Știri
Știri din categoria Externe
Un armistițiu în Ucraina ar putea amplifica riscul la granița estică a NATO, avertizează Digi24, citând declarațiile lui Wolfgang Ischinger, președintele Conferinței de Securitate de la Munchen. Potrivit acestuia, oprirea luptelor ar putea elibera resursele militare ale Rusiei și ar permite accelerarea reînarmării, cu efecte directe asupra flancului estic al Alianței.
Ischinger a explicat, într-un interviu pentru Tagesspiegel, preluat de dpa și Agerpres, că în prezent armata rusă este „blocată” în Ucraina și suportă pierderi semnificative, ceea ce limitează presiunea asupra altor fronturi. În acest context, el a subliniat rolul Ucrainei ca element de protecție pentru restul Europei.
„Atât timp cât Ucraina apără Europa, pericolul nu este atât de mare”, a declarat expertul german.
În opinia sa, odată cu un armistițiu, dinamica s-ar schimba: Rusia ar putea continua reînarmarea fără presiunea unui război activ de amploare, iar amenințarea pentru statele NATO de pe flancul estic s-ar intensifica. Ischinger a insistat însă că oprirea vărsării de sânge rămâne o prioritate, dar a condiționat reducerea riscurilor de o diminuare substanțială a consolidării militare ruse în districtele militare vestice, scenariu pe care îl consideră improbabil.
Declarațiile au fost făcute înaintea celei de-a 62-a ediții a Conferinței de Securitate de la Munchen, unde este așteptat și președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Digi24 notează că Ucraina luptă de aproape patru ani împotriva invaziei ruse la scară largă, cu sprijin occidental, iar Statele Unite încearcă în prezent să negocieze încetarea luptelor.
Recomandate
Apelul fostului ministru al apărării pentru alegeri deschide o breșă politică la Kiev, în plin război , într-un moment în care Ucraina funcționează sub lege marțială, iar scrutinurile sunt suspendate, potrivit BBC . Mihailo Fedorov , demis „neașteptat” de președintele Volodimir Zelenski la finalul lunii iulie, a cerut organizarea alegerilor pe timp de război, într-un mesaj video publicat marți pe YouTube. El susține că „democrația nu poate fi ținută ostatică de Rusia” și că Ucraina luptă „tocmai pentru că vrem să rămânem un stat european liber”. În prezent, alegerile sunt suspendate în baza legii marțiale, în vigoare de la invazia Rusiei la scară largă din 2022. Zelenski nu a reacționat public la mesajul lui Fedorov, iar apelul este descris drept cea mai mare provocare la adresa președintelui ucrainean de la începutul războiului. De ce contează: presiune pe conducere și pe arhitectura decizională în război Demiterea lui Fedorov a stârnit proteste în toată țara, iar în videoclip acesta vorbește despre necesitatea unui „mecanism legal, sigur și realist” care să permită reluarea unui proces democratic „chiar și în mijlocul unui război prelungit”. În același timp, el afirmă că Ucraina se confruntă cu o „criză sistemică de guvernare”, invocând și corupția ca factor care afectează efortul de război. Pe durata mandatului la Apărare, lui Fedorov i se atribuie că a energizat ministerul, a condus o campanie anticorupție și a folosit date și informații pentru a analiza și a încerca să îmbunătățească performanța armatei pe front. Context: schimbări la vârful Apărării și tensiuni în armată Potrivit materialului, demiterea lui Fedorov este asociată pe scară largă cu tensiuni între el și comandantul-șef al armatei, Oleksandr Syrskyi. Syrskyi a fost, la rândul său, înlocuit câteva săptămâni mai târziu, după săptămâni de proteste care au pus presiune pe președinte. Zelenski l-a numit pe Evgheni Khmara, descris ca având un profil politic discret și experiență în Serviciul de Securitate, ca ministru interimar al apărării. Fedorov spune că i-au fost oferite și alte funcții în guvern, inclusiv viceprim-ministru pentru inovație militară, dar că nu intenționează să revină decât ca ministru al apărării. Profil: accent pe tehnologie, drone și achiziții Fedorov este prezentat ca fost ministru al transformării digitale, rol din care a inițiat „Armata IT a Ucrainei” (voluntari pentru atacuri cibernetice) și a condus o campanie de strângere de fonduri numită „Armata Dronelor”. Ca ministru al apărării, și-a păstrat concentrarea pe drone, război de înaltă tehnologie și achiziții publice. Materialul notează și că el i-a cerut fondatorului SpaceX, Elon Musk, să împiedice Rusia să folosească sateliții Starlink pentru atacuri cu drone, un demers despre care se crede că a perturbat semnificativ operațiunile Rusiei. Pe front: intensificarea atacurilor cu drone și escaladarea loviturilor În ultimele săptămâni, Ucraina și-a intensificat atacurile la distanță lungă în Rusia, vizând rafinării de petrol și depozite ale retailerului online Wildberries. Un atac de sâmbătă seara a implicat circa 600 de drone, potrivit guvernatorului regional Andrei Vorobiev, iar oficiali regionali au raportat nouă morți și 23 de răniți în cele mai recente atacuri ucrainene din Rusia. Separat, materialul menționează că 17 persoane au fost ucise marți dimineața într-un atac rusesc asupra Ucrainei. Totodată, premierul britanic Andy Burnham și-a reafirmat sprijinul pentru Ucraina după avertismente ale Moscovei privind „consecințe” legate de folosirea dronelor de fabricație britanică în atacurile ucrainene recente. [...]
Demiterea economistului-șef al băncii de stat VEB după un raport critic indică o înăsprire a controlului Kremlinului asupra mesajului economic , într-un moment în care autoritățile ruse insistă public că economia rămâne „puternică”, potrivit Ziarul Financiar . Andrei Klepaci , economist-șef al băncii de stat pentru dezvoltare VEB din 2014 și fost ministru adjunct al economiei, a fost demis duminică, după ce declarații și un raport prezentat la începutul anului au fost preluate de presa de limbă rusă. Potrivit publicației independente ruse The Bell, care citează surse sub protecția anonimatului, înlăturarea ar fi fost legată direct de evaluarea sa „extrem de critică”, inclusiv avertismente că Rusia nu poate câștiga un război de uzură prelungit cu Ucraina și că ar putea urma o criză socială majoră. Într-un discurs din 21 mai, prezentat în fața altor economiști, Klepaci a susținut că presiunile și costurile cresc, iar așteptarea unei prăbușiri a adversarului este o „iluzie”, conform unei traduceri citate în articol. „În acest război de uzură, nu vom câștiga competiția. Trăim cu iluzia că totul se va prăbuși. Nu s-a întâmplat și nu se va întâmpla. Costurile noastre sunt în creștere.” „Cred că Rusia nu se va prăbuși, dar sunt aproape sigur că vom ajunge într-o criză socială. Nu ne vom prăbuși din punct de vedere economic, dar decalajul nostru se va lărgi, cu toate consecințele care decurg de aici.” Mesajul oficial: „reziliență” și poziție fiscală „mai puternică” În contrapondere, autoritățile ruse continuă să transmită că economia este „sănătoasă”, în pofida sancțiunilor și a presiunii externe. Ambasada Rusiei la Londra a declarat pentru CNBC că poziția fiscală a Rusiei ar fi „semnificativ mai puternică” decât a multor economii occidentale, indicând o datorie publică externă de circa 57 mld. dolari (aprox. 258 mld. lei) și comparând-o cu costurile de serviciu ale datoriei în SUA, Marea Britanie, Italia sau Franța. „Economia rusă rămâne rezilientă, la fel ca voința poporului nostru”, a transmis un purtător de cuvânt al ambasadei ruse din Marea Britanie, într-un răspuns trimis prin e-mail. Datele arată încetinire, iar analiștii vorbesc despre vulnerabilități structurale Deși economia Rusiei „continuă să crească, chiar dacă lent”, datele oficiale indică o încetinire accentuată, notează articolul. Guvernul de la Moscova și-a redus în mai estimarea de creștere economică pentru 2026 la 0,4%, de la 1,3% anterior, după o contracție de 0,3% în primul trimestru. Totodată, prognoza de venituri reale ale populației a fost tăiată la 1,6%, de la un avans de 7,7% în 2025. Fondul Monetar Internațional și-a majorat, în schimb, estimarea de creștere pentru economia rusă în acest an la 1,1%, de la 0,8% în ianuarie, pe fondul prețurilor mai ridicate la petrol și la alte materii prime. Banca centrală a Rusiei a avertizat că ritmul de creștere ar putea coborî spre zero în 2026. În paralel, analiștii citați susțin că evoluția economică maschează probleme structurale, între care dependența de cheltuielile militare, creșterea taxelor și creditarea bancară subvenționată. În plus, Klepaci avertizase că atacurile ucrainene cu drone asupra rafinăriilor și infrastructurii logistice „testează serios” reziliența economiei, alături de creșterea inegalității veniturilor și deteriorarea calității guvernanței. Ce urmează la VEB VEB.RF a confirmat plecarea lui Klepaci într-un comunicat preluat de agenția de stat TASS: „Andrei Klepaci nu mai deține funcția de economist-șef al VEB.RF. Succesorul său va fi numit în curând.” Pentru mediul de afaceri și investitori, episodul este relevant nu doar ca semnal politic, ci și ca indicator de risc: dacă evaluările interne critice sunt penalizate, transparența privind starea economiei și capacitatea instituțiilor de a calibra politicile pe baza unor analize independente pot deveni și mai limitate. [...]
Ucraina schimbă conducerea logisticii militare după ce președintele Volodimir Zelenski l-a numit pe Yurii Pohrybnyi comandant al Forțelor Logistice ale Forțelor Armate, potrivit news.ro . Decizia vine pe fondul unei reorganizări mai ample a conducerii militare și al intenției declarate de a muta mai multă putere de decizie către comandanții din teren. Pohrybnyi îl înlocuiește pe Volodymyr Karpenko, într-un context în care, în ultimele săptămâni, Kievul a operat schimbări la vârf, inclusiv demiterea fostului ministru al Apărării, Mykhailo Fedorov, în iulie, măsură care a declanșat proteste pe scară largă. De ce contează: logistica ține ritmul operațiunilor Forțele Logistice gestionează aprovizionarea și întreținerea armatei, cu responsabilități care includ depozitarea, repararea și transportul armelor, muniției, echipamentelor militare, alimentelor și combustibilului, potrivit armatei ucrainene. În practică, schimbarea conducerii acestei structuri poate influența direct capacitatea unităților de a susține operațiuni prelungite pe front. Mai multă autonomie pentru comandanții din zonele de luptă În discursul prezidențial din 17 august, Zelenski a spus că, după o discuție cu conducerea militară, comandanții cu experiență vor primi competențe decizionale sporite în mai multe zone de pe linia frontului, cu decizii luate la nivel de corp de armată și grupuri de forțe. „Am identificat măsuri organizaționale suplimentare și resursele necesare pentru a consolida capacitățile unităților noastre din sectorul Sloviansk, din Kostiantynivka și din zona Pokrovsk. Este foarte important ca comandanții experimentați să dispună de o mai mare libertate de acțiune - vor fi luate decizii la nivel de corp de armată și de grupuri de forțe”, a declarat Zelenski. Cine este noul comandant și ce urmează Potrivit informațiilor citate de news.ro din Kyiv Independent , Pohrybnyi luptă în Forțele Armate din 2014, de la prima invazie a Rusiei în Ucraina. Conform Ukrinform, el a fost comandant adjunct și, din 2020, comandant al Regimentului 532 de reparații și recuperare. Zelenski a mai afirmat că a discutat cu comandantul-șef Mykhailo Drapatyi despre numiri de personal, iar „prima serie” a fost aprobată: cinci decizii au fost deja luate, urmând și altele. [...]
Rusia vizează o schimbare de populație în teritoriile ocupate , printr-un plan de relocare pe termen lung care ar urma să mute aproape 114.000 de cetățeni în zone ucrainene aflate sub control rusesc, cu efecte directe asupra proprietății, pieței muncii și funcționării economiei locale, potrivit Digi24 . Investigația citată de publicație — realizată de cooperativa jurnalistică independentă „Bereg” și tradusă de Meduza — descrie cum această politică se vede deja în orașe precum Melitopol : localnici care vorbesc despre frică, confiscări și presiuni administrative, în paralel cu sosirea unor oameni atrași de salarii mai mari sau beneficii. Presiuni administrative și risc asupra proprietăților Mărturiile adunate de jurnaliști indică o presiune constantă asupra populației rămase, inclusiv pentru obținerea pașapoartelor rusești. Un activist al mișcării ucrainene de rezistență nonviolentă Zla Mavka afirmă că ocupația înseamnă, pentru mulți, teama de percheziții, rețineri și denunțuri, iar accesul la medicamente, servicii bancare și comunicații ar fi devenit mai dificil, în timp ce prețurile ar fi crescut. Un punct cu impact economic imediat este legat de proprietăți: potrivit activistului, locuințele celor plecați riscă să fie declarate „fără proprietar” dacă nu sunt reînregistrate conform legislației ruse, putând fi apoi trecute în administrarea autorităților de ocupație sau atribuite altor persoane. În același timp, revenirea pentru formalități ar presupune controale și proceduri de „filtrare”, cu riscuri pentru cei vizați. „Pentru mine, pare o politică deliberată de alungare a ucrainenilor și de înlocuire a populației. Îi alungă pe ucraineni și aduc cetățeni ruși. Este ceva ce am mai văzut în istorie”, afirmă activistul. Cum se schimbă economia locală: chirii mari, numerar și servicii slabe Relocarea și mobilitatea forței de muncă sunt descrise și prin perspectiva celor veniți din Rusia sau din alte state. O femeie din Ijevsk, mutată în Melitopol la începutul lui 2025, spune că familia a fost atrasă de condiții financiare mai bune, inclusiv prin modul de calcul al vechimii pentru pensie în teritoriile ocupate și venituri potențial mai mari. Ea relatează însă costuri ridicate și infrastructură slabă: chirii considerate mari pentru condițiile oferite (menționează avansuri de circa 60.000 de ruble și chirii de 30.000 de ruble pe lună pentru un apartament nerenovat); prețuri mai mari la alimente și ofertă limitată; acces redus la servicii bancare, cu plăți frecvente doar în numerar; întreruperi de electricitate și probleme conexe (magazine închise fără generatoare, alimentare cu apă afectată); deficit de medici și timpi mari de așteptare la consultații. Separat, un topograf din Rostov-pe-Don, venit pentru lucrări la o stație de distribuție a gazelor, descrie o piață a chiriilor între 30.000 și 45.000 de ruble pe lună și dificultăți în obținerea documentelor necesare pentru decontare, deoarece nu toți proprietarii ar accepta să emită acte. Ce urmează și de ce contează Planul este prezentat ca întins pe 20 de ani, iar miza, dincolo de dimensiunea umană, este una de control administrativ și economic: cine deține proprietăți, cine ocupă locurile de muncă și cum funcționează serviciile de bază într-un teritoriu aflat sub ocupație. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre mecanismele exacte de implementare, rămâne de urmărit cum va fi aplicată politica de relocare și ce efecte va avea asupra structurii demografice și a economiei locale din orașele vizate. [...]
Ucraina a început să folosească drone britanice cu rază lungă, mai ieftine decât rachetele, pentru a lovi ținte economice din Rusia , inclusiv rafinării, într-o schimbare cu potențial de presiune directă asupra veniturilor Moscovei din petrol, potrivit Antena 3 , care citează declarații pentru The Times din surse ale armatei ucrainene. De ce contează: cost mai mic, rază mai mare, presiune pe infrastructura petrolieră Sursele citate susțin că dronele britanice s-au dovedit „un instrument mai eficient” pentru astfel de ținte decât rachetele britanice Storm Shadow livrate anterior Ucrainei. În material se arată că Storm Shadow au o rază de acțiune de aproximativ 250 km, în timp ce unele dintre dronele primite pot ajunge aproape de 1.000 km. Un alt element operațional important este scalarea: dronele pot fi produse relativ rapid, stocate în număr mare și lansate în grupuri, ceea ce ar permite suprasolicitarea apărării antiaeriene ruse. Costul este indicat la 50.000–100.000 de lire sterline (aprox. 290.000–580.000 lei) pe unitate, „considerabil mai ieftine” decât multe rachete occidentale, conform aceleiași surse. Ce tipuri de drone sunt menționate și ce ținte au fost lovite În articol sunt menționate două categorii de drone britanice folosite de Ucraina în ultimele șase luni: Nyan , dronă cu reacție dezvoltată de Callen-Lenz, filială a BAE Systems : construită din fibră de carbon, cu anvergura aripilor de 2,9 metri și rază de acțiune de peste 250 km. Un alt model britanic cu rază mai lungă , produs de o companie al cărei nume nu este făcut public din motive de securitate: lansat cu catapulta și capabil să parcurgă peste 950 km. Aceste aparate ar fi fost folosite, printre altele, în atacuri asupra rafinăriilor din Volgograd și Iaroslavl , potrivit surselor citate. Context: semnal politic și planuri de livrări la scară mare O sursă militară ucraineană de rang înalt afirmă că Ucraina folosește în principal propriile drone, cu rază de acțiune de până la 1.800 km, dar că modelele britanice „s-au comportat foarte bine” în atacurile la mare distanță. Materialul include și o evaluare a impactului economic potențial: fostul director al departamentului britanic pentru operațiuni întrunite, mareșalul aerului Greg Bagwell, spune că loviturile asupra infrastructurii petroliere pot avea un efect strategic mai mare, deoarece veniturile din petrol sunt importante pentru economia Rusiei. Totodată, este menționat că, în iunie, fostul ministru britanic al apărării Dan Jarvis a anunțat planuri de a furniza până la finalul anului cel puțin 150.000 de drone , plus 350 de rachete antiaeriene și sisteme radar. Valoarea dronelor era estimată la 500 milioane de lire sterline (aprox. 2,9 miliarde lei), iar autoritățile britanice intenționau să acopere costul folosind active rusești înghețate , conform articolului. [...]
Washingtonul încearcă să evite o confruntare accidentală între Israel și Turcia în Siria printr-un canal formal de coordonare militară și politică, după atacul israelian asupra bazei siriene Abu al-Duhur, potrivit Mediafax . Miza este una operațională: un incident de „identificare greșită” sau o reacție pripită ar putea escalada rapid într-o criză regională, în condițiile în care Israel și Turcia au interese tot mai divergente în Siria și operează în proximitate. Tom Barrack , emisar american și ambasador al SUA în Turcia, a declarat pentru Reuters că Ankara nu fusese avertizată înaintea loviturilor israeliene. Potrivit acestuia, Turcia ar fi observat avioane israeliene îndreptându-se spre nord, către teritoriul turc, ceea ce ar fi putut declanșa pregătiri pentru o reacție militară. „Din fericire, persoane raționale au reușit să împiedice deteriorarea situației”, a declarat Barrack. Ce vrea să construiască SUA: un mecanism de „deconflictualizare” Barrack a spus că Statele Unite lucrează activ la un mecanism de comunicare care să implice Israelul, Siria și Turcia, pentru a preveni neînțelegeri și confruntări accidentale. Un astfel de mecanism de „deconflictualizare” este, în esență, un canal de coordonare între actori militari sau politici, folosit pentru evitarea incidentelor nedorite atunci când mai multe forțe operează în același spațiu. Turcia a condamnat atacurile asupra bazei Abu al-Duhur, dar nu a oferit detalii despre posibilitatea instituirii unui astfel de mecanism. De ce a crescut riscul: atacul asupra bazei Abu al-Duhur și proximitatea față de Turcia Potrivit televiziunii de stat siriene Ekhbariya, care a citat o sursă militară, Israelul a efectuat marți opt lovituri aeriene asupra pistei și facilităților de depozitare ale bazei Abu al-Duhur. O altă sursă militară și un localnic au spus că nu au existat victime. Armata israeliană nu a comentat informațiile. Baza este la aproximativ 70 de kilometri de granița cu Turcia și nu mai este folosită ca aerodrom militar dedicat din 2013, în contextul războiului civil sirian. Barrack a indicat că atacurile ar fi reflectat percepția — „corectă sau nu” — că Turcia ar putea să își extindă în viitorul apropiat prezența militară în acea bază. Context: interese divergente și o regiune fără acord de reducere a tensiunilor Tensiunile dintre Israel și Turcia s-au amplificat pe fondul pozițiilor diferite privind viitorul Siriei. Turcia este descrisă ca un aliat important al președintelui sirian Ahmed al-Sharaa și sprijină reconstrucția armatei siriene, refacerea instituțiilor și infrastructurii, oferind și sprijin militar și diplomatic pentru Damasc. Separat, Israelul a efectuat de-a lungul anilor atacuri în Siria, susținând că urmărește să limiteze influența Iranului și să împiedice transferul de arme către Hezbollah. După înlăturarea de la putere a lui Bashar al-Assad în 2024, Israelul a continuat operațiunile militare și a privit cu suspiciune noua conducere de la Damasc. În paralel, Siria și Israelul au avut runde de discuții pentru reducerea tensiunilor, fără un acord până acum. Barrack a avertizat că incidentul arată nevoia de extindere a eforturilor diplomatice și de o structură mai solidă, cu resurse suplimentare, peste mecanismul de schimb de informații și dialog facilitat deja de SUA. „Investițiile în astfel de mecanisme sunt mult mai puțin costisitoare decât utilizarea mijloacelor cinetice de comunicare”, a spus Barrack, referindu-se la folosirea forței militare pentru transmiterea unor mesaje sau pentru descurajare. [...]
