Știri din categoria Externe

Acasă/Știri/Externe/Planul lui Trump pentru Gaza riscă să...

Planul lui Trump pentru Gaza riscă să amplifice haosul în regiune - avertisment al unui raportor ONU privind stabilitatea

Francesca Albanese discutând despre impactul planului lui Trump asupra Gaza.

Planul lui Donald Trump pentru Gaza riscă să amplifice haosul în regiune, avertizează un raportor al ONU, subliniind impactul negativ asupra stabilității teritoriilor palestiniene. Potrivit Digi24, Francesca Albanese, raportorul special al ONU pentru teritoriile palestiniene ocupate, critică dur inițiativa administrației Trump, descriind-o ca fiind o formă de „anarhie ridicată la rang de sistem”.

Albanese consideră că planul nu contribuie la o soluție pașnică, ci perpetuează epurarea etnică sub o nouă formă diplomatică. Ea propune formarea unei coaliții alternative la Consiliul pentru Pace, susținând că respectarea dreptului internațional este esențială pentru pace. În opinia sa, „planul de a reconstrui Gaza pe gropi comune, pe o scenă a crimei, fără a ține cont de drepturile de proprietate sau de ceea ce a fost distrus... este anarhie ridicată la rang de sistem”.

Raportorul ONU pledează pentru consolidarea mecanismelor de justiție internațională și își îndreaptă atenția către Grupul de la Haga, o alianță internațională formată de state din Sudul Global, care își propune să coordoneze acțiuni legale și diplomatice pentru respectarea dreptului internațional în conflictul israeliano-palestinian.

„Soluția o creează alte țări, cum ar fi Grupul de la Haga. Și sper sincer ca Spania să se alăture acestui grup în martie, deoarece este necesar să se creeze o coaliție împotriva acestui «Consiliu pentru Pace» și să se readucă discuția la nivelul Națiunilor Unite”, a declarat Albanese.

Albanese observă o schimbare în conștiința globală față de conflictul din Gaza, subliniind că tragedia a evidențiat „pedagogia colonială latentă” și a mobilizat acțiuni împotriva „tiraniei ultracapitaliste” care afectează și alte regiuni, precum Sudanul și Congo.

Ea avertizează asupra polarizării globale între susținătorii și oponenții genocidului, menționând că „nu există cale de mijloc: fie ești împotriva lui și te manifești ca atare, fie riști să fii complice prin acțiune sau omisiune”.

În ciuda sancțiunilor impuse de guvernul SUA împotriva ei, Albanese rămâne dedicată misiunii sale, subliniind importanța acțiunii colective împotriva impunității și a continuării luptei pentru drepturile palestinienilor.

Tag-uri:onuplan pentru gazaconflict israeliano-palestiniangazadonald trumpgrupul de la hagafrancesca albanese
Szilárd-Ervin SzőgyényiAutorSzilárd-Ervin Szőgyényi
Sursădigi24.ro
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Întâlnire între liderii Israelului și SUA pentru discuții strategice.
Externe08 feb. 2026

Netanyahu și Trump s-au întâlnit la Washington - discuții axate pe strategia față de Iran în context regional tensionat

Benjamin Netanyahu urmează să se întâlnească miercuri cu Donald Trump la Washington , iar tema centrală este dosarul nuclear iranian, potrivit Știrile ProTV . Întâlnirea Netanyahu–Trump și miza negocierilor cu Iranul Biroul premierului israelian a anunțat că discuțiile de la Washington vor viza negocierile SUA–Iran, într-un moment în care contactele dintre cele două părți au fost reluate, dar rămân marcate de divergențe majore asupra condițiilor unui posibil acord. Pentru Israel, dosarul nuclear iranian este legat direct de arhitectura de securitate regională, iar întâlnirea cu președintele american este prezentată ca un prilej de a influența parametrii negocierilor, inclusiv temele care ar trebui incluse pe agenda discuțiilor. Ce s-a discutat la Muscat și unde se blochează dialogul Oficiali iranieni și americani au purtat vineri discuții indirecte la Muscat, în Oman, pe tema programului nuclear iranian. Ambele părți au indicat că se așteaptă la o nouă rundă de discuții „în curând”, semnalând o continuare a canalului diplomatic. Un diplomat regional, informat de Teheran despre discuții, a declarat pentru Reuters că Iranul a insistat asupra „dreptului său de a îmbogăți uraniu” și că în negocierile cu SUA nu au fost aduse în discuție capacitățile de rachete ale Teheranului. În același timp, oficiali iranieni au exclus includerea rachetelor pe agendă și au reiterat că Teheranul vrea recunoașterea dreptului de îmbogățire a uraniului. Poziția Israelului: rachetele și „axa iraniană” trebuie incluse Israelul transmite că o eventuală înțelegere nu ar trebui să se limiteze la componenta nucleară. Biroul lui Netanyahu a indicat explicit că, din perspectiva sa, negocierile trebuie să acopere și alte dosare considerate critice pentru securitatea regională. „Prim-ministrul consideră că orice negocieri trebuie să includă limitarea rachetelor balistice și încetarea sprijinului pentru axa iraniană”, a declarat biroul lui Netanyahu într-un comunicat. Diferența de abordare este relevantă pentru dinamica discuțiilor: în timp ce Teheranul respinge includerea programului de rachete, Israelul insistă că fără această componentă și fără reducerea sprijinului pentru aliații regionali ai Iranului, un acord ar rămâne incomplet din punct de vedere al riscurilor de securitate. Ce urmează și de ce contează În perioada imediat următoare, atenția se mută pe două direcții: pe de o parte, dacă SUA și Iranul vor confirma calendarul unei noi runde de discuții; pe de altă parte, dacă întâlnirea Netanyahu–Trump va produce o poziționare mai fermă a Washingtonului privind includerea rachetelor și a influenței regionale a Iranului în pachetul de negociere. Pentru piețe și mediul de afaceri, evoluția negocierilor contează prin efectele potențiale asupra riscului geopolitic în Orientul Mijlociu și, implicit, asupra energiei și rutelor comerciale. În acest stadiu, însă, informațiile disponibile indică mai degrabă conturarea liniilor roșii decât apropierea de un compromis. [...]

Oameni strânși în jurul unei clădiri distruse în Gaza.
Externe07 feb. 2026

Peste 72.000 de palestinieni uciși în Gaza – bilanțul ministerului sănătății după 4 luni de ofensivăOfensiva Israelului în Gaza a făcut peste 72.000 de morți – armistițiul, ignorat în teren

Bilanțul victimelor din Gaza a depășit 72.000 de morți , de la începutul ofensivei israeliene lansate în octombrie 2023, potrivit unui comunicat al Ministerului Sănătății din Fâșia Gaza, citat de AGERPRES . Numai în ultimele trei luni, de la intrarea în vigoare a unui presupus armistițiu la 10 octombrie, au fost uciși 576 de palestinieni, dintre care peste 115 sunt copii și femei, iar alți peste 1.500 au fost răniți. Ofensiva Israelului continuă în pofida încetării focului mediate de Statele Unite, iar forțele israeliene controlează în prezent mai mult de jumătate din teritoriul Fâșiei Gaza. Armata israeliană desfășoară zilnic raiduri și bombardamente în zone dens populate, invocând operațiuni împotriva membrilor Hamas sau a „suspecților”, notează AGERPRES. Situația umanitară în enclava palestiniană este descrisă ca fiind devastatoare, pe fondul distrugerii infrastructurii, al accesului limitat la apă, electricitate și ajutoare, dar și al atacurilor continue. Nu există deocamdată un bilanț confirmat independent al victimelor, însă cifrele anunțate de autoritățile palestiniene sunt cele mai ridicate de la începutul conflictului. În lipsa unui progres diplomatic real și cu un armistițiu încălcat frecvent, criza din Gaza rămâne una dintre cele mai grave din Orientul Mijlociu în ultimele decenii, fără perspective imediate de oprire a violențelor. [...]

Iranul amenință cu atacuri asupra bazelor SUA din Orientul Mijlociu.
Externe07 feb. 2026

Iranul avertizează: va ataca bazele SUA din regiune în cazul unui atac american

Iranul avertizează că va lovi bazele SUA din Orientul Mijlociu dacă va fi atacat, potrivit Reuters . Mesajul a fost transmis sâmbătă de ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi, care a insistat că o eventuală ripostă nu ar trebui interpretată ca un atac asupra statelor care găzduiesc aceste baze. Declarațiile vin pe fondul reluării contactelor diplomatice indirecte dintre Teheran și Washington pe tema nucleară, după discuții pe care ambele părți le-au descris drept pozitive, vineri, în Oman. Araqchi a spus postului Al Jazeera din Qatar că nu a fost stabilită încă o dată pentru următoarea rundă, în timp ce președintele american Donald Trump a indicat că negocierile ar putea avea loc la începutul săptămânii viitoare. Poziția Iranului rămâne însă strict delimitată: Teheranul susține că acceptă discuții doar despre dosarul nuclear și respinge extinderea agendei către programul de rachete sau către sprijinul pentru grupări armate din regiune. În același timp, Trump a cerut Iranului să renunțe la îmbogățirea uraniului, proces care poate deschide calea către obținerea materialului necesar pentru o armă nucleară, și să oprească dezvoltarea rachetelor balistice. Iranul neagă de multă vreme că ar urmări militarizarea programului nuclear. „Orice dialog necesită renunțarea la amenințări și presiune. (Teheranul) discută doar problema sa nucleară ... Nu discutăm nicio altă problemă cu SUA”, a spus el. În argumentația Teheranului, îmbogățirea uraniului este un drept ce trebuie recunoscut, iar includerea programului de rachete pe masa negocierilor ar lăsa Iranul vulnerabil, în special în fața Israelului. Reuters amintește că, după ce SUA au bombardat în iunie instalații nucleare iraniene, Teheranul a afirmat că a oprit activitatea de îmbogățire a uraniului, iar răspunsul său a inclus un atac cu rachete asupra unei baze americane din Qatar. În cazul unui nou atac american, Araqchi a indicat că reacția ar putea fi similară, subliniind că țintele ar fi bazele SUA din regiune, nu statele vecine care le găzduiesc. [...]

Ambasadorul american Mike Waltz discutând despre contribuțiile către ONU.
Externe07 feb. 2026

Statele Unite vor face o plată inițială către ONU – un gest esențial pentru evitarea colapsului financiar al organizației

SUA vor transfera o primă tranșă din sumele restante către ONU în următoarele săptămâni , a declarat ambasadorul american la Națiunile Unite, Mike Waltz. Anunțul vine într-un moment critic, după ce secretarul general António Guterres a avertizat asupra unui „colaps financiar iminent”, cauzat în mare parte de restanțele financiare ale Statelor Unite – cel mai mare contribuabil al organizației. Sume restante și impact imediat Conform datelor furnizate de Global Banking & Finance , Statele Unite datorează: 2,19 miliarde dolari către bugetul regulat al ONU 2,4 miliarde dolari pentru misiuni de menținere a păcii (curente și trecute) Mai mult de 95% din datoriile restante la bugetul regulat provin de la SUA, iar neplata acestora a contribuit direct la lichiditatea precară a ONU . Organizația riscă să rămână fără rezerve de numerar până în luna iulie 2026, conform avertismentului transmis de Guterres statelor membre pe 28 ianuarie. Măsuri de reformă și fonduri aprobate Waltz a legat plata de reformele în curs din cadrul inițiativei UN80 , lansate de Guterres în martie 2025, care vizează reducerea birocrației , eficientizarea operațiunilor și reducerea cheltuielilor administrative . Bugetul ONU pentru 2026 a fost deja redus cu 7%, ajungând la 3,45 miliarde dolari. Plata americană este posibilă datorită unui pachet bugetar bipartizan semnat de președintele Donald Trump pe 3 februarie , care include 3,1 miliarde dolari pentru contribuțiile SUA la ONU și alte organizații internaționale. Better World Campaign a salutat această decizie, numind-o „o victorie atât pentru SUA, cât și pentru ONU”. Ce înseamnă această plată? Ambasadorul Waltz a precizat că tranșa inițială va reprezenta un „avans semnificativ” și că nu s-a decis încă suma totală. Aceasta va acoperi parțial arieratele din 2025 (827 milioane dolari), dar și o parte din datoriile pentru 2026 (767 milioane dolari). Deocamdată, nu s-a specificat clar dacă banii vor fi direcționați în mod egal către bugetul regulat și cel pentru menținerea păcii. „Plata va merge în general către restanțe, dar reflectă și recunoașterea progreselor în reformele instituționale”, a adăugat Waltz. Consecințe globale și context geopolitic Criza financiară a ONU nu este doar o chestiune contabilă. Fondurile întârziate afectează capacitatea agențiilor ONU de a interveni eficient în situații de criză, precum conflictele din Sudan sau lipsa de fonduri pentru Organizația Mondială a Sănătății. Totodată, problemele de cash-flow pot pune în pericol desfășurarea misiunilor de menținere a păcii și a programelor umanitare. Statele Unite au fost criticate în ultimii ani pentru tăierile bugetare aplicate contribuțiilor voluntare, mai ales în domeniul drepturilor omului și al sănătății. În 2025, spre exemplu, contribuția americană la Oficiul ONU pentru Drepturile Omului a fost sistată complet. Plata anunțată de SUA reprezintă un semnal pozitiv într-o perioadă delicată pentru sistemul internațional multilateral. Rămâne de văzut dacă această tranșă va deschide calea pentru o rambursare completă sau dacă ONU va fi nevoită să opereze în continuare sub presiunea austerității. Deocamdată, este clar că viitorul financiar al organizației depinde, în mare parte, de regularitatea și consistența cu care Washingtonul își va onora obligațiile. [...]

Parada militară cu rachete nucleare în fața clădirilor istorice din Moscova.
Externe05 feb. 2026

Rusia și SUA au convenit să prelungească ultimul tratat nuclear - acord realizat cu doar câteva ore înainte de expirare oficială

Rusia și SUA au convenit să mențină limitele New START după expirare , în timp ce încearcă să negocieze un nou acord care să includă și China, potrivit Adevărul . Înțelegerea de principiu a venit cu doar câteva ore înainte ca tratatul să expire, pe fondul temerilor că dispariția lui ar elimina orice plafon asupra celor mai mari două arsenale nucleare din lume. Din perspectiva viitorului acord, miza centrală devine poziția Beijingului. Președintele american Donald Trump s-a declarat favorabil păstrării unor limite, dar insistă ca China să fie adusă la masa negocierilor. Beijingul respinge, cel puțin în forma actuală, această idee, invocând diferența de dimensiune dintre arsenalul său și cele ale SUA și Rusiei. „Capacitățile nucleare ale Chinei sunt de o cu totul altă scară”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Lin Jian, adăugând că Beijingul „nu va participa, în acest stadiu, la negocieri privind dezarmarea nucleară”. Potrivit textului, discuțiile ruso-americane sunt încă în desfășurare, iar un proiect de înțelegere există, însă nu a fost aprobat formal de Donald Trump și Vladimir Putin . Un oficial american a confirmat că tratatul va expira „din punct de vedere juridic”, iar prelungirea nu va fi oficializată imediat; cu toate acestea, Washingtonul și Moscova ar fi convenit să respecte în continuare prevederile și să negocieze un tratat care să le înlocuiască. În ecuația în care SUA condiționează „controlul real al armelor” de participarea Chinei, iar China refuză, se conturează câteva puncte de fricțiune, relevante pentru arhitectura viitorului acord: SUA vor un cadru trilateral (SUA–Rusia–China) pentru limitarea armelor nucleare. China susține că arsenalul său este „incomparabil mai mic” decât al SUA și Rusiei și nu acceptă, „în acest stadiu”, negocieri de dezarmare. În același timp, China își extinde arsenalul mai rapid decât orice alt stat, adăugând aproximativ 100 de focoase pe an din 2023, potrivit Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI), menționat de publicație. Contextul politic rămâne complicat. Informația despre prelungirea de principiu apare după discuții purtate de emisarii lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, cu oficiali ruși, în marja negocierilor legate de războiul din Ucraina, la Abu Dhabi. În paralel, Kremlinul a transmis semnale contradictorii: cu o zi înainte, Vladimir Putin a spus că Rusia nu se va mai considera „legată” de limitele nucleare, iar joi purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a afirmat că „ce se va întâmpla mai departe depinde de evoluția evenimentelor”. New START, semnat în 2010, limita fiecare parte la 1.550 de focoase nucleare și 700 de rachete și bombardiere desfășurate și operaționale și includea inspecții la fața locului, suspendate din 2020. În februarie 2023, Rusia și-a suspendat participarea, fără a se retrage oficial. În lipsa unui succesor, presiunea se mută acum pe formula următoare: dacă Washingtonul condiționează acordul de implicarea Chinei, iar Beijingul refuză, negocierile riscă să se blocheze exact în punctul pe care SUA îl consideră esențial. [...]

Ali Khamenei salutând, în contextul discuțiilor nucleare cu SUA.
Externe05 feb. 2026

Trump îl avertizează pe Khamenei înaintea discuțiilor nucleare - Opțiunea militară rămâne pe masă

Donald Trump l-a avertizat pe ayatollahul Ali Khamenei că „ar trebui să fie foarte îngrijorat” , înaintea discuțiilor nucleare programate, pe fondul unor semnale că Washingtonul ia în calcul inclusiv o intervenție militară, potrivit Jewish Insider . Mesajul vine în contextul reluării contactelor diplomatice cu Teheranul, dar și al unor incidente recente în regiune care mențin tensiunile ridicate. „Aș spune că ar trebui să fie foarte îngrijorat, da, ar trebui să fie”, i-a spus Trump postului NBC News, întrebat dacă liderul suprem iranian ar trebui să fie preocupat. „După cum știți, ei negociază cu noi.” Întâlnirea dintre oficiali americani și iranieni este programată vineri, în Oman, lucru confirmat miercuri de ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi. Iranul a cerut mutarea discuțiilor din Turcia și insistă ca agenda să rămână limitată la dosarul nuclear, în timp ce SUA încearcă să o extindă și către capabilitățile balistice ale Teheranului și sprijinul pentru grupări aliate din regiune. În paralel, mai mulți lideri arabi și musulmani ar fi făcut demersuri pe lângă administrația Trump pentru ca Washingtonul să nu se retragă din discuții după cererile iraniene privind schimbarea locului și formatului; un oficial american a declarat pentru Axios că administrația „le-a spus arabilor că vom face întâlnirea dacă ei insistă”, dar a adăugat că sunt „foarte sceptici”. În pofida canalului diplomatic, sursa notează că opțiunea militară rămâne explicit pe masă. Experți citați de Jewish Insider arată că intervenția militară este încă luată în calcul, iar evoluțiile din teren alimentează această posibilitate: marți, un avion de vânătoare american F-35 a doborât o dronă iraniană în apropierea portavionului USS Abraham Lincoln , în Marea Arabiei, iar ulterior, în aceeași zi, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice ar fi încercat să oprească și să urce la bordul unui petrolier comercial sub pavilion american în Strâmtoarea Hormuz, înainte ca un distrugător american să intervină și să escorteze nava. Într-un interviu la „Megyn Kelly Show”, vicepreședintele JD Vance a rezumat linia administrației: Trump „va încerca să obțină ce poate prin mijloace non-militare, dar dacă simte că opțiunea militară este singura opțiune, o va alege”. Pe fundal, imaginile din satelit publicate săptămâna trecută de Planet Labs PBC au alimentat speculațiile privind o eventuală relansare a programului nuclear iranian după loviturile americane din iunie asupra mai multor situri. Trump a confirmat că Iranul „se gândea să înceapă un nou sit într-o altă parte a țării”, dar a susținut că SUA „au aflat” despre acest plan și a avertizat direct asupra consecințelor, inclusiv prin trimiterea din nou a bombardierelor B-2 „înapoi” pentru „a face treaba din nou”, dacă Teheranul își continuă ambițiile nucleare. În același registru, președintele a reiterat că poziția administrației privind sprijinul pentru protestatarii iranieni „nu s-a schimbat”, afirmând: „I-am susținut”. [...]