Știri
Știri din categoria Fonduri europene
România riscă să acopere din buget 14,7 milioane lei pierduți din PNRR, după ce bani destinați investițiilor tehnice în Cloudul Guvernamental ar fi fost folosiți pentru salarii, cheltuieli considerate neeligibile, potrivit Digi24.
Ministrul interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, Irineu Darău, susține că fosta conducere a Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), sub Dragoș Vlad, ar fi utilizat fonduri din PNRR alocate investițiilor în Cloudul Guvernamental pentru plata salariilor. În consecință, suma de 14,7 milioane lei ar urma să fie acoperită acum din bugetul de stat.
„Cum pierzi bani europeni din PNRR şi ajungi să pui factura pe umerii românilor? Faci ce a făcut fosta conducere a ADR sub Dragoş Vlad: iei bani europeni destinaţi investiţiilor tehnice în Cloudul Guvernamental şi îi foloseşti pentru salarii. Cheltuieli neeligibile. Reguli ignorate. Responsabilitate zero.”
Dincolo de pierderea fondurilor, Darău afirmă că nu ar fi existat un plan pentru menținerea funcționării infrastructurii critice a Cloudului Guvernamental și pentru protejarea echipei tehnice care o administrează, ceea ce ar fi dus la „întârzieri, blocaje şi haos administrativ”.
„În momentul în care situaţia a explodat, cei care conduceau ADR nu au venit cu soluţii. Nu au avut niciun plan pentru protejarea echipei tehnice care administra infrastructura critică a Cloudului Guvernamental. Nicio strategie de continuitate. Nicio asumare.”
Ministrul interimar spune că există o hotărâre definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar banii trebuie returnați.
Separat, pe 20 mai, actualul președinte al ADR, Aurel-Cătălin Giulescu, a anunțat depunerea unei plângeri penale la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva fostului șef al instituției, Dragoș Cristian Vlad, pentru presupuse fapte de abuz în serviciu. Plângerea a fost formulată după anularea unei proceduri de achiziție publică legate de proiectul „Platforma Națională de Interoperabilitate”, în urma constatării unor presupuse nereguli și abateri de la legislația achizițiilor publice.
Dragoș Cristian Vlad a condus ADR din 2022 și a fost demis din funcție pe 1 mai, potrivit informațiilor citate.
Recomandate
Guvernul pune termen-limită pentru inventarierea PNRR , ca să nu piardă finanțări : analiza celor peste 10.000 de proiecte trebuie închisă până la mijlocul acestei săptămâni, în condițiile în care România negociază cu Comisia Europeană ce investiții mai pot rămâne pe granturi și ce ar putea fi mutate pe împrumut, potrivit Digi24 . Premierul interimar Ilie Bolojan a transmis, într-o postare pe Facebook, că majoritatea proiectelor au beneficiari autorități locale sau școli și că evaluarea trebuie făcută rapid, pe baza datelor din teren despre stadiul lucrărilor, termene și grafice de execuție. Colectarea datelor: prefecturi, primării și o platformă electronică Bolojan spune că duminică după-amiază a avut o videoconferință de lucru cu prefecții, cărora le-a cerut ca luni dimineață să informeze toate primăriile despre necesitatea transmiterii datelor privind proiectele PNRR. La ora 9:00 au fost organizate întâlniri în județe, iar Ministerul Dezvoltării a pus la dispoziția primăriilor un ghid și o platformă electronică pentru colectarea informațiilor. „Până la mijlocul acestei săptămâni trebuie să finalizăm analiza celor peste 10.000 de proiecte finanțate prin acest program”, a transmis Ilie Bolojan. Miza: ce rămâne pe granturi și ce se mută pe împrumut În paralel cu inventarierea, continuă negocierile tehnice cu reprezentanții Comisiei Europene privind „ultimele modificări” ale programului de finanțare, care ar urma să se încheie până la începutul săptămânii viitoare, potrivit informațiilor preluate și de TVR Info și Agerpres. Potrivit premierului interimar, autoritățile urmăresc să clarifice: ce proiecte rămân finanțate prin granturi – ar urma să fie cele care se termină până la sfârșitul lunii august, altfel România riscă să piardă finanțările; ce proiecte nu pot fi finalizate la timp – pentru acestea se analizează transferul pe finanțare din împrumut , „fără a afecta derularea lucrărilor”. Unde sunt cele mai multe proiecte Din totalul proiectelor finanțate prin PNRR, Bolojan a indicat următoarea distribuție: peste 5.000 derulate prin Ministerul Dezvoltării ; peste 2.500 prin Ministerul Educației ; peste 1.500 prin Ministerul Mediului ; restul, prin celelalte ministere. Premierul interimar a mai afirmat că este nevoie de mobilizarea beneficiarilor și a constructorilor și de o evaluare „corectă” din teren, astfel încât proiectele aflate într-un stadiu avansat să fie finalizate la timp, pentru a evita pierderea fondurilor europene. [...]
Guvernul cere accelerarea proiectelor locale din PNRR pentru a evita pierderea granturilor , cu un termen-țintă de finalizare până la sfârșitul lunii august, potrivit Economica , care citează Agerpres și un comunicat al Guvernului. Premierul Ilie Bolojan le-a cerut prefecților „mobilizare” și implicare directă pentru derularea proiectelor aflate în implementare la nivelul autorităților locale, în special în domeniile dezvoltării, mediului și educației, finanțate din componenta de grant. Miza este ca lucrările să fie închise până la finalul lunii august, astfel încât România să nu piardă fondurile alocate. În paralel, Executivul a analizat și varianta transferării pe componenta de împrumut a proiectelor care nu pot fi finalizate la termen. Prefecții ar urma să organizeze întâlniri urgente cu autoritățile locale pentru a centraliza „stadiul real” al proiectelor. Raportare standardizată din primării, cu termen 26 mai, ora 15:00 În urma discuțiilor, s-a stabilit ca primăriile să transmită informații „complete și verificabile” despre proiecte, pe baza unui formular standardizat, până marți, 26 mai, la ora 15:00. Setul de date cerut include: gradul de execuție al proiectelor; data începerii lucrărilor; termenele estimate de finalizare; sumele decontate; graficele asumate de constructori; imagini din teren. Potrivit aceleiași surse, datele raportate pe baza situației din teren ar putea fi verificate ulterior de Comisia Europeană . Urmează discuții tehnice și o nouă rundă de negocieri cu Comisia Europeană Discuțiile tehnice sunt programate să continue miercuri și joi, în perspectiva următoarei runde de negocieri cu reprezentanții Comisiei Europene. Totodată, în videoconferință s-a decis urgentarea verificării cererilor de plată, astfel încât proiectele eligibile și aflate într-un stadiu avansat să poată fi decontate la timp. Separat, a fost analizat stadiul îndeplinirii jaloanelor și țintelor din PNRR și măsurile legislative necesare pentru continuarea implementării: nouă proiecte de lege, cu o valoare cumulată de aproximativ 7,5 miliarde de euro (aprox. 37,5 miliarde lei), ar urma să fie transmise Parlamentului până la sfârșitul săptămânii. Contextul este dat de faptul că unele componente din PNRR sunt încă în negociere cu Comisia Europeană, inclusiv ajustarea unor obiective la un nivel „realist” de îndeplinire. [...]
Guvernul cere raportare accelerată și posibil transfer pe împrumut pentru proiectele PNRR care nu se închid la timp , în încercarea de a evita pierderea banilor din componenta de grant, potrivit Mediafax . Premierul Ilie Bolojan , împreună cu ministrul de Interne Cătălin Predoiu și ministrul Finanțelor Alexandru Nazare, a discutat duminică, într-o videoconferință cu prefecții, despre analiza a aproximativ 5.300 de contracte finanțate prin PNRR, aflate în derulare la nivel local. În videoconferință a fost analizat și stadiul reformelor necesare pentru îndeplinirea țintelor și jaloanelor asumate în domeniul afacerilor interne prin PNRR. Termen de finalizare până la sfârșitul lui august, cu risc de pierdere a fondurilor Bolojan le-a cerut prefecților „să se mobilizeze cât mai urgent” și să se implice în derularea proiectelor aflate în implementare la nivelul autorităților locale, în special în dezvoltare, mediu și educație, finanțate din componenta de grant. Obiectivul indicat este finalizarea până la sfârșitul lunii august, astfel încât România „să nu piardă fondurile alocate”. Proiectele întârziate ar putea fi mutate pe componenta de împrumut Executivul a discutat și posibilitatea ca proiectele care nu pot fi finalizate la termen să fie transferate pe componenta de împrumut a PNRR. Formular standard și deadline 26 mai, ora 15.00, pentru date „verificabile” Premierul a cerut prefecților să organizeze întâlniri urgente cu autoritățile locale pentru centralizarea datelor privind stadiul real al proiectelor. În urma discuțiilor, s-a stabilit ca primăriile să transmită informații complete și verificabile, inclusiv: gradul de execuție al proiectelor; data începerii lucrărilor; termenele estimate de finalizare; sumele decontate; graficele asumate de constructori; imagini din teren. Colectarea se va face pe baza unui formular standardizat, cu termen de transmitere până marți, 26 mai, ora 15.00. Continuarea discuțiilor și pregătirea negocierilor cu Comisia Europeană Discuțiile tehnice urmează să continue miercuri și joi, în perspectiva următoarei runde de negocieri cu reprezentanții Comisiei Europene. Datele raportate „conform situației din teren” vor putea fi verificate ulterior de Comisia Europeană. Totodată, s-a stabilit urgentarea verificării cererilor de plată, pentru ca proiectele eligibile și aflate într-un stadiu avansat să poată fi decontate la timp. În paralel, a fost analizat stadiul îndeplinirii jaloanelor și țintelor din PNRR și măsurile legislative necesare pentru continuarea implementării: nouă proiecte de lege, cu o valoare cumulată de aproximativ 7,5 miliarde de euro (aprox. 37,5 miliarde lei), care ar urma să fie transmise Parlamentului până la sfârșitul săptămânii. Dialogul are loc în contextul în care unele componente din PNRR sunt încă în negociere cu Comisia Europeană, inclusiv ajustarea unor obiective la un nivel „realist” de îndeplinire. [...]
Guvernul pune primăriile sub presiunea termenului de 31 august pentru a evita pierderea integrală a granturilor PNRR , după ce premierul Ilie Bolojan a avertizat, la Iași, că proiectele nefinalizate până la finalul lunii august pot duce la pierderea banilor europeni alocați, potrivit Mediafax . Miza este una operațională și bugetară: Bolojan a spus că în administrațiile publice sunt în derulare peste 15.000 de proiecte. Cele care pot fi terminate până la 31 august „trebuie să rămână pe componenta de grant”. În schimb, un proiect ajuns la 90% execuție, dar rămas pe grant și nefinalizat la termen, „atrage pierderea integrală a sumei alocate”. Pentru proiectele care nu pot fi închise la timp, soluția anunțată este transferul pe componenta de împrumut. În acest scenariu, România ar pierde doar suma aferentă lucrărilor nerealizate, iar diferența ar urma să fie acoperită din bugetul național sau local. Inventar de urgență și termene scurte pentru șantiere În contextul negocierilor tehnice dintre echipele române și Comisia Europeană , aflate în curs la Bruxelles, toți primarii au fost convocați luni dimineață pentru un inventar de urgență al proiectelor PNRR. Pentru lucrările cu risc de nefinalizare, premierul a cerut măsuri în „primele trei zile ale săptămânii viitoare”, inclusiv: întocmirea de note de constatare de către supervizori sau diriginți de șantier; angajamente ferme din partea constructorilor, cu grafice de lucrări care să garanteze finalizarea până la 31 august. Jaloane neîndeplinite și pachet legislativ pentru deblocarea banilor Un alt punct sensibil în discuțiile cu Bruxellesul îl reprezintă jaloanele asumate și neîndeplinite. Bolojan a dat ca exemplu viteza pe calea ferată, unde angajamentul de reducere a întârzierilor nu a fost îndeplinit din cauza lucrărilor nefinalizate și a lipsei de locomotive noi. Guvernul negociază cu Comisia Europeană „coborârea acestor standarde” pentru a nu bloca absorbția. Separat, Bolojan a anunțat că săptămâna viitoare toate ministerele vor depune în Parlament proiecte de lege „esențiale” pentru deblocarea a peste 7,5 miliarde de euro (aprox. 37,5 miliarde lei). Potrivit premierului, Guvernul nu mai are competența legală de a adopta ordonanțe, astfel că adoptarea în Parlament devine singura cale. El a cerut partidelor susținerea acestor legi până la finalul lunii iunie, astfel încât tragerile din fonduri să poată fi făcute în iulie-august. În același context, Bolojan a reamintit că România are în 2026 „cel mai mare buget de investiții”, reprezentând 8% din PIB, din fonduri europene și naționale cumulate. [...]
Întârzierile la plăți pe PNRR cresc riscul de a rata termenul-limită din august 2026 , iar presiunea se vede direct în proiectele mari de infrastructură, inclusiv pe Autostrada A7, unde constructorii au nevoie de flux de numerar ca să mențină ritmul de lucru, potrivit Economedia . Premierul interimar Ilie Bolojan a avertizat că, fără plăți rapide către constructori, „e greu de presupus” că lucrările pot fi finalizate la timp, ceea ce ar pune în pericol finanțările din PNRR. Bolojan a spus, într-o conferință de presă, că una dintre problemele majore ale perioadei este absorbția fondurilor din PNRR, în condițiile în care „fiecare comună din România” are cel puțin un proiect în derulare (de la anvelopări și clădiri publice la proiecte de energie regenerabilă). Miza este ca „miile de proiecte” să fie terminate până la sfârșitul lunii august 2026, pentru ca România să nu piardă finanțările. Renegocierea PNRR: ce rămâne pe grant și ce se mută pe împrumut Guvernul negociază în această perioadă cu Comisia Europeană modificări ale PNRR, iar echipa guvernamentală se află la Bruxelles, atât la nivel tehnic, cât și ministerial. În acest context, autoritățile trebuie să decidă ce proiecte pot fi finalizate „la sigur” și: ce proiecte trebuie să rămână pe componenta de granturi (fonduri nerambursabile); ce proiecte au risc să nu fie terminate și ar urma să fie mutate pe componenta de împrumut din PNRR, pentru a evita pierderea finanțărilor. Presiune bugetară: rezervă la Finanțe pentru costuri neeligibile Premierul interimar a indicat și o problemă de finanțare suplimentară: unele proiecte au ajuns să coste mai mult decât estimările inițiale, iar diferențele pot include cheltuieli neeligibile la finanțare europeană, care trebuie acoperite din bugetul de stat. În acest sens, Bolojan a spus că este importantă păstrarea unei rezerve financiare la Ministerul Finanțelor, inclusiv pentru proiecte care necesită suplimentări importante, precum cele din sănătate. „Am constatat (...) că există întârzieri de plată și fără să ne plătim constructorii cât mai repede posibil e greu de presupus că vor avea capacitatea financiară să lucreze susținut, în așa fel încât aceste proiecte să fie finalizate până în luna august.” Autostrada A7: cinci loturi pe granturi PNRR, dar termenele rămân strânse În cazul Autostrăzii Moldovei (A7), executivul a decis în vara anului trecut ca cinci loturi din secțiunile Focșani–Bacău și Bacău–Pașcani să fie finanțate din granturi PNRR (nerambursabile), în loc de împrumuturi. Loturile sunt: Focșani – Bacău, Lot 1 : Focșani – Domnești Târg Focșani – Bacău, Lot 2 : Domnești Târg – Răcăciuni Focșani – Bacău, Lot 3 : Răcăciuni – Bacău Bacău – Pașcani, Lot 1 : Bacău (Săucești) – Trifești Bacău – Pașcani, Lot 2 : Trifești – Gherăești În schimb, Bacău – Pașcani, Lot 3 (Mircești – Pașcani) rămâne finanțat din împrumuturi PNRR, deoarece nu ar putea fi gata până în august 2026, termenul-limită pentru proiectele din PNRR. Economedia amintește că Dorinel Umbrărescu (UMB) a confirmat public, la finalul anului trecut, că sectorul Adjud–Săbăoani (95 km) va fi finalizat până la 31 august 2026, iar restul de 27 km până la Pașcani până la 22 decembrie 2026. Stadiul lucrărilor și estimări de deschidere Pentru tronsoanele menționate, publicația prezintă stadii fizice și financiare și termene estimate: Focșani – Bacău (95,90 km) Lot 1 (35,60 km): deschis în 23 decembrie 2025 Lot 2 (38,78 km): deschis parțial (Domnești Târg–Adjud, aprox. 17 km) în decembrie 2025; pe restul stadiul este 95% (stadiu financiar: 54,76%) Lot 3 (21,52 km): 73% fizic, 30,90% financiar Bacău – Pașcani (77,38 km) Lot 1 (30,30 km): 49,10% fizic, 26,99% financiar Lot 2 (18,99 km): 46,90% fizic, 17,87% financiar Lot 3 (28,09 km): 48,20% fizic, 16,56% financiar La nivel de termene, pentru Lotul 2 Domnești Târg–Răcăciuni , Economedia citează un răspuns CNAIR potrivit căruia întregul lot ar urma să fie deschis în mai 2026 (după ce o porțiune a fost deja deschisă în decembrie 2025), în timp ce Răcăciuni–Bacău este estimat pentru august 2026, iar Săucești–Trifești și Trifești–Gherăești tot pentru august 2026. Mircești–Pașcani este estimat pentru decembrie 2026. Contextul pus de Bolojan este că, în lipsa unor plăți la timp către constructori, capacitatea acestora de a susține lucrările până la termenele PNRR poate fi afectată, ceea ce ar amplifica riscul de întârzieri și, implicit, de pierdere a finanțărilor. [...]
România încearcă să securizeze restul granturilor din PNRR , iar o echipă MIPE și alte ministere merge la Bruxelles pentru negocierile finale , potrivit Economedia . Joi sunt programate întâlniri tehnice, iar vineri ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , urmează să se vadă cu echipa SG Recover condusă de Celine Gauer. Miza operațională este reașezarea investițiilor astfel încât România să „securizeze” întreaga componentă de fonduri nerambursabile (granturi) din PNRR. Pîslaru a spus că România a atras deja peste 60% din granturi și mai are de adus „alte 4,9 miliarde de euro sume brute pe granturi” (aprox. 24,5 miliarde lei), prin cererile de plată 5 și 6. Ce schimbări pregătește MIPE pentru varianta finală a PNRR Ministrul interimar afirmă că au fost transmise către Comisia Europeană propuneri de „reașezare” a investițiilor și că există discuții tehnice pe documentele finale necesare pentru închiderea investițiilor și atingerea țintelor. În paralel, MIPE pregătește: un plan de acțiuni și un calendar pentru trimiterea în Parlament a „reformelor legislative cheie”, care trebuie adoptate înainte de 31 august 2026; măsuri pentru a avea „resursele financiare” pregătite, astfel încât să fie acoperite cheltuielile suplimentare generate de proiectele de investiții; accelerarea plăților către beneficiari, printr-o cooperare mai strânsă între ministere. Context: absorbția pe Coeziune și discuțiile pentru bugetul UE 2028–2034 În același timp, Pîslaru a indicat că, pe fondurile Politicii de Coeziune, urmează să fie lansate ultimele apeluri din planificarea pe 2026. România ar fi ajuns pe locul 2 ca sume absolute atrase, cu 9,36 miliarde euro granturi intrate deja în țară (aprox. 46,8 miliarde lei), reprezentând „peste 30,2%”. Separat, se lucrează la contribuții pentru poziția României privind Cadrul Financiar Multianual 2028–2034, inclusiv prin coordonarea cu grupul „Prietenii Coeziunii”, format din 17 state membre. Alte dosare: salarizare, directiva de transparență și măsuri pe piața muncii Pe zona Ministerului Muncii (unde Pîslaru asigură interimatul), acesta a spus că pentru Legea salarizării unitare a fost obținută „anvelopa financiară maximă pentru 2027” de la Ministerul Finanțelor Publice, validată cu Comisia Europeană, însă proiectul ar avea nevoie de validarea unui acord politic pentru a fi pus în dezbatere publică. După consultări, proiectul actualizat ar urma să fie transmis Parlamentului. Totodată, oficialul a menționat urgența transpunerii Directivei privind transparența salarială, care trebuie adoptată până pe 7 iunie, și a enumerat și alte acțiuni, inclusiv trimiterea Corpului de Control în județul Mureș pentru verificări legate de centre sociale și inițierea unui protocol cu Autoritatea Europeană a Muncii după un caz de neplată a unor lucrători români în construcții în Danemarca. [...]
