Știri din categoria Externe

Acasă/Știri/Externe/Expertul subliniază efectele neașteptate...

Expertul subliniază efectele neașteptate ale unui armistițiu în Ucraina - necesitatea unei strategii riguroase

Wolfgang Ischinger discută despre riscurile armistițiului în Ucraina.

Un armistițiu în Ucraina ar putea amplifica riscul la granița estică a NATO, avertizează Digi24, citând declarațiile lui Wolfgang Ischinger, președintele Conferinței de Securitate de la Munchen. Potrivit acestuia, oprirea luptelor ar putea elibera resursele militare ale Rusiei și ar permite accelerarea reînarmării, cu efecte directe asupra flancului estic al Alianței.

Ischinger a explicat, într-un interviu pentru Tagesspiegel, preluat de dpa și Agerpres, că în prezent armata rusă este „blocată” în Ucraina și suportă pierderi semnificative, ceea ce limitează presiunea asupra altor fronturi. În acest context, el a subliniat rolul Ucrainei ca element de protecție pentru restul Europei.

„Atât timp cât Ucraina apără Europa, pericolul nu este atât de mare”, a declarat expertul german.

În opinia sa, odată cu un armistițiu, dinamica s-ar schimba: Rusia ar putea continua reînarmarea fără presiunea unui război activ de amploare, iar amenințarea pentru statele NATO de pe flancul estic s-ar intensifica. Ischinger a insistat însă că oprirea vărsării de sânge rămâne o prioritate, dar a condiționat reducerea riscurilor de o diminuare substanțială a consolidării militare ruse în districtele militare vestice, scenariu pe care îl consideră improbabil.

Declarațiile au fost făcute înaintea celei de-a 62-a ediții a Conferinței de Securitate de la Munchen, unde este așteptat și președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Digi24 notează că Ucraina luptă de aproape patru ani împotriva invaziei ruse la scară largă, cu sprijin occidental, iar Statele Unite încearcă în prezent să negocieze încetarea luptelor.

Recomandate

Articole pe același subiect

Mark Rutte discută cu liderii ucraineni despre securitatea NATO.
Externe08 feb. 2026

Trupele NATO din Ucraina nu vor beneficia de protecția articolului 5 – anunț direct al secretarului general Mark Rutte

Un atac asupra trupelor NATO aflate în Ucraina nu va activa articolul 5 privind apărarea colectivă , a declarat secretarul general al Alianței, Mark Rutte , în fața parlamentarilor ucraineni, potrivit EADaily . Rutte a precizat că, în cazul în care Rusia ar ataca soldați NATO desfășurați pe teritoriul Ucrainei, un astfel de act nu va fi considerat un atac asupra statelor membre ale NATO , întrucât acesta s-ar produce în afara granițelor alianței . Prin urmare, nici articolul 4, nici articolul 5 din Tratatul de la Washington nu ar fi declanșate automat. Declarația a fost făcută în cadrul unei întâlniri cu parlamentarii ucraineni, unde deputatul Yehor Chernev , vicepreședinte al Comisiei pentru Securitate Națională din Rada Supremă, a relatat mesajul lui Rutte. Această poziție urmează linia trasată anterior de oficiali americani, printre care secretarul apărării Pete Hegseth, care a subliniat că eventualele forțe de menținere a păcii ar trebui desfășurate ca parte a unei misiuni non-NATO , tocmai pentru a evita aplicarea articolului 5. Rutte a declarat că mai multe state europene, în special din așa-numita „Coaliție a Doritorilor” , formată în jurul Regatului Unit și Franței, intenționează să trimită trupe, avioane și nave în Ucraina doar după încheierea unui acord de pace cu Rusia. Scopul acestor desfășurări ar fi consolidarea garanțiilor de securitate pentru Ucraina în etapa post-conflict, nu implicarea într-un conflict activ. Totuși, poziția exprimată de Olanda și de alți aliați vine într-un moment delicat, în care Ungaria, prin vocea premierului Viktor Orbán , a respins public orice participare la o eventuală desfășurare militară. Orbán a declarat că trimiterea de trupe occidentale în Ucraina „ar crește riscul unui conflict direct cu Rusia”, reiterând că Budapesta nu va contribui nici cu personal militar, nici cu finanțare pentru asemenea operațiuni. În același timp, Kremlinul avertizează că orice forță străină desfășurată în Ucraina va fi considerată o „țintă legitimă”, ceea ce ridică riscuri majore pentru stabilitatea regională și pentru orice prezență militară, chiar și în scop de securizare post-conflict. [...]

Zelenski discută despre negocierile de pace între Ucraina și Rusia.
Externe07 feb. 2026

Zelenski: Americanii impun un calendar al păcii – Ucraina și Rusia trebuie să ajungă la un acord până în iunie

Statele Unite fixează termen pentru pace între Ucraina și Rusia – acordul ar trebui semnat până în iunie , potrivit declarațiilor președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski, care a confirmat că Washingtonul presează ambele tabere să ajungă la o înțelegere în următoarele luni. Anunțul vine în contextul în care negocierile trilaterale mediate de SUA, desfășurate recent în Abu Dhabi, nu au reușit să soluționeze divergențele majore dintre părți, însă au dus la un schimb important de prizonieri. Washingtonul presează pentru un calendar clar Într-un briefing de presă ținut vineri seară și publicat sâmbătă dimineață, Zelenski a declarat că administrația Trump își dorește o soluție clară până în vară , indicând că americanii vor „face tot posibilul” pentru ca războiul să se încheie până în iunie. „Americanii vor ca totul să fie gata până în iunie. Vor un calendar clar al tuturor etapelor”, a spus liderul ucrainean. Aceasta este prima dată când este menționat un termen concret, ceea ce denotă o intensificare a presiunii diplomatice exercitate de Washington, în încercarea de a forța o încheiere a conflictului, început în februarie 2022. Negocieri fără progres, dar cu un schimb de prizonieri Discuțiile recente din Abu Dhabi , a doua rundă de acest tip, s-au încheiat joi, după doar trei ore de dialog în a doua zi. Deși nu s-au înregistrat progrese pe subiectele majore, părțile au căzut de acord asupra unui schimb de 314 prizonieri de război — câte 157 de fiecare parte. Acesta este primul schimb din ultimele cinci luni. Steve Witkoff, emisarul special american, a salutat gestul ca fiind un „rezultat tangibil” al eforturilor diplomatice. Printre temele care continuă să blocheze orice acord se numără: cererea Rusiei ca Ucraina să se retragă complet din regiunea Donbas; solicitarea Kremlinului ca teritoriile ocupate să fie recunoscute oficial ca parte a Rusiei; respingerea de către Ucraina a acestor condiții ca fiind inacceptabile. Următoarea rundă ar putea avea loc în SUA Washingtonul a propus ca viitoarea rundă de discuții să aibă loc pe teritoriul american, cel mai probabil la Miami. Kievul a acceptat deja invitația, dar Moscova nu a emis încă un răspuns oficial. Se preconizează ca următoarele întâlniri să aibă loc în lunile martie-aprilie, în funcție de disponibilitatea părților. Kremlinul își menține poziția Până în prezent, Rusia nu a comentat oficial termenul limită din iunie , însă poziția sa rămâne neschimbată. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , a reiterat opoziția Moscovei față de garanțiile de securitate occidentale pentru Ucraina, iar purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat că Rusia va continua războiul „până când Ucraina ia deciziile relevante”. Această reticență survine în contextul în care luptele de pe frontul de aproximativ 1.200 km continuă intens, în special în regiunile estice și sudice. Recent, Rusia a lansat un atac masiv asupra rețelei energetice a Ucrainei, afectând alimentarea cu energie în orașe precum Kiev, Harkov și Dnipro. Potrivit datelor prezentate de Zelenski, cel puțin 55.000 de soldați ucraineni au fost uciși de la începutul invaziei. Ce urmează? Dacă nu se ajunge la un acord până în vară, SUA ar putea intensifica presiunea asupra ambelor state, posibil prin sancțiuni suplimentare sau condiționarea ajutoarelor. Cu toate acestea, diferențele fundamentale de viziune între Kiev și Moscova fac extrem de dificilă atingerea unui compromis în termenul impus. În pofida lipsei unui progres politic clar, faptul că cele două părți au putut conveni asupra unui schimb de prizonieri sugerează că un canal de comunicare rămâne deschis. Urmează o perioadă crucială, în care presiunea externă, costurile umane și realitățile de pe teren vor influența decisiv evoluția războiului. [...]

Reprezentanți ai Ucrainei și Rusiei la masa negocierilor din Abu Dhabi.
Externe05 feb. 2026

Negocierile între Ucraina și Rusia la Abu Dhabi includ o condiție distinctivă a Rusiei - acest aspect influențează direct dinamica discuțiilor

Negocierile dintre Ucraina și Rusia, desfășurate la Abu Dhabi sub medierea Statelor Unite, au fost marcate de o nouă condiție impusă de Rusia, considerată imposibil de acceptat de către Kiev . Potrivit Digi24 , Rusia a cerut ca Ucraina să cedeze întreaga regiune Donbas și ca anexarea acesteia să fie recunoscută la nivel mondial. Această cerință a fost descrisă ca fiind parte a unui „mare acord” propus de Moscova. În cadrul discuțiilor, emisarul american Steve Witkoff a anunțat un acord pentru un schimb de prizonieri, un aspect pozitiv în contextul negocierilor tensionate. Acordul prevede schimbul a 314 prizonieri, câte 157 din fiecare parte, fiind primul de acest fel în ultimele cinci luni. Witkoff a subliniat că, deși este un pas înainte, mai sunt multe de făcut pentru a pune capăt conflictului. Negocierile au loc într-un context dificil, în care Ucraina a acuzat Rusia de utilizarea armistițiului pentru a-și reface stocurile de muniție. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a subliniat necesitatea ca discuțiile să conducă la o pace reală și a cerut partenerilor internaționali să exercite presiune asupra Moscovei pentru a preveni continuarea conflictului. O altă propunere venită din partea Statelor Unite a fost dislocarea de forțe neutre în Donbas și crearea unei „zone demilitarizate”, însă Moscova a respins această opțiune. În aceste condiții, discuțiile continuă, iar ambele părți speră să ajungă la un acord care să contribuie la încheierea războiului. [...]

Negocieri între Ucraina și Rusia pentru pace la Abu Dhabi, cu oficiali la masă.
Externe05 feb. 2026

Ucraina și Rusia continuă discuțiile mediate de SUA la Abu Dhabi - întâlnirea de miercuri a fost considerată substanțială și productivă

Ucraina și Rusia reiau joi negocierile mediate de SUA la Abu Dhabi , după o primă zi descrisă drept „productivă”, potrivit Digi24 . Miza imediată rămâne găsirea unor „măsuri concrete” care să ducă la o pace durabilă, însă discuțiile se desfășoară pe fondul continuării luptelor și al unor divergențe majore între pozițiile Kievului și ale Moscovei. Negociatorul principal al Kievului, Rustem Umerov, a transmis că prima zi a fost „substanţială şi productivă”, iar un oficial american, sub protecția anonimatului, a caracterizat la rândul său discuțiile drept productive și a spus că ele continuă joi dimineață. În paralel, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Rusia că ar fi folosit armistițiul energetic susținut de SUA, anunțat săptămâna trecută, pentru a-și consolida capacitățile militare și pentru a intensifica atacurile. „Lucrările au fost substanţiale şi productive, axate pe măsuri concrete şi soluţii practice”, a scris Rustem Umerov, şeful Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare al Ucrainei, pe X, potrivit AFP, preluată de News.ro. În centrul negocierilor se află tocmai „concesiile dureroase” pe care fiecare parte încearcă să le evite, dar pe care un compromis le-ar putea impune. Conform relatării, cele mai sensibile puncte sunt legate de teritorii și de controlul unor obiective strategice, iar administrația Trump face presiuni asupra ambelor părți să ajungă la o înțelegere, deși distanța dintre poziții rămâne mare. Principalele teme care blochează un acord, așa cum reies din informațiile prezentate, sunt: cererile Moscovei ca Ucraina să renunțe la teritorii pe care le mai controlează în Donețk și să-și retragă trupele din întreaga regiune Donețk, inclusiv din orașe fortificate; soarta centralei nucleare de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, aflată într-o zonă ocupată de Rusia; linia de înghețare a conflictului: Ucraina spune că războiul ar trebui înghețat pe liniile actuale ale frontului și respinge o retragere unilaterală. Pe teren, presiunea militară continuă să influențeze negocierile. Digi24 notează că Zelenski a cerut partenerilor să exercite „mai multă presiune” asupra Moscovei și a spus că este esențial ca discuțiile să ducă la „o pace reală”, nu la o nouă fereastră de oportunitate pentru Rusia de a continua războiul. În același timp, el a afirmat că Ucraina se așteaptă ca discuțiile să ducă „în curând” la un nou schimb de prizonieri, un posibil rezultat concret într-un proces în care concesiile teritoriale rămân, politic și social, cele mai greu de acceptat. [...]

Emmanuel Bonne discutând despre relațiile diplomatice cu Rusia.
Externe05 feb. 2026

Emmanuel Bonne, consilier al lui Macron, s-a întâlnit la Kremlin cu Iuri Ușakov - Parisul invocă discuții tehnice pe tema Ucrainei

Emmanuel Bonne , principalul diplomat al lui Macron, a discutat la Kremlin despre Ucraina , potrivit Reuters . Întâlnirea a avut loc marți și, conform unei persoane informate și a doi diplomați, a fost cu Iuri Ușakov, unul dintre cei mai importanți consilieri ai președintelui rus Vladimir Putin. Miza demersului este relansarea unui dialog diplomatic între Franța și Rusia, într-un moment în care dosarul ucrainean rămâne blocat, iar canalele directe de comunicare dintre europeni și Moscova sunt limitate. O sursă citată de Reuters a indicat că scopul vizitei a fost „dialogarea pe teme-cheie”, cu Ucraina drept subiect principal. Președinția franceză nu a confirmat și nici nu a infirmat întâlnirea, dar a transmis că discuțiile se poartă „la nivel tehnic”, cu informarea prealabilă a Kievului și a aliaților europeni. „Așa cum a spus președintele Macron, marți, discuțiile există la nivel tehnic, în deplină transparență și în consultare cu președintele Zelenski și cu principalii colegi europeni. Liderul francez a mai spus că este important ca europenii să își restabilească propriile canale de comunicare”. Contextul mai larg este efortul de mediere al Statelor Unite. Emmanuel Macron declarase încă din decembrie că liderii europeni ar putea fi nevoiți să reia discuțiile directe cu Vladimir Putin dacă inițiativa americană de a intermedia o pace între Rusia și Ucraina eșuează, ceea ce explică interesul Parisului de a menține sau reconstrui un canal de dialog cu Moscova. În paralel, miercuri a început la Abu Dhabi a doua rundă de negocieri trilaterale Rusia–Ucraina–SUA, care urmează să continue și joi. Prima rundă avusese loc cu 11 zile înainte, iar după încheierea ei presa rusă de stat a relatat că „se iau în considerare diverși parametri ai unei eventuale retrageri ucrainene din Donbas”, în timp ce Volodimir Zelenski a vorbit despre „parametrii pentru încheierea războiului” — indicii că discuțiile rămân sensibile, iar dialogul diplomatic franco-rus se înscrie într-o arhitectură mai amplă de consultări. [...]

Zelenski discută despre propunerea economică a Rusiei pentru SUA.
Externe08 feb. 2026

Zelenski afirmă că Rusia a propus SUA un acord economic de 12 trilioane de dolari - pachetul identificat de serviciile de informații în contextul tensiunilor geopolitice

Rusia a oferit Statelor Unite un pachet de cooperare economică în valoare de 12 trilioane de dolari , a declarat sâmbătă președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Această propunere, denumită „pachetul Dmitriev”, a fost identificată de serviciile de informații ucrainene, informează Digi24 . Propunerea economică a fost prezentată de Kirill Dmitriev, negociatorul rus și conducătorul fondului suveran de investiții al Rusiei, în cadrul unor întâlniri cu oficiali americani în SUA. Zelenski a menționat că oferta ar putea reprezenta un pachet de cooperare economică între America și Rusia, însă nu a precizat când au avut loc aceste întâlniri. Această inițiativă vine în contextul în care Moscova încearcă să îmbunătățească relațiile cu administrația americană, condusă de președintele Donald Trump, în timp ce Ucraina și Rusia continuă să concureze pentru sprijinul Washingtonului. În același timp, SUA presează pentru o soluție diplomatică în regiune. „Serviciile de informații mi-au arătat așa-numitul „pachet Dmitriev” pe care l-a prezentat în SUA – acesta se ridică la aproximativ 12 trilioane de dolari”, a declarat președintele ucrainean. Valoarea propunerii economice este de peste patru ori mai mare decât produsul intern brut al Rusiei estimat pentru anul 2025. Acest aspect subliniază importanța și amploarea inițiativei economice propuse de Moscova. În noiembrie, Axios a publicat o propunere de pace în 28 de puncte, redactată de Dmitriev și Steve Witkoff, un trimis al lui Trump. Aceasta includea măsuri pentru ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei și lansarea unor parteneriate economice pe termen lung, în ciuda opoziției Kievului. Zelenski a subliniat că orice acorduri economice bilaterale între SUA și Rusia nu trebuie să afecteze interesele naționale ale Ucrainei. El a avertizat că astfel de acorduri nu ar trebui să fie în detrimentul intereselor ucrainene, mai ales dacă acestea afectează teritoriile sau poporul ucrainean. În cadrul aceleiași conferințe de presă, Zelenski a dezvăluit că termenul limită stabilit de Casa Albă pentru un acord de pace între Kiev și Moscova este iunie 2026, deși discuțiile sunt încă în impas în ceea ce privește controlul teritorial. [...]