Știri
Știri din categoria Externe

Iranul nu va renunța la îmbogățirea uraniului nici în cazul unui conflict militar , a avertizat ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi , într-o declarație fermă făcută duminică, la doar două zile după ultimele negocieri cu Statele Unite privind dosarul nuclear, informează Digi24 . Aflat la un forum la Teheran, diplomatul iranian a declarat că țara sa „a plătit un preț foarte mare” pentru acest program și că „nimeni nu are dreptul să ne dicteze comportamentul”. Declarațiile vin pe fondul tensiunilor accentuate dintre Teheran și Washington, după ce oficiali americani, printre care și emisarul pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, au purtat discuții cu partea iraniană vineri, în Oman. Întâlnirea a avut loc în contextul unei desfășurări militare americane de amploare în regiunea Golfului, inclusiv prezența portavionului USS Abraham Lincoln , văzută ca o demonstrație de forță din partea SUA. Araghchi a respins categoric orice intimidare: „Desfășurarea lor militară în regiune nu ne sperie. Suntem un popor al diplomației, dar și un popor al războiului – deși nu căutăm războiul”, a spus acesta în fața publicului intern. Această poziție intransigentă a Teheranului vine într-un moment în care administrația americană exercită presiuni suplimentare prin sancțiuni economice și avertismente publice, încercând să readucă Iranul la masa negocierilor în condiții mai stricte decât cele prevăzute în Acordul Nuclear din 2015. De asemenea, dosarul nuclear iranian rămâne o sursă majoră de îngrijorare internațională, în special după ce Agenția Internațională pentru Energie Atomică a raportat, în trecut, că Iranul a crescut nivelul de îmbogățire a uraniului peste limitele convenite, alimentând suspiciuni privind intenții non-pașnice. În ciuda retoricii dure, Iranul insistă că programul său nuclear are scopuri exclusiv civile și că îmbogățirea uraniului este un drept suveran, protejat inclusiv de tratatele internaționale. [...]

Un atac asupra trupelor NATO aflate în Ucraina nu va activa articolul 5 privind apărarea colectivă , a declarat secretarul general al Alianței, Mark Rutte , în fața parlamentarilor ucraineni, potrivit EADaily . Rutte a precizat că, în cazul în care Rusia ar ataca soldați NATO desfășurați pe teritoriul Ucrainei, un astfel de act nu va fi considerat un atac asupra statelor membre ale NATO , întrucât acesta s-ar produce în afara granițelor alianței . Prin urmare, nici articolul 4, nici articolul 5 din Tratatul de la Washington nu ar fi declanșate automat. Declarația a fost făcută în cadrul unei întâlniri cu parlamentarii ucraineni, unde deputatul Yehor Chernev , vicepreședinte al Comisiei pentru Securitate Națională din Rada Supremă, a relatat mesajul lui Rutte. Această poziție urmează linia trasată anterior de oficiali americani, printre care secretarul apărării Pete Hegseth, care a subliniat că eventualele forțe de menținere a păcii ar trebui desfășurate ca parte a unei misiuni non-NATO , tocmai pentru a evita aplicarea articolului 5. Rutte a declarat că mai multe state europene, în special din așa-numita „Coaliție a Doritorilor” , formată în jurul Regatului Unit și Franței, intenționează să trimită trupe, avioane și nave în Ucraina doar după încheierea unui acord de pace cu Rusia. Scopul acestor desfășurări ar fi consolidarea garanțiilor de securitate pentru Ucraina în etapa post-conflict, nu implicarea într-un conflict activ. Totuși, poziția exprimată de Olanda și de alți aliați vine într-un moment delicat, în care Ungaria, prin vocea premierului Viktor Orbán , a respins public orice participare la o eventuală desfășurare militară. Orbán a declarat că trimiterea de trupe occidentale în Ucraina „ar crește riscul unui conflict direct cu Rusia”, reiterând că Budapesta nu va contribui nici cu personal militar, nici cu finanțare pentru asemenea operațiuni. În același timp, Kremlinul avertizează că orice forță străină desfășurată în Ucraina va fi considerată o „țintă legitimă”, ceea ce ridică riscuri majore pentru stabilitatea regională și pentru orice prezență militară, chiar și în scop de securizare post-conflict. [...]