Știri
Știri din categoria Externe

Iranul nu va renunța la îmbogățirea uraniului nici în cazul unui conflict militar, a avertizat ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, într-o declarație fermă făcută duminică, la doar două zile după ultimele negocieri cu Statele Unite privind dosarul nuclear, informează Digi24. Aflat la un forum la Teheran, diplomatul iranian a declarat că țara sa „a plătit un preț foarte mare” pentru acest program și că „nimeni nu are dreptul să ne dicteze comportamentul”.
Declarațiile vin pe fondul tensiunilor accentuate dintre Teheran și Washington, după ce oficiali americani, printre care și emisarul pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, au purtat discuții cu partea iraniană vineri, în Oman. Întâlnirea a avut loc în contextul unei desfășurări militare americane de amploare în regiunea Golfului, inclusiv prezența portavionului USS Abraham Lincoln, văzută ca o demonstrație de forță din partea SUA.
Araghchi a respins categoric orice intimidare: „Desfășurarea lor militară în regiune nu ne sperie. Suntem un popor al diplomației, dar și un popor al războiului – deși nu căutăm războiul”, a spus acesta în fața publicului intern.
Această poziție intransigentă a Teheranului vine într-un moment în care administrația americană exercită presiuni suplimentare prin sancțiuni economice și avertismente publice, încercând să readucă Iranul la masa negocierilor în condiții mai stricte decât cele prevăzute în Acordul Nuclear din 2015.
De asemenea, dosarul nuclear iranian rămâne o sursă majoră de îngrijorare internațională, în special după ce Agenția Internațională pentru Energie Atomică a raportat, în trecut, că Iranul a crescut nivelul de îmbogățire a uraniului peste limitele convenite, alimentând suspiciuni privind intenții non-pașnice.
În ciuda retoricii dure, Iranul insistă că programul său nuclear are scopuri exclusiv civile și că îmbogățirea uraniului este un drept suveran, protejat inclusiv de tratatele internaționale.
Recomandate

SUA și Israelul au retras temporar doi oficiali iranieni de pe lista țintelor , pe fondul discuțiilor de pace aflate în desfășurare, potrivit Mediafax , care citează declarații ale unor oficiali americani pentru The Wall Street Journal. Este vorba despre președintele Parlamentului iranian, Mohammad-Bagher Ghalibaf , și ministrul de externe Abbas Araghchi . Cei doi ar fi fost scoși de pe lista oficialilor care ar putea fi eliminați pentru o perioadă de până la patru sau cinci zile, interval descris ca o „imunitate temporară” menită să permită deplasarea la negocieri fără riscul de a fi uciși. Conform relatării, măsura ar fi legată de încercarea președintelui american Donald Trump de a deschide calea unor negocieri la nivel înalt care să ducă la încheierea războiului. În paralel, mediatori din Turcia, Pakistan și Egipt ar face presiuni pentru o întâlnire între negociatori americani și iranieni, cu obiectivul opririi conflictului. Oficialii citați apreciază însă că șansele de reușită sunt reduse, invocând diferențe majore între cererile formulate de Washington și cele ale Teheranului. În acest context, înțelegerea privind „imunitatea” este prezentată ca un semnal de detensionare tactică într-un moment de ostilități intense și ca un minim de garanții necesare pentru menținerea canalelor diplomatice. Pentru piețe și companii, evoluțiile sunt relevante prin potențialul impact asupra riscului geopolitic în Orientul Mijlociu, inclusiv asupra rutelor energetice și a prețurilor la petrol, într-un moment în care orice semn de escaladare sau, dimpotrivă, de armistițiu poate schimba rapid așteptările investitorilor. [...]

Rusia ar fi încercat să șantajeze SUA prin legătura cu Iranul , a declarat președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski într-un interviu acordat Reuters la Kiev, pe 25 martie 2026. Potrivit acestuia, Moscova ar fi propus să oprească furnizarea de informații militare către Iran dacă, în schimb, Washingtonul ar întrerupe schimbul de informații cu Ucraina. Zelenski a spus că serviciile militare de informații ale Ucrainei au „dovezi irefutabile” că Rusia continuă să furnizeze informații către Iran, menționând că a văzut datele, fără să ofere detalii suplimentare. El a adăugat că unele drone iraniene folosite pentru a ataca active militare americane și ale aliaților SUA în războiul din Orientul Mijlociu ar fi conținut componente rusești. „Am rapoarte de la serviciile noastre de informații care arată că Rusia face asta și spune: «Nu voi transmite informații către Iran dacă America încetează să transmită informații către Ucraina». Nu este acesta șantaj? Absolut”, a spus Zelenski. Președintele ucrainean nu a precizat cui i-ar fi fost adresate, potrivit rapoartelor, aceste mesaje. Rusia a negat că ar ajuta Iranul în conflictul de o lună cu Statele Unite și Israel, iar Washingtonul a afirmat, la începutul acestei luni, că a primit direct de la Moscova aceeași negare în discuțiile pe acest subiect, notează Reuters. În paralel, Zelenski a declarat că Ucraina, care se confruntă cu atacuri susținute cu drone Shahed (proiectate în Iran) de la începutul invaziei ruse din 2022, ajută mai multe state din Golf — inclusiv Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar — să contracareze atacurile cu drone pe teritoriul lor. El a spus că speră ca Ucraina să poată încheia acorduri pe termen lung cu unele dintre aceste țări, pentru finanțarea producției de interceptoare ucrainene de drone sau pentru obținerea de rachete de apărare antiaeriană, de care Kievul are nevoie. [...]

Iranul continuă să lovească în pofida afirmațiilor că i-a fost „decimat” arsenalul , potrivit Știrile ProTV , care citează o analiză Deutsche Welle despre capacitățile militare ale Teheranului și costurile suportate de SUA în conflict. În material se arată că, pe fondul apropierii războiului dintre SUA și Israel cu Iranul de a patra săptămână, rachetele iraniene au continuat să lovească Israelul și statele din Golf, deși Washingtonul și Ierusalimul au susținut că au redus semnificativ stocurile de rachete ale Iranului. Casa Albă a publicat pe 14 martie un mesaj în care afirma că „capacitatea de rachete balistice a Iranului este distrusă funcțional”, însă atacurile au continuat și în zilele următoare. „Capacitatea de lansare a rachetelor a fost degradată, dar nu epuizată. Și acest lucru este semnificativ”, a declarat pentru DW Burcu Ozcelik, analist de securitate în Orientul Mijlociu la Royal United Services Institute (RUSI). Dimensiunea exactă a arsenalului rămâne dificil de evaluat, inclusiv pentru că Iranul nu și-a prezentat public stocurile, iar estimările diferă. Armata israeliană ar fi evaluat stocul la circa 2.500 de rachete înainte de război, în timp ce unii experți independenți au avansat un plafon de până la 6.000. Înaintea conflictului, Iranul avea „cel mai mare și mai diversificat arsenal din Orientul Mijlociu”, potrivit Biroului Directorului de Informații Naționale din SUA, mai notează articolul. În privința tipurilor de rachete, sunt menționate mai multe sisteme balistice și de croazieră, cu raze de acțiune de ordinul miilor de kilometri, iar un exemplu invocat este tentativa de atac asupra bazei militare britanice/americane de pe Diego Garcia, în Oceanul Indian, care ar sugera o rază mai mare decât se credea anterior. În text sunt enumerate, între altele: Sejjil, Ghadr și Khorramshahr (rază de acțiune de aproximativ 2.000 km) Emad (1.700 km) Shahab-3 (1.300 km) Hoveyzeh (1.350 km) Impactul războiului asupra stocurilor de rachete este prezentat ca fiind greu de cuantificat din surse deschise: lansările din ultimele săptămâni și loviturile americano-israeliene asupra infrastructurii militare ar fi redus stocurile, dar amploarea reducerii nu este cunoscută. În același timp, Benjamin Netanyahu a spus săptămâna trecută că această capacitate (rachete și drone) a fost „degradată masiv” în urma atacurilor. Pe componenta de drone, articolul citează un lector de la Universitatea din Portsmouth, Matthew Powell, care indică estimări de ordinul zecilor de mii pentru dronele Shahed înainte de conflict (cu precizarea că acuratețea cifrei este neclară). Tot el subliniază diferența de cost între drone și mijloacele necesare pentru a le doborî, în contextul în care SUA ar cheltui aproximativ 1 miliard de dolari pe zi pentru războiul din Iran, potrivit materialului. În ceea ce privește refacerea stocurilor, Powell afirmă că, în condiții de pace, capacitatea estimată ar fi de circa 10.000 de drone Shahed pe lună, în timp ce rachetele sunt mai dificil de înlocuit, deși Iranul pare să aibă structuri pentru reînarmare. [...]

Teheranul avertizează SUA să nu trimită trupe terestre în Iran , pe fondul informațiilor că Washingtonul își consolidează prezența militară în zona Golfului, scrie AGERPRES , care citează agențiile dpa și AFP. Avertismentul a fost transmis de președintele parlamentului iranian, Mohammed Bagher Ghalibaf, care a spus că autoritățile de la Teheran urmăresc îndeaproape mișcările militare americane din regiune, în special desfășurările de trupe. Ghalibaf, fost general, a cerut SUA să nu testeze determinarea Iranului de a se apăra. „Monitorizăm îndeaproape toate mișcările SUA în regiune, în special desfășurările de trupe. Nu ne puneți la încercare hotărârea de a ne apăra țara”, a scris Mohammed Bagher Ghalibaf . În aceeași intervenție, oficialul iranian l-a menționat pe premierul israelian Benjamin Netanyahu, susținând că soldații americani „vor cădea pradă iluziilor” acestuia, după ce „generalii au distrus” și „soldații nu pot repara”, potrivit relatării. Contextul este legat de informații apărute în mass-media, conform cărora guvernul SUA ar fi ordonat desfășurarea în Orientul Mijlociu a mii de soldați dintr-o divizie aeropurtată. Totodată, au circulat zvonuri privind o posibilă invazie a insulei iraniene Kharg, descrisă ca cel mai important terminal de export pentru petrolul iranian din Golf. Deocamdată, informațiile prezentate în materialul citat nu includ o confirmare oficială din partea Washingtonului privind o operațiune terestră în Iran, însă mesajul Teheranului indică o creștere a tensiunilor într-o zonă critică pentru fluxurile de petrol și pentru riscul de escaladare regională. [...]

Declarațiile lui Vladimir Putin vin într-un context tensionat pe scena internațională, în care conflictul din Iran ridică tot mai multe semne de întrebare privind efectele globale. Liderul rus a transmis că impactul acestui război ar putea ajunge la un nivel comparabil cu cel generat de pandemia de COVID-19, atât din punct de vedere economic , cât și social, potrivit Antena3 . Mesajul sugerează o posibilă escaladare a consecințelor dincolo de zona militară . În timpul pandemiei, economiile globale au fost afectate sever, lanțurile de aprovizionare au fost perturbate, iar piețele au reacționat rapid. În mod similar, un conflict extins în Orientul Mijlociu ar putea influența prețurile energiei, stabilitatea regională și fluxurile comerciale internaționale. Avertismentul vine în paralel cu alte reacții internaționale privind evoluția situației din Iran , unde tensiunile continuă să crească. Deși nu sunt oferite detalii concrete despre scenariile luate în calcul, comparația cu pandemia indică o îngrijorare legată de efecte în lanț, greu de controlat, inclusiv asupra economiei globale și securității energetice. În acest context, declarațiile liderului de la Kremlin se adaugă unei serii de poziționări dure venite din partea actorilor internaționali, în timp ce perspectivele unei soluții rapide rămân incerte. [...]

Declarațiile recente ale lui Donald Trump vin într-un moment în care conflictul cu Iranul continuă fără perspective clare de oprire, iar mesajul transmis este unul dur: Washingtonul cere Teheranului să trateze „serios” propunerea de acord. Liderul american susține că partea iraniană ar fi deja într-o poziție militară slăbită, dar că evită să recunoască public acest lucru, relatează hotnews.ro. Într-o postare pe platforma Truth Social , Trump a afirmat că negociatorii iranieni „imploră” pentru o înțelegere, însă în același timp susțin oficial că doar analizează oferta. El a avertizat că timpul este limitat și că, dacă situația scapă de sub control, consecințele vor fi ireversibile . Mesajul subliniază diferența majoră dintre discursul public și discuțiile din culise, așa cum sunt prezentate de partea americană. Pe teren, situația rămâne complicată. Conflictul, început la finalul lunii februarie după atacurile SUA și Israelului asupra Iranului, a generat pierderi semnificative și efecte economice vizibile, inclusiv probleme în aprovizionarea globală cu combustibil. În paralel, există discuții indirecte , mediate de Pakistan și susținute de state precum Turcia și Egipt, însă acestea nu sunt recunoscute oficial ca negocieri de către Teheran. Ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi , a transmis că poziția actuală a Iranului este de „rezistență” , respingând ideea unor negocieri directe. Oficialul a explicat că schimbul de mesaje prin intermediari nu poate fi considerat dialog real și că nu există intenția de a discuta oprirea conflictului în acest moment. Diferențele dintre cele două tabere sunt semnificative și la nivel de cerințe. Propunerea americană, descrisă ca având 15 puncte, ar include: renunțarea la programul nuclear al Iranului limitarea capacităților de rachete cedarea controlului asupra Strâmtorii Ormuz De cealaltă parte, Iranul cere garanții împotriva unor viitoare atacuri, compensații pentru pierderile suferite și menținerea controlului asupra aceleiași zone strategice. În acest context, chiar și o eventuală deschidere către dialog ar presupune negocieri dificile, având în vedere pozițiile opuse și escaladarea continuă a conflictului. [...]