Știri
Știri din categoria Externe
Protestele din Budapesta pun presiune politică pe guvern înainte de intrarea în vigoare a Pactului UE privind migrația, pe 12 iunie, în condițiile în care premierul Péter Magyar este acuzat de „trădare” pentru intenția de a semna documentul, potrivit Mediafax.
Mii de oameni au protestat în centrul capitalei Ungariei și au cerut demisia premierului, invocând referendumul din 2016 împotriva cotelor de migranți și temându-se că țara ar putea fi obligată să primească imigranți. Manifestanții au mărșăluit spre sediul partidului TISZA, apoi spre Parlament, în așteptarea deciziei noului guvern.
În momentul în care Péter Magyar a apărut la balconul sediului partidului, mulțimea a început să scandeze „trădător”, iar o parte dintre participanți au strigat și „rușine să-ți fie”. Conform relatării, premierul a salutat și a zâmbit mulțimii, fluturând steagul Ungariei, în timp ce unii membri ai echipei sale au părut mai puțin relaxați; episodul este atribuit publicației Hungary Today.
Organizatorii le-au reamintit participanților că, la referendumul din 2016 organizat de guvernul lui Viktor Orbán, sistemul de cote pentru migranți propus de Bruxelles a fost respins cu 3.251.000 de voturi. Mediafax notează că acest rezultat este apropiat de totalul de 3,3 milioane de voturi obținut de partidul TISZA la alegerile din 12 aprilie.
Pe traseu, unii protestatari au scandat „Viktor, Viktor”, o referire la fostul premier Viktor Orbán, asociat cu o poziție fermă împotriva migrației.
Pactul UE privind migrația urmează să intre în vigoare pe 12 iunie, la nivel european. În acest context, articolul susține că, după plecarea lui Viktor Orbán, nu mai există o opoziție eficientă față de planul Bruxelles-ului de redistribuire a migranților ilegali către zone ale Uniunii Europene care până acum nu au fost afectate, precum Europa Centrală.
Materialul mai afirmă că una dintre condițiile pentru deblocarea miliardelor de euro din fonduri europene ar fi fost renunțarea la opoziția dură a lui Orbán față de pact și menționează că Partidul Popular European (PPE), din care face parte TISZA în Parlamentul European, este un susținător important al redistribuirii migranților ilegali.
În paralel, sunt menționate temeri că Germania ar putea transfera către Ungaria o parte dintre solicitanții de azil nedoriți, printr-un scenariu comparat cu situația din Polonia după venirea la putere a guvernului Donald Tusk.
Naționaliștii din partidul Mi Hazánk sunt indicați drept principalii organizatori ai manifestației, deși evenimentul a fost prezentat ca apolitic, iar în mulțime ar fi fost prezente și unele personalități din fostul guvern FIDESZ, potrivit aceleiași surse.
Recomandate
Interdicțiile comerciale impuse de Rusia riscă să lovească direct exporturile Armeniei chiar înaintea alegerilor parlamentare de duminică, într-un moment în care guvernul de la Erevan încearcă să-și accelereze apropierea de Europa, potrivit Știrile Pro TV . Miza imediată este una economică și operațională: Moscova a anunțat luna trecută interzicerea importurilor de la fabrica de coniac Abovyan și de la alți doi mari producători armeni. Motivul oficial invocat a fost legat de probleme sanitare, însă măsura este văzută pe scară largă ca presiune politică menită să descurajeze orientarea pro-occidentală a Armeniei înainte de vot. Dependența de piața rusă, vulnerabilitatea-cheie Armenia, o țară cu aproximativ 3 milioane de locuitori, trimite circa 40% din exporturi către Rusia, iar restricțiile comerciale impuse de Kremlin în ultimii ani au vizat o gamă largă de produse – de la flori și pește până la fructe și coniac. În cazul Abovyan, directorul fabricii, Samvel Goroyan, spune că întreaga producție merge în Rusia, la un volum de aproximativ 7 milioane de sticle pe an, iar compania nu are, în acest moment, o alternativă evidentă de piață. Alegerile, test pentru pivotarea geopolitică a Erevanului După 1991, Armenia a fost considerată cel mai apropiat aliat al Moscovei în Caucazul de Sud, găzduind trupe rusești și fiind integrată în structuri politice și economice conduse de Kremlin. Relația s-a deteriorat treptat sub actualul prim-ministru Nikol Pașinian , al cărui partid, Contractul Civic, a ajuns la putere în urma revoluției populare din 2018. Efortul lui Pașinian de a orienta Armenia către Europa este prezentat drept cea mai importantă schimbare de politică externă de la independență încoace, iar scrutinul de duminică este un test pentru această direcție, în condițiile unei dependențe economice profunde de Rusia. Presiune politică explicită de la Moscova În analiza citată, expertul Thomas de Waal de la Carnegie Europe afirmă că Moscova încearcă să-l forțeze pe Pașinian să aleagă „în favoarea Rusiei”, pe fondul percepției că „pierde Armenia”. În paralel, președintele rus Vladimir Putin a avertizat că Armenia ar putea ajunge într-un „scenariu ucrainean” dacă își continuă procesul de integrare europeană, iar Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a sugerat amenințător că Pașinian ar putea avea aceeași soartă ca Lev Troțki, asasinat la ordinul lui Iosif Stalin. De ce contează pentru economie: semnalul către companii Dincolo de episodul coniacului, mesajul pentru mediul de afaceri armean este că accesul la principala piață de export poate fi restricționat rapid, inclusiv prin măsuri prezentate drept tehnice (sanitare), într-un context electoral și geopolitic tensionat. În lipsa unor piețe alternative, astfel de decizii pot deveni un instrument de influență cu efecte imediate în producție, livrări și încasări. [...]
Taiwan a acuzat o „provocare” coordonată a Chinei în jurul insulelor Pratas , după ce o navă a pazei de coastă chineze și o navă de cercetare au operat împreună în apele din jurul arhipelagului, un punct strategic din Marea Chinei de Sud, potrivit Reuters . Mișcarea ridică miza operațiunilor „gri” (sub pragul unui conflict deschis) și complică gestionarea riscurilor de securitate într-o zonă cu rute maritime vitale pentru comerțul regional. Ce s-a întâmplat, potrivit autorităților din Taiwan Garda de coastă taiwaneză a transmis că, după ce o navă a pazei de coastă chineze s-a apropiat de Pratas vineri, sâmbătă a venit și o navă oceanografică de cercetare, descriind episodul drept „prima instanță observată” în care cele două tipuri de nave au acționat coordonat pentru a „provoca” Taiwanul. Insulele Pratas , controlate de Taiwan, sunt un parc național în nordul Mării Chinei de Sud și sunt apărate ușor, în principal de garda de coastă. Arhipelagul este situat între sudul Taiwanului și Hong Kong și se află la peste 400 km de insula Taiwan, distanță care, potrivit unor experți în securitate citați de Reuters, îl face vulnerabil. De ce contează: presiune „cvasi-militară” și o dispută de jurisdicție Taiwanul afirmă că Pratas a devenit un nou punct de presiune în operațiunile militare și cvasi-militare ale Chinei în jurul insulei, în contextul în care Beijingul își susține revendicările de suveranitate. Potrivit gărzii de coastă taiwaneze, nava chineză a transmis prin radio că desfășoară operațiuni de aplicare a legii și că „viitorul Taiwanului se află în reunificarea națională”. Taiwanul a răspuns trimițând propriile nave și, conform aceleiași surse, a transmis la rândul său un mesaj radio: „Opriți subminarea păcii. Ar trebui să vă întoarceți și să urmați democrația – acesta este modul corect de a vă servi țara.” Garda de coastă taiwaneză a mai acuzat China că încearcă să creeze o „falsă iluzie” de jurisdicție asupra zonei și a spus că „suveranitatea maritimă a Taiwanului nu tolerează provocări”. Reacții și poziții oficiale Secretarul general al Consiliului Național de Securitate al Taiwanului, Joseph Wu , a calificat acțiunile drept „foarte provocatoare” într-o postare pe platforma X, în care a inclus și o hartă cu traseul celor două nave. Biroul pentru Afaceri cu Taiwanul al Chinei nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii, potrivit Reuters. China consideră Taiwanul și Pratas drept teritoriu chinez, în timp ce guvernul de la Taipei respinge aceste pretenții și susține că doar populația insulei poate decide viitorul său. [...]
Kremlinul testează o „punte” informală spre UE, dar Bruxelles-ul respinge rolul lui Schröder : Vladimir Putin s-a întâlnit la Moscova, într-un format tête-à-tête, cu fostul cancelar german Gerhard Schröder , pe care liderul rus l-a indicat recent drept interlocutor preferat pentru reluarea dialogului cu europenii, potrivit HotNews . Consilierul pentru politică externă al Kremlinului, Iuri Ușakov, a descris discuția drept „plăcută și prietenoasă” și a precizat că a fost o întâlnire „față în față”. Totuși, Ușakov a spus că nu cunoaște detalii despre conținutul conversației și a indicat doar locul: Kremlinul, la Moscova. În același context, Ușakov a vorbit despre existența unor „numeroase contacte informale” între oficiali ruși, sugerând că o parte dintre aceste interacțiuni nu ajung în spațiul public. De ce contează: semnal politic către Europa, cu un mediator contestat Întâlnirea vine după ce Putin a spus, la începutul lunii mai, că îl preferă „personal” pe Gerhard Schröder pentru reluarea dialogului cu europenii. Inițiativa a provocat reacții contradictorii în Germania, iar la nivelul Uniunii Europene a fost respinsă explicit: miniștrii de externe reuniți la Bruxelles au respins ideea unui rol pentru Schröder, iar șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a avertizat că o asemenea formulă i-ar permite fostului cancelar să „stea de ambele părți ale mesei”. Context: legăturile lui Schröder cu Rusia și costurile politice în Germania Schröder a condus Germania între 1998 și 2005, ca lider al Partidului Social-Democrat (SPD). După plecarea din funcție, a lucrat pentru companii de stat rusești și a menținut o relație apropiată cu Putin. Refuzul de a condamna invazia Rusiei în Ucraina din 2022 i-a atras critici în interiorul SPD și i-a redus o parte dintre beneficiile asociate statutului de fost cancelar. În plus, a avut roluri cheie în proiectele Nord Stream 1 și 2 și a fost membru în consiliul de administrație al companiei ruse Rosneft , din care a demisionat în 2022. Anul trecut, Schröder a anunțat că suferă de „burnout serios” și că s-a internat într-o clinică, în timp ce era în desfășurare o anchetă privind gazoductul Nord Stream 2. [...]
Iranul contestă raportul AIEA și ridică miza reglementării internaționale a programului său nuclear , într-un moment în care inspectorii agenției reclamă lipsa accesului la obiectivele nucleare iraniene, potrivit Agerpres . Teheranul a calificat documentul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) drept „instrument de presiune politică”, după ce raportul avertizează asupra riscurilor de proliferare generate de imposibilitatea experților internaționali de a verifica instalațiile nucleare din Iran și cere autorităților iraniene să „coopereze într-o manieră constructivă”. Adjunctul ministrului de externe iranian, Kazem Gharibabadi , a transmis pe X că AIEA ar trebui să evite transformarea unui raport tehnic într-un instrument politic, dacă intenția este sprijinirea unei soluții diplomatice. Ce reclamă AIEA și de ce contează În raportul confidențial consultat de AFP, AIEA notează că lipsa accesului la obiectivele nucleare iraniene reprezintă un „motiv de îngrijorare în materie de proliferare” — adică riscul ca materiale sau activități nucleare să fie folosite pentru dezvoltarea de arme. Documentul mai arată că, deși agenția recunoaște caracterul „fără precedent” al situației create de atacurile militare asupra instalațiilor nucleare iraniene, consideră „esențial” să poată relua „fără întârziere” activitățile de verificare în Iran. Context: atacuri asupra instalațiilor și negocieri cu Washingtonul Știrea apare pe fondul discuțiilor dintre Iran și SUA privind programul nuclear iranian, în condițiile în care, conform materialului, SUA și Israelul au atacat Iranul pe 28 februarie, după un episod similar în iunie anul trecut, care a durat 12 zile. În ambele conflicte, obiective nucleare iraniene au fost bombardate în mai multe rânduri. Agerpres mai notează că AIEA nu a condamnat loviturile israeliano-americane asupra obiectivelor nucleare iraniene, iar Gharibabadi a susținut că un atac militar ar reprezenta o încălcare a suveranității Iranului și un risc pentru siguranța nucleară. În iunie 2025, SUA au bombardat trei obiective nucleare din Iran — Fordo, Natanz și Ispahan — iar președintele american Donald Trump a afirmat atunci că programul nuclear al Teheranului a fost „nimicit”, potrivit aceleiași surse. [...]
Ucraina a lovit cu drone infrastructură energetică și navală în Rusia , într-o operațiune pe mai multe regiuni care a vizat inclusiv rafinării și depozite de combustibil – un tip de atac cu potențial de a perturba lanțurile logistice și capacitățile de alimentare ale armatei ruse. Potrivit Kyiv Post , atacurile au avut loc sâmbătă, 6 iunie, și au ajuns până la coasta Baltică. Ținte navale în zona Sankt Petersburg: 88 de drone, potrivit autorităților locale Guvernatorul regiunii Leningrad, Alexander Drozdenko, a declarat că apărarea antiaeriană a angajat un „roi” de 88 de drone, iar primarul Sankt Petersburgului, Alexander Beglov, a confirmat că municipiul a fost supus unui atac de amploare. În zona orașului-insulă Kronstadt, loviturile au declanșat un incendiu în apropierea Kronstadt Marine Plant , o facilitate responsabilă de mentenanța, reparația și echiparea navelor de suprafață și a submarinelor rusești. Un alt val de drone a vizat localitatea Lebyazhye, unde, conform raportărilor operaționale citate, ar fi fost lovit Arsenalul 15 al Marinei ruse, inclusiv un depozit de muniții. Lovituri asupra sectorului energetic: depozit în flăcări și rafinărie „breșată” Operațiunea a inclus atacuri asupra infrastructurii de combustibil. Depozitul de petrol Poltavskaya din regiunea Krasnodar a fost lovit de mai multe drone, iar incendiul rezultat s-a extins pe aproximativ 5.000 de metri pătrați, conform serviciilor locale de urgență. Publicația notează că nu au fost raportate victime în rândul personalului. Totodată, rafinăria Antipinsky din Tyumen – descrisă ca una dintre cele mai mari rafinării private din Rusia – a fost „breșată”, după ce dronele au lovit una dintre unitățile principale de procesare, provocând un incendiu structural. Capacitatea anuală de procesare menționată este de peste 9 milioane de tone de țiței, pentru producția de benzină și motorină. Porturi și noduri industriale: explozii în Tula și atac asupra Mariupolului ocupat Atacurile s-au extins și către alte zone industriale și portuare. În regiunea Tula, canale locale de pe rețele sociale au raportat explozii și incendii în orașul Uzlovaya. În paralel, o lovitură a vizat portul din Mariupol (oraș ucrainean aflat sub ocupație), unde dronele ar fi ocolit apărarea locală și ar fi detonat încărcături în interiorul portului. Kyiv Post susține că Rusia folosește portul pentru a scoate din Donbas echipamente militare grele, cereale și resurse minerale. Publicația plasează atacul în continuitatea unei operațiuni anterioare, din 3 iunie, care ar fi avariat corveta rusă Boykiy în același sector naval din Kronstadt, indicând o campanie de lovire a logisticii militare „mult în spatele” liniei frontului. [...]
Coreea de Nord își accelerează programul naval înaintea vizitei președintelui chinez Xi Jinping , printr-un plan anunțat public de construire a unui distrugător de 10.000 de tone, potrivit Antena 3 . Mișcarea are o miză operațională și de descurajare militară, într-un moment în care Beijingul încearcă să își reafirme relația cu Phenianul. Informația a fost relatată de presa de stat nord-coreeană înaintea vizitei lui Xi, programată luni și marți, și vine pe fondul unei intensificări a mesajelor privind consolidarea capacităților militare ale regimului. Ce a ordonat Kim Jong Un, potrivit presei de stat Publicația Rodong Sinmun a scris că liderul Kim Jong Un, după un test naval desfășurat joi, a cerut marinei să desfășoare „cât mai curând” două nave: distrugătorul Kang Kon ; o navă de război de 5.000 de tone , Choe Hyon . În același context, Phenianul ar urmări și dezvoltarea unor „arme subacvatice secrete”, conform relatării preluate de Reuters. De ce contează: un salt de capacitate și un semnal către China Este prima dată când Coreea de Nord menționează un plan de construire a unui distrugător de 10.000 de tone , a declarat Hong Min, analist principal la Institutul pentru Unificare Națională din Coreea de Sud. Acesta a apreciat că Kim ar putea încerca să își prezinte capabilitățile militare înaintea vizitei lui Xi. Kim a susținut, potrivit aceleiași relatări, că Phenianul trebuie să își consolideze capacitățile navale pentru a descuraja un război nuclear și a cerut capabilități militare puternice „pe uscat, pe mare și în aer”. Context: vizita lui Xi și precedentul incidentului naval din 2025 Xi Jinping efectuează prima sa vizită în Coreea de Nord în aproape șapte ani, într-un moment în care Beijingul încearcă să își reafirme relațiile cu Phenianul, singurul său aliat formal prin tratat. Separat, înainte ca vizita să fie anunțată, Kim a cerut joi o extindere „exponențială” a arsenalului nuclear, în timpul unei vizite la o fabrică de producție de material nuclear devenită recent operațională. În mai 2025, Coreea de Nord anunțase că un distrugător de 5.000 de tone s-a răsturnat parțial la lansarea la apă în portul Chongjin. După reparații în portul Rajin, a avut loc o a doua ceremonie de lansare luna următoare, când vasul a primit numele Kang Kon . [...]
