Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Ciprian Ciucu spune că a căutat cu Banca Mondială soluții de finanțare pentru București, potrivit Economica.net. Discuțiile au vizat, între altele, construirea unui cadru de parteneriate public-private (PPP) pentru investiții publice, pe fondul presiunilor bugetare și al nevoii de a debloca proiecte mari ale Capitalei.
În mesajul publicat marți pe Facebook, edilul general a indicat că întâlnirea a urmărit atât reforma administrativă și de guvernanță locală, cât și îmbunătățirea managementului financiar la nivelul Primăriei Municipiului București (PMB), inclusiv „echilibrarea bugetară”. Componenta de PPP este prezentată ca o direcție distinctă pentru finanțarea de investiții publice, cu un exemplu concret: parcări publice subterane în zona centrală, un tip de proiect care, în mod uzual, poate fi structurat astfel încât o parte din finanțare și riscuri să fie preluate de un operator privat, în schimbul unor venituri sau plăți convenite contractual.
„Am avut o foarte bună întâlnire cu conducerea Băncii Mondiale pentru a găsi soluţii de finanţare pentru următoarele direcţii de acţiune: reforma administrativă a Bucureştiului, a sistemului de guvernanţă local, inclusiv echilibrarea bugetară, şi pentru a avea un management financiar eficient la nivelul PMB; realizarea de parteneriate public-private pentru finanţarea de investiţii publice de care oraşul are nevoie (de ex. construirea de parcări publice subterane în zona centrală)”, anunţă edilul general, marţi, pe Facebook.
Pe lângă PPP, Ciucu a menționat și discuții despre asigurarea cofinanțării pentru proiecte majore de infrastructură: rețeaua de apă-canal, liniile de tramvai, reabilitarea depourilor și sistemul de termoficare. În paralel, primarul a arătat că Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU), realizată cu sprijinul Băncii Mondiale, ar mai avea nevoie doar de avizul Agenției de Mediu pentru a fi supusă votului Consiliului General, document care ar urma să stea la baza accesării finanțărilor europene dedicate Bucureștiului.
Recomandate
Adoptarea noii Legi a salarizării este prezentată drept condiție pentru deblocarea banilor din PNRR , iar miza imediată este accesul României la tranșe de finanțare europeană rămase neîncasate, potrivit Euronews . Premierul interimar Ilie Bolojan spune că actul normativ, deși „nu este perfect”, trebuie adoptat pentru a îndeplini un jalon asumat în relația cu Comisia Europeană. Bolojan a indicat că legea salarizării unitare este parte din reformele cerute pentru continuarea plăților din Planul Național de Redresare și Reziliență și că neadoptarea ei ar pune în pericol accesarea unor sume importante destinate investițiilor publice. Miza financiară: granturi rămase de atras din PNRR Premierul interimar a reamintit că România mai are de atras peste 4,5 miliarde de euro (aprox. 22,5 miliarde lei) sub formă de granturi. În acest context, îndeplinirea reformelor asumate este prezentată ca o condiție pentru deblocarea fondurilor, cu impact direct asupra finanțării proiectelor publice. Potrivit declarațiilor sale, banii vizați sunt destinați investițiilor în: infrastructură, sănătate, educație, administrație. Ce urmărește legea și ce urmează Bolojan a spus că noua lege ar trebui să introducă un sistem de salarizare „mai echitabil și mai predictibil” în sectorul bugetar, chiar dacă Guvernul anticipează nemulțumiri din partea unor categorii profesionale. Proiectul privind salarizarea unitară este inclus în pachetul legislativ pe care Guvernul îl pregătește pentru Parlament, după consultări cu Comisia Europeană. În logica prezentată de premierul interimar, adoptarea legii este un pas necesar atât pentru modernizarea administrației, cât și pentru respectarea angajamentelor care condiționează plățile din PNRR. [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan avertizează că blocarea în Parlament a legilor-jalon din PNRR poate crea dezechilibre bugetare , întrucât veniturile din acest mecanism au fost incluse în construcția bugetului de stat, potrivit news . El a cerut partidelor o „abordare rațională” la vot, argumentând că proiectele nu sunt ale unui guvern sau ale unui partid, ci angajamente ale României față de Comisia Europeană. Într-o intervenție la B1 TV, Bolojan a legat direct adoptarea acestor proiecte de lege de continuitatea finanțării unor investiții publice, invocând exemple precum Autostrada Moldovei , electrificarea și modernizarea liniilor de cale ferată, spitale aflate în construcție, creșe noi și reabilitări de școli, despre care a spus că sunt finanțate din PNRR. Riscul bugetar: venituri prinse în calculele bugetului Bolojan a susținut că miza fondurilor este „foarte importantă” deoarece, la elaborarea bugetului, statul a inclus aceste încasări în proiecțiile bugetare. În consecință, neîncasarea lor „ar crea niște dezechilibre foarte serioase” și ar afecta capacitatea de a continua lucrările menționate. Presiune pe Parlament: sesiuni extraordinare pentru adoptarea jaloanelor Premierul interimar a argumentat că nu este vorba despre transferul răspunderii de la Guvern la Parlament, ci despre „singura posibilitate” de a adopta legile necesare: dezbaterea și aprobarea lor în Parlament. În acest context, a invocat explicit varianta convocării uneia sau mai multor sesiuni extraordinare, „câte trebuie”, pentru îndeplinirea condițiilor asociate PNRR. [...]
Amenințarea PSD de a bloca legi restante poate pune în risc jaloane din PNRR și, implicit, finanțări pentru investiții publice , susține vicepremierul interimar Oana Gheorghiu , într-o reacție la declarațiile liderului social-democrat Sorin Grindeanu , potrivit Adevărul . Gheorghiu afirmă că Grindeanu ar fi sugerat că PSD ar putea să nu voteze proiectele „restante” venite de la Guvern, după întâlnirea de la Palatul Cotroceni. Într-o postare pe Facebook, vicepremierul interimar îl acuză că, prin această poziționare, pune presiune pe un „Guvern cu atribuții limitate” și atacă direcții precum listarea unor companii și digitalizarea. Miza: legi de care depind fondurile din PNRR În mesajul citat, Oana Gheorghiu leagă explicit votul pe anumite legi de accesul României la fondurile europene din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), avertizând că un blocaj politic ar putea afecta investiții în domenii-cheie. „Domnul Grindeanu amenință că nu va vota legile de care depind fondurile europene din PNRR. Adică exact banii care ar trebui să ajungă în spitale, în școli, în infrastructură, la oameni.” Ea susține că „să blochezi reforma e o alegere politică”, dar că blocarea banilor europeni ar însemna, în opinia sa, o escaladare cu efect direct asupra finanțărilor. Ce spune Executivul că va face în continuare Vicepremierul interimar mai transmite că Executivul își menține obiectivul de a continua reformele asumate prin PNRR, de a „opri risipa” și de a atrage fondurile europene, prezentând această direcție ca fiind „pentru țară”, nu pentru un partid. În final, Gheorghiu adresează o întrebare conducerii PSD, cerând o poziție privind susținerea reformelor în România și a „prosperității pentru români”. [...]
O nouă lege aflată la promulgare ar putea debloca decontarea fondurilor PNRR pentru proiecte întârziate la utilități , prin introducerea unei recepții „pe lucrări esențiale”, potrivit G4Media , care citează declarațiile ministrului interimar al Dezvoltării, Cseke Attila , făcute la Oradea. Miza este una operațională și financiară: multe investiții riscă să rateze termenele asumate în proiectele europene din cauza racordării la utilități, în special la energia electrică, unde atât durata lucrărilor, cât și costurile pot deveni un blocaj. Ce schimbă „recepția lucrărilor esențiale” Conform ministrului, noua reglementare permite recepționarea investițiilor ca „lucrări esențiale”, chiar dacă anumite componente nu sunt finalizate încă. Excepțiile menționate sunt: amenajările exterioare; racordarea la rețeaua electrică. Acestea ar urma să fie terminate în termen de 120 de zile. De ce contează pentru PNRR și absorbția de fonduri Cseke Attila susține că, pe baza acestei recepții, Comisia Europeană ar putea deconta fondurile europene către România, ceea ce ar permite închiderea mai rapidă a proiectelor, fără a aștepta finalizarea tuturor lucrărilor conexe. Măsura ar urma să se aplice cu prioritate proiectelor din educație și dezvoltare, unde întârzierile la utilități pot bloca investițiile. În cazul reabilitărilor de școli, ministrul spune că recepția pe lucrări esențiale ar permite decontarea a aproximativ 95% din valoarea proiectelor, iar restul de 5% ar urma să fie realizat în 120 de zile. Estimarea de impact: 560 milioane euro Pe baza simulărilor făcute de minister pentru educație și dezvoltare, România ar putea absorbi aproximativ 560 de milioane de euro (aprox. 2,8 miliarde lei) prin aplicarea acestei legi, potrivit ministrului. Pentru alte domenii, acesta a precizat că nu există încă simulări. Legea a fost adoptată de Parlament și a fost transmisă pentru promulgare la sfârșitul lunii iunie. [...]
Ungaria își leagă accesul la fonduri UE de un control penal mai dur : Budapesta va adera la Parchetul European (EPPO), o mișcare prezentată ca parte a efortului de combatere a corupției și de protejare a banilor europeni, potrivit HotNews . Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a calificat decizia drept „un pas binevenit în lupta împotriva fraudei și corupției” și a spus că „poporul Ungariei va avea acum o garanție” că fondurile UE sunt folosite în interesul său. De ce contează: semnal pentru deblocarea banilor europeni Miza este direct legată de finanțarea europeană. Șefa Comisiei a declarat în luna mai că, după o întâlnire cu noul prim-ministru al Ungariei, Peter Magyar, UE va debloca 16,4 miliarde de euro pentru Budapesta, fonduri care fuseseră reținute din cauza preocupărilor privind corupția. În comunicatul Comisiei, aderarea la EPPO este descrisă ca reflectând „noul angajament” al Ungariei de a restabili statul de drept. Ce se schimbă operațional și când intră în vigoare Ungaria va deveni al 25-lea stat membru participant la EPPO (din 27), după ce până acum rămăseseră în afara mecanismului Ungaria, Irlanda și Danemarca. EPPO își va stabili o reprezentanță permanentă în Ungaria. Decizia urmează să intre în vigoare la 20 de zile de la publicarea în Jurnalul Oficial al UE . Ulterior: autoritățile ungare trebuie să propună trei candidați pentru funcția de procuror european din partea Ungariei; Consiliul UE va numi unul dintre candidați, după consultarea unui grup independent de experți; Ungaria trebuie să asigure personalul și condițiile materiale necesare funcționării EPPO pe plan local. Efect de reglementare: competență și pentru fapte din trecut Competența EPPO în Ungaria va viza și infracțiuni comise după 1 iunie 2021 (data începerii activității EPPO), în măsura în care acestea implică fonduri UE, aplicarea fiind prevăzută retroactiv pentru această perioadă. Parchetul European are mandatul de a investiga și urmări penal fraude, acte de corupție și alte infracțiuni financiare care afectează bugetul UE, cu impact direct asupra protecției fondurilor europene. [...]
Refacerea Salinei Praid intră pe finanțare europeană de calamitate, cu peste 14 milioane de euro (aprox. 71 milioane lei), iar Ministerul Mediului spune că vizează deschiderea șantierului încă din acest an, potrivit Euronews . Banii vin printr-un fond european pentru situații de calamități, accesat de România după inundațiile puternice din 2025. Diana Buzoianu, ministrul interimar al Mediului, a explicat că proiectul are deja pași tehnici făcuți pentru a putea începe lucrările și că au fost alocate sumele necesare pentru deschiderea șantierului. „Avem planul pentru lucrări aprobat și deja au început să fie făcute toate etapele ca să înceapă să fie deschis șantierul. Anul acesta sper să avem șantierul deschis. Am alocat banii necesari pentru deschiderea șantierului și pentru a începe lucrările.” Ce urmăresc lucrările: reducerea riscului la viituri și acces la apă pentru comunități Ministrul a indicat două direcții operaționale: intervenții care să permită devierea apei în cazul unor viituri similare celei de anul trecut, astfel încât să fie evitată o nouă „catastrofă”, și lucrări care să asigure accesul la apă pentru localitățile afectate. „Pe viitor dacă mai vine o astfel de viitură, cum a fost viitura de anul trecut, să nu se mai întâmple o catastrofă, să poată să fie deviată apa.” În prezent, comunitățile au acces la apă printr-o soluție de desalinizare (îndepărtarea sării din apă), descrisă ca fiind una pe termen mediu. Potrivit ministrului, ar urma realizate lucrări astfel încât fiecare comunitate să se poată alimenta de la cea mai apropiată sursă de apă. Context: Fondul de Solidaritate al UE și alocările propuse În mai 2026, Comisia Europeană a propus alocarea a 144 de milioane de euro (aprox. 720 milioane lei) din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) pentru sprijinirea Spaniei, României și Ciprului, după dezastre climatice majore din 2025, potrivit unui material Euronews . În cazul Salinei Praid, finanțarea menționată este de peste 14 milioane de euro din fondul pentru calamități, conform declarațiilor prezentate în emisiunea „Vocile care contează” de la Euronews România. [...]
