Știri
Știri din categoria Externe

Un armistițiu în Ucraina ar putea amplifica riscul la granița estică a NATO, avertizează Digi24, citând declarațiile lui Wolfgang Ischinger, președintele Conferinței de Securitate de la Munchen. Potrivit acestuia, oprirea luptelor ar putea elibera resursele militare ale Rusiei și ar permite accelerarea reînarmării, cu efecte directe asupra flancului estic al Alianței.
Ischinger a explicat, într-un interviu pentru Tagesspiegel, preluat de dpa și Agerpres, că în prezent armata rusă este „blocată” în Ucraina și suportă pierderi semnificative, ceea ce limitează presiunea asupra altor fronturi. În acest context, el a subliniat rolul Ucrainei ca element de protecție pentru restul Europei.
„Atât timp cât Ucraina apără Europa, pericolul nu este atât de mare”, a declarat expertul german.
În opinia sa, odată cu un armistițiu, dinamica s-ar schimba: Rusia ar putea continua reînarmarea fără presiunea unui război activ de amploare, iar amenințarea pentru statele NATO de pe flancul estic s-ar intensifica. Ischinger a insistat însă că oprirea vărsării de sânge rămâne o prioritate, dar a condiționat reducerea riscurilor de o diminuare substanțială a consolidării militare ruse în districtele militare vestice, scenariu pe care îl consideră improbabil.
Declarațiile au fost făcute înaintea celei de-a 62-a ediții a Conferinței de Securitate de la Munchen, unde este așteptat și președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Digi24 notează că Ucraina luptă de aproape patru ani împotriva invaziei ruse la scară largă, cu sprijin occidental, iar Statele Unite încearcă în prezent să negocieze încetarea luptelor.
Recomandate

Ucraina vrea să folosească „turbulențele” din NATO pentru a-și crește rolul în Alianță , potrivit Știrile ProTV , care citează declarații ale ambasadoarei ucrainene la NATO, Alyona Getmanchuk, pe fondul discuțiilor despre o posibilă retragere a SUA din alianță. Contextul este alimentat de afirmațiile președintelui SUA, Donald Trump, care a spus săptămâna aceasta că ia „în considerare serios” retragerea țării sale din NATO, ceea ce a stârnit îngrijorare în rândul statelor membre. În Polonia, premierul Donald Tusk a avertizat că o asemenea perspectivă „pare a fi visul lui Putin”. În acest cadru, Getmanchuk a adoptat o linie publică mai optimistă, susținând, conform POLITICO , că tensiunile interne ar putea duce la o revitalizare a alianței și la noi oportunități pentru integrarea Ucrainei, chiar dacă aderarea rămâne departe din punct de vedere politic. „În loc să vorbesc despre prăbușirea NATO, aș prefera să vorbesc despre reinventarea Alianței”. Ambasadoarea a respins și eticheta de „tigru de hârtie” atribuită NATO de Trump, argumentând că, deși Kremlinul a încercat timp îndelungat să submineze alianța, nu a atacat direct niciodată un stat membru. În același timp, ea a indicat Articolul 5 din Tratatul NATO (clauza de apărare colectivă) drept „model de urmat” pentru garanțiile de securitate, în comparație cu clauza de apărare mutuală a Uniunii Europene, despre care spune că nu oferă același nivel de protecție. În condițiile în care Trump s-a opus ferm aderării Kievului, iar secretarul general al NATO, Mark Rutte, a spus anul trecut că Ucraina nu poate intra fără sprijinul tuturor membrilor, Getmanchuk a afirmat că obiectivul realist, pe termen scurt, este un aranjament de securitate „similar Articolului 5”, văzut ca o garanție pentru suveranitatea Ucrainei. Din perspectiva Kievului, miza este dublă: pe de o parte, recunoașterea contribuției Ucrainei ca partener militar într-un război care testează capacitatea de descurajare a Occidentului; pe de altă parte, obținerea unor garanții mai ferme, în condițiile în care încrederea în NATO a fost afectată de reținerile din primii ani ai războiului privind livrările de „arme letale”. Știrile ProTV notează că, după realegerea lui Trump și reducerea sprijinului Washingtonului pentru Kiev, NATO a preluat un rol mai activ și coordonează în prezent peste 80% din asistența militară oferită Ucrainei. Elementele pe care Ucraina le invocă pentru a-și susține utilitatea în arhitectura NATO includ: experiența operațională acumulată în război și adaptarea rapidă pe câmpul de luptă; dezvoltarea propriilor sisteme de armament; rolul de „partener-cheie” în confruntarea cu Rusia, identificată drept principala amenințare în documentele strategice ale Alianței; argumentul că, deși nu este membră, Ucraina aplică deja în practică direcțiile din Conceptul strategic al NATO. În plan intern, însă, sprijinul public pentru aderarea la NATO a scăzut față de vârful de 89% atins în 2022, deși majoritatea ucrainenilor continuă să susțină obiectivul. Pentru aliați, discuția despre „reinventarea” NATO capătă relevanță și prin prisma riscului politic: orice semnal de slăbire a garanțiilor colective poate afecta percepția de securitate pe flancul estic și poate influența costurile de apărare și investițiile în capacități militare în Europa. [...]

Donald Trump ar putea slăbi decisiv NATO fără ca SUA să iasă formal din Alianță , potrivit Digi24 , care relatează o analiză Politico bazată pe discuții cu experți, juriști și oficiali NATO despre opțiunile pe care le-ar avea președintele american și efectele posibile asupra securității euroatlantice. Contextul este escaladarea tensiunilor dintre Washington și aliați, după ce Trump s-a declarat „înfuriat” de refuzul unor state NATO de a se alătura războiului împotriva Iranului. Miercuri, el a spus că ia „serios în considerare” retragerea SUA din NATO, acuzând că aliații nu ar fi alături de America la nevoie. Totuși, notează Digi24, legislația americană îi limitează capacitatea de a face un astfel de pas fără aprobarea Congresului. Un prim scenariu discutat de experți este intensificarea retoricii și a mesajelor care pun sub semnul întrebării angajamentul SUA față de Articolul 5, clauza de apărare colectivă. Trump a numit Alianța un „tigru de hârtie”, iar lideri europeni au avertizat că astfel de declarații erodează încrederea, un element central pentru funcționarea NATO. „Alianțele precum NATO sunt valoroase datorită încrederii pe care se bazează. Dacă în fiecare zi semeni îndoieli cu privire la angajamentul tău, golești (n.r. NATO) de esența sa”, a declarat joi președintele francez Emmanuel Macron. Un al doilea scenariu este rolul de „perturbator” în interiorul NATO, fără măsuri radicale, prin blocarea deciziilor care necesită unanimitate în comitete și grupuri de lucru. Doi diplomați NATO citați în material spun că SUA au blocat rapoarte pe teme precum schimbările climatice și securitatea umană, iar activitatea pe această din urmă temă „a ajuns efectiv la zero”. În același registru, este menționată și posibilitatea ca Washingtonul să refuze plata contribuției la bugetul comun al NATO (Digi24 indică aproximativ 800.000 de euro, adică 15% din total), deși un expert citat apreciază că impactul ar fi gestionabil dacă alți aliați ar acoperi suma. Un al treilea scenariu vizează retragerea parțială a trupelor americane din Europa. Potrivit datelor prezentate, SUA au între 67.500 și 85.000 de militari pe continent, iar o lege din 2025 îl obligă pe președinte să mențină 76.000, cu excepții limitate. Ed Arnold, expert senior în apărare la Royal United Services Institute, spune că o retragere maximă legală de circa 9.000 de soldați ar fi „rezonabil” de dăunătoare, dar nu catastrofală, în condițiile în care europenii ar putea compensa prin trupe sau capabilități echivalente. În fine, analiza discută și o „ieșire graduală” fără retragere oficială, prin înghețarea de facto a angajamentelor americane în planificarea militară a NATO. O astfel de decizie ar forța statele europene să acopere rapid goluri în domenii critice precum apărarea aeriană, informațiile și realimentarea în zbor, cu efecte directe asupra capacității de descurajare și asupra costurilor de apărare, într-un moment în care riscurile de securitate sunt deja ridicate. [...]

Ucraina a lansat un post de radio în limba maghiară pentru a contracara mesajele pe care le consideră anti-ucrainene venite dinspre guvernul de la Budapesta, potrivit G4Media . Inițiativa, prezentată ca o emisiune radio online disponibilă 24 de ore din 24, se numește „Radio Ungaria Ucraina” (Hungarian Radio Ukraine), iar purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei, Heorhij Tikhij, a spus pe X că decizia a venit după „declarații absurde” făcute zilnic de oficiali maghiari, relatează ziarul de opoziție Nepszava . Conform unui raport al agenției de presă de stat ucrainene Ukrinform, citat de G4Media, postul difuzează non-stop un comunicat în maghiară, engleză și ucraineană, în care Kievul respinge „afirmațiile manipulative” atribuite premierului Viktor Orbán și echipei sale. Mesajul repetat susține că Ucraina condamnă încercările de a fi implicată în politica internă a Ungariei și în campaniile electorale și afirmă că „Ucraina nu a dorit niciodată și nu dorește nici acum nimic rău” Ungariei. Ministrul ungar al afacerilor externe și al economiei externe, Péter Szijjártó, a reacționat încă de joi, într-un videoclip publicat pe Facebook, susținând că lansarea radioului ar fi o intervenție în context electoral, cu „zece zile până la alegeri”. El a afirmat că postul ar difuza „propagandă ucraineană” cu scopul de a sprijini instalarea la putere a unui guvern „pro-ucrainean”, invocând și teme precum drepturile minorității maghiare din Transcarpatia, un „blocaj petrolier” și riscuri de securitate energetică. În același context, G4Media amintește că Viktor Orbán a avut în ultimii ani poziții critice față de Ucraina și notează că, potrivit unui sondaj din februarie 2024, 52% dintre ucraineni considerau Ungaria un stat inamic. [...]

Încrederea în Vladimir Putin a scăzut la minimul ultimilor 7 ani potrivit United24 Media , după ce autoritățile ruse au intensificat restricțiile asupra internetului, inclusiv blocarea parțială a Telegram și limitarea serviciilor VPN. Un sondaj realizat între 27 și 29 martie 2026 arată o scădere bruscă de 5 puncte procentuale, de la 76% la 71%, cea mai accentuată reducere săptămânală din ultimii ani, în timp ce neîncrederea a crescut vizibil. Declinul este asociat direct cu politica de control digital impusă de Roskomnadzor. Din vara lui 2025, accesul la Telegram a fost restricționat progresiv, iar până la începutul lui aprilie 2026 nivelul de blocare a ajuns la aproximativ 80%. Platforma are circa 90 de milioane de utilizatori în Rusia, iar impactul a fost major: traficul a scăzut de zece ori pe anumite rețele, potrivit operatorilor de stat. În paralel, autoritățile au extins ofensiva împotriva VPN-urilor: peste 400 de servicii au fost restricționate de la începutul lui 2026 accesul prin VPN este blocat pe platforme importante, inclusiv servicii bancare și tehnologice se discută chiar introducerea unor costuri suplimentare pentru traficul internațional Nemulțumirea s-a mutat și în stradă. La finalul lunii martie, proteste pentru libertatea internetului au fost raportate în mai multe orașe, iar în Moscova au avut loc rețineri. Alte manifestații au fost împiedicate de autorități invocând diverse motive administrative. Scăderea încrederii este confirmată și de alte instituții. Centrul Levada indică un declin semnificativ față de finalul lui 2025, iar VCIOM arată o tendință similară. În același timp, sprijinul pentru partidul Rusia Unită a coborât sub 30%. Printre cauze se numără restricțiile online, presiunea economică și oboseala legată de războiul din Ucraina, cu un impact mai pronunțat în rândul tinerilor. În ansamblu, măsurile de control asupra internetului par să fi produs efectul invers celui dorit, alimentând nemulțumirea publică și accelerând erodarea încrederii în conducerea de la Kremlin. [...]

Rusia a pierdut patru avioane militare în patru zile , potrivit Digi24 , care citează relatări din mass-media și informații ale părților implicate. Cel mai recent incident menționat este prăbușirea unui avion de vânătoare Sukhoi Su-30 neînarmat, în timpul unui zbor de antrenament de rutină, în Crimeea. Ministerul Apărării din Rusia a confirmat prăbușirea Su-30 și a precizat că ambii membri ai echipajului s-au catapultat în siguranță. Evenimentul vine după o serie de pierderi raportate în intervalul 31 martie – 2 aprilie, în contextul războiului din Ucraina și al operațiunilor din Crimeea ocupată de Rusia. Bilanțul incidentelor prezentate în articol include următoarele cazuri: 31 martie: un avion de transport An-26 s-a prăbușit într-o regiune montană din Peninsula Crimeea ocupată de Rusia, iar toate cele 29 de persoane aflate la bord au murit, inclusiv „un general rus de rang înalt”. 31 martie: un canal Telegram considerat de analiști militari drept o sursă de încredere a raportat prăbușirea unui avion de vânătoare-bombardament Su-34; canalul Fighterbomber nu a indicat locul sau cauza, iar „se crede că pilotul a murit”. 2 aprilie: un avion de patrulare maritimă An-72P ar fi fost distrus la un aerodrom din Crimeea, potrivit unității ucrainene de drone care a revendicat atacul. Vineri (data nu este precizată în text, în afara actualizării din 3 aprilie): prăbușirea avionului de vânătoare Su-30 în Crimeea, în timpul unui zbor de antrenament. „Un avion de vânătoare rus Sukhoi Su-30 neînarmat s-a prăbușit vineri în timpul unui zbor de antrenament de rutină în Crimeea, aducând la patru numărul avioanelor de luptă pe care Moscova le-a pierdut în ultimele patru zile, potrivit relatărilor mass-media, scrie TVP World.” Separat de aceste pierderi militare, articolul mai menționează un incident anterior, din 20 martie, când un avion civil de mici dimensiuni s-a prăbușit lângă Moscova; „conform indiciilor”, aparatul ar fi fost doborât din greșeală de apărarea aeriană rusă, după ce a fost identificat eronat ca dronă. [...]

Erdogan și Zelenski au discutat la Istanbul despre securitatea energetică și maritimă , potrivit AGERPRES , care citează informații transmise de președinția turcă și preluate de AFP, Reuters și EFE. Întâlnirea a avut loc sâmbătă, la Istanbul, în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, iar agenda a inclus și discuții despre eforturile de a ajunge la o încetare a conflictului. Ce au anunțat autoritățile turce despre agenda discuțiilor Conform informațiilor publicate, discuțiile dintre Recep Tayyip Erdogan și Volodimir Zelenski au vizat atât securitatea energetică, cât și securitatea maritimă, două teme cu impact direct asupra rutelor de transport și a stabilității regionale. În același timp, partea turcă a indicat că pe agendă s-au aflat și „eforturile de a pune capăt războiului cu Rusia”, fără a oferi, în fragmentul disponibil, detalii despre eventuale propuneri sau pași următori. securitatea energetică securitatea maritimă eforturile de a pune capăt războiului cu Rusia De ce contează întâlnirea pentru regiune și pentru economie Discuțiile despre securitatea energetică și maritimă sunt relevante într-un moment în care riscurile geopolitice pot afecta fluxurile comerciale și costurile de transport, inclusiv în bazinul Mării Negre, zonă importantă pentru exporturi și aprovizionare. În plan diplomatic, întâlnirea indică menținerea canalelor de dialog între Ankara și Kiev pe subiecte care țin atât de securitate, cât și de posibile inițiative de pace, Turcia având un rol recurent de intermediere în diferite etape ale conflictului. „Președintele turc Recep Tayyip Erdogan l-a primit sâmbătă la Istanbul pe omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, pentru discuții privind securitatea energetică și maritimă, precum și despre eforturile de a pune capăt războiului cu Rusia.” [...]