pe împrumut, potrivit Digi24 . Premierul interimar Ilie Bolojan a transmis, într-o postare pe Facebook, că majoritatea proiectelor au beneficiari autorități locale sau școli și că evaluarea trebuie făcută rapid, pe baza datelor din teren despre stadiul lucrărilor, termene și grafice de execuție. Colectarea datelor: prefecturi, primării și o platformă electronică Bolojan spune că duminică după-amiază a avut o videoconferință de lucru cu prefecții, cărora le-a cerut ca luni dimineață să informeze toate primăriile despre necesitatea transmiterii datelor privind proiectele PNRR. La ora 9:00 au fost organizate întâlniri în județe, iar Ministerul Dezvoltării a pus la dispoziția primăriilor un ghid și o platformă electronică pentru colectarea informațiilor. „Până la mijlocul acestei săptămâni trebuie să finalizăm analiza celor peste 10.000 de proiecte finanțate prin acest program”, a transmis Ilie Bolojan. Miza: ce rămâne pe granturi și ce se mută pe împrumut În paralel cu inventarierea, continuă negocierile tehnice cu reprezentanții Comisiei Europene privind „ultimele modificări” ale programului de finanțare, care ar urma să se încheie până la începutul săptămânii viitoare, potrivit informațiilor preluate și de TVR Info și Agerpres. Potrivit premierului interimar, autoritățile urmăresc să clarifice: ce proiecte rămân finanțate prin granturi – ar urma să fie cele care se termină până la sfârșitul lunii august, altfel România riscă să piardă finanțările; ce proiecte nu pot fi finalizate la timp – pentru acestea se analizează transferul pe finanțare din împrumut , „fără a afecta derularea lucrărilor”. Unde sunt cele mai multe proiecte Din totalul proiectelor finanțate prin PNRR, Bolojan a indicat următoarea distribuție: peste 5.000 derulate prin Ministerul Dezvoltării ; peste 2.500 prin Ministerul Educației ; peste 1.500 prin Ministerul Mediului ; restul, prin celelalte ministere. Premierul interimar a mai afirmat că este nevoie de mobilizarea beneficiarilor și a constructorilor și de o evaluare „corectă” din teren, astfel încât proiectele aflate într-un stadiu avansat să fie finalizate la timp, pentru a evita pierderea fondurilor europene. [...]
